Legea pe înțelesul tuturor. Atacul de marți, 10 decembrie 2013, la statul de drept.

Print Friendly, PDF & Email

In primul rand, cu privire la legalizarea insusirii de bani publici ( furt cu acte administrative si contracte) de catre demnitari, functionari si familiile lor, prin scoaterea lor de sub incidenta legii penale comune ( codul penal – dezincriminare) trebuie sa cititi articolul Laurei Stefan, aici http://www.revista22.ro/daca-esti-demnitar-ai-liber-la-furat-parlamentarii-sau-scos-din-codul-penal-pentru-fapte-de-coruptie-iar-conflictul-de-interese-nu-mai-exista-de-la-ministru-in-jos-35203.html. Chiar trebuie pentru ca situatia este exact cum o descrie ea in acest articol.

In al doilea rand, in caz ca sunteti circumspecti – limbajul Laurei Stefan poate parea neortodox si prea de direct – confirm fara retineri ca nu exagereaza, pentru ca am lecturat cele doua proiecte de lege adoptate marti de onorabilii nostri deputatii. Nici Dragos Aligica nu exagereaza cand explica, din punct de vedere institutional, de ce data de 10 decembrie 2013 este “martea neagra” a statului de drept si domniei legii la noi ( articolul sau aici http://www.contributors.ro/fara-categorie/e-chiar-mai-grav-decat-credem/) . Si acest text ar trebui citit.

Ce s-a intamplat de fapt ca efect al acestor legi?

In caz ca cele doua articole vi se par excesive si nu v-au convins ( poate ca va sunt suspecti autorii si orientarile lor politice – respectiv liberale, de dreapta), sa ne lamurim. Fac precizarea astfel, spre verificare si conformitate, in caz ca are cineva aceasta curiozitate, ca este vorba de doua proiecte de lege, respectiv:

1.PL – 680/2011, adoptat cu 240 voturi “pentru”, din 303 deputati prezenti ( toate documentele procesului legislativ le gasisti pe site-ul c.dep. pe acest link http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=12400 )

2.PL- 467/2012, adoptat cu 266 voturi pentru, din 305 deputati prezenti (toate documentele procesului legislativ, inclusiv proiectul adoptat le gasiti site-ul c.dep. pe acest link http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=12604 )

Poate ca in lectura separata cele doua legi votate nu spun prea mult ( si in fond cine sta sa le citeasca afara de juristi; ba nici ei). Dar impreuna, coroborate, capata un sens halucinant. Sensul fiind ca practic se institutionalizeaza “alocarea” in familie ( chiar in familie in sensul codului civil) a resurselor bugetare, a banilor publici, per clanurile demnitarilor si functionarilor publici centrali si locali ( afini si rude pana la gradul II inclusiv).

Cu alte cuvinte, la revedere si putina economie de piata libera, la revedere control judiciar penal comun ( codul penal) asupra folosirii banilor publici in “investitii” de catre noii feudali alesi sau numiti in functii publice. Asta creeaza aceste doua legi, negru pe alb: o casta/clasa socio-ocupationala cu acces privilegiat si liber la banii publici, prin actele administrative si contractele publice pe care si le vor semna in familie. Efectiv in familie.

Din cate stiu eu, dupa 20 de ani de practica in drept, este fara precedent in istoria legislativa si institutionala a Romaniei postcomuniste.

O veste buna, totusi

Intr-un gest prompt, laudabil si in acelasi timp datator de speranta, Inalta Curte de Casatie si Justitie, azi, in Sectii Unite, cu 92 de judecatori prezenti din 111 in functie, a hotarat (Hotararea nr. 1/12 decembrie 2013) “sa fie sesizata Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea” acestor proiecte votate si antementionate ( extras din hotarare).

Motivele sesizarii ICCJ sunt, pe scurt:

Faptul ca cele doua legi, “ excepteaza de la dispozitiile art. 147 din Codul penal, care definesc notiunile de „functionar public” si „functionar”, precum si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal […], care definesc notiunea de „functionar public”, o serie de categorii de persoane, si anume „Presedintele României, deputatii si senatorii, precum si persoanele care îsi desfasoara activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat.” (extras din hotarare)

Efectul [acestor modificari legislative – nota mea] consta, în principal, în restrângerea sferei de aplicare a tuturor normelor de incriminare care prevad, ca subiect activ, persoana care are calitatea de „functionar public” sau „functionar” […] sau calitatea de „functionar public” […], excluzând incidenta acestei categorii de norme de incriminare în cazul persoanelor exceptate […].”

