Mălin Bot: Când Nicolae a bătut palma cu comuniștii

Print Friendly, PDF & Email

Ura viscerala pe care a expus- o public scriitorul Nicolae Breban, pâna și într- o întâlnire de la Academia Româna, a surprins pe mulți.