Sa vedem pe cine si de la ce excepteaza:

“Dispozitiile articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 indice 1 din Codul penal (PL-x nr. 467/2012) restrâng sfera de aplicare a normei de incriminare a conflictului de interese la persoanele care savârsesc fapta în exercitarea atributiilor de serviciu […] , excluzând incidenta normei de incriminare în cazul tuturor persoanelor care exercita functii alese sau numite, functii care nu implica încheierea unui contract de munca cu una dintre institutiile prevazute în art. 145 din Codul penal ( institutii publice, in sens larg, nota mea) si nu presupun exercitarea atributiilor de serviciu pe baza unei fise a postului.” Precizez in acest sens, ca in institutiile publice, numai personalul tehnic – adminsitrativ este angajat cu contract de munca. Demnitarii si functionarii publici NU ( in cazul lor este vorba de acte de numire/confirmare in functie)

Ce articol din Constitutie incalca aceste doua legi, prin stabilirea acestui regim discriminatoriu si exonerant ( care scuteste) de raspundere penala in cazul conflictului de interese? Articolul 16 alin.1 din Constitutia Romaniei care prevede egalitatea in drepturi si egalitatea in fata legii a tuturor cetatenilor, respectiv ca „cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.”

Altfel spus, si pe intelesul tuturor, in acest fel puterea publica ( demnitari si functionari publici) si-a acordat privilegiul de a se infrupta si lua mita la vedere, cu actul adminsitrativ si cu contractul din bani publici. “Privilegiu” pentru ca numai ei sunt exceptati de la aplicarea legii penale in acest sens. Mentionez ca, in spirit de solidaritate de casta, au avut de asemenea grija sa-i protejeze prin acordarea aceluiasi privilegiu, si profesionistilor traficului de influenta – respectiv avocatii lor ( subliniez ca nu toti avocatii din trafic de influenta si cumetrii cu politicienii traiesc, ci doar o minoritate).

Din cate stiu eu, repet, o asemenea constructie legislativa este fara precedent, chiar si aici, la noi.

In acest context, articolul de ieri, de pe contributors, semnat de Dragos Aligica, sper ca va deveni si mai clar si va capata si mai mult sens, pe caz concret. Este vorba despre cum am ajuns aici ( are si majoritatea cetatenilor unele responsabilitati) si ce ne asteapta in viitor, pe noi, toti cetatenii neprivilegiati, in caz ca aceste legi vor intra in vigoare, asa cum sunt ( din acest moment depinde de Curtea Constitutionala). Am avea, iata ( n-am mai fi avut) si noi, si partidele de opozitie, parlamentare si neparlamentare, un motiv ca, desi tarziu, sa ne desteptam si sa renuntam la pasivitate. In fond, e vorba tot de libertatea noastra. De libertatea de a nu muri, pe viitor, de foame. Daca nici acum….

Update 13 decembrie:

Spre intelegerea corecta si simpla a situatiei in care ne aflam, si in vederea depasirii idiosincraziilor si neconcordantelor doctrinare si ideologice (nesemnificative la acest moment) in ce priveste, de exemplu, orientarea MP/PMP ( si eu incerc unele si precizez ca nu am fost si nu sunt membra a niciunul partid politic si nici a fundatiei MP, deci opinia mea este aboslut libera de orice constrangeri) care organizeaza maine, 14 decembrie ora 12.00 un miting de protest in Piata Victoriei Bucuresti, protest impotriva celor petrecute marti si in apararea valorilor si institutiilor statului de drept, reamintesc si rog putina atentie:

Notez ca am prieteni ( multi si educati) care nu patrund fenomenul politic-institutional petrecut la noi, inceput in 2012, odata cu preluarea puterii de catre USL. Notez ca multi sunt surprinsi de abuzurile USL, inclusiv de legiferare ( vezi marti – modificarea codului penal tip “cum vrea muschii mei”). Ei, le reaminstesc ceea ce scriam anul trecut si ori n-au citit, ori n-au inteles, de aia n-au crezut si, in consecinta, n-au votat, fiind dezgustati “de tot” ( fara judecata atenta si discernamant pe caz concret). Textul integral aici: http://ihincu.wordpress.com/2012/11/23/fara-subtilitati-despre-votul-din-9-decembrie/

Redau un fragment, privind o chestiune elementara, la mintea cocosului cititor de Constitutia Romaniei, fie si in lectura rapida:

“Cu majoritate absolută în parlament ( adică jumătate din locuri plus unul singur, repet), USL POATE VOTA , SCHIMBA ȘI ABROGA CE LEGI POFTEȘTE, INCLUSIV PE CELE ORGANICE, DE IMPORTANȚĂ STRATEGICĂ ȘI NAȚIONALĂ, TIMP DE 4 ANI. Opoziția parlamentară ( restul) E DEGEABA, DOAR DĂ DIN GURĂ ȘI DIN BILA DE VOT PENTRU POSTERITATE; VOTUL “CONTRA” AL CELOR 49, 99% DIN PARLAMENTARI N-ARE EFECT.

Iată, spre exemplificare, o scurtă listă de legi organice ( cele foarte importante), pentru a căror modificare, abrogare, adoptare, constituția ( art. 76) cere votul majorității absolute din parlament ( nu doar al majorității parlamentarilor prezenți):

– sistemul electoral , adică legile electorale plus legea referendumului ( art. 73 lit. a din constituție)

– statutul parlamentarilor, indemnizațiile lor și alte drepturi sau imunități ( art. 73 lit.c); cu alte cuvinte, infractorii din parlament se pot bonifica și “imuniza” liniștiți prin propriul lor vot

– organizarea Guvernului și Consiliului Suprem de Apărare a Țării ( art. 73 lit.e); vor avea ce componența vor ei; vor funcționa cum vor ei;

– regimul mobilizării forțelor armate și al stării de război (art. 73 lit.f)

– starea de asediu și starea de urgență (art. 73 lit g)

– infracțiuni, pedepse și executarea lor ( dacă vor să-și abroge infracțiuni și pedepse o vor face; dacă vor să introducă altele pentru amărăștenii de rând, vor face la fel) (art. 73 lit.h) plus amnistia și grațierea colectivă ( dacă vor să dea drumul la infractori pe stradă, inclusiv Năstase, Vântu plus hoți și violatori) – art. 73 lit h

– legile de organizare și funcționare a justiției , adică ale Consiliului Superior al Magistraturii, instanțelor judecătorești, Ministerului Public, parchetelor, Curții de Conturi plus legea Curții Constituționale minus ce scrie despre ea în Constituție ( după modelul ordonanțelor de urgență de asta vară; adică după bunul lor plac și pe genunchi) -art. 73 lit. l

– legile proprietății și moștenirii (art. 73 lit.m); adică dacă vor să nationalizeze proprietatea privată de orice fel ( fabrici, uzine, terenuri, case), sau să n-o mai moșteniți, o vor face.

– legile adminsitratiei publice locale și regimul autonomiei locale ( dacă vor mai multe județe, sau regiunea autonomă a zulușilor , vă veți uita la ei neputincioși cum o vor vota) (art. 73 lit.o)

– legislația muncii și legislația sindicatelor ( art. 73 lit. p)

– plus pot suspenda din nou, a treia oară și cu succes președintele. Și vă asigur că o vor face de capul lor de data asta și fără nici o alianță

Astea sunt doar o parte din legile organice pe care le pot ( și probabil că le vor) modifica.[…]” daca USL va obtine peste 50% din locurile din parlament.au obtinut 70%.

Asta spuneam si scriam in noiembrie 2012. Nici o filosofie in intelegerea acestui fapt, raportat la conduita deschis declarata a acestei formatiuni politice. Va invit sa numarati singuri, in retrospectiva atenta ( aveti internet), cate din schimbarile legislative enumerate (exemplificativ, nu limitativ) s-au comis.

Scriam asta anul trecut, cu doua saptamani inaintea alegerilor. Spuneam asta (prietenilor) cu luni inainte. Cu toate acestea, multi, inclusiv un amic care este cunoscut analist principal, de serviciu, la o platforma online de dreapta, n-a inteles, n-a crezut, n-a votat. In regula: nu i-a dus mintea. Insa, fiind deja tarziu (pentru ca iata, ei merg dupa planul declarat public, fara retineri; de remarcat consecventa si eficienta) zic sa gandim mai mult si mai bine. Pe situatie concreta. Si sa mai ascultam si invatam si de la cei care asa fac, cu asta se ocupa, cu ganditul temeinic. Si, desigur, sa actionam in consecinta, macar pe viitor, care viitor …. inca mai depinde, intr-o oarecare masura, de noi.

Un gând despre “Legea pe înțelesul tuturor. Atacul de marți, 10 decembrie 2013, la statul de drept.

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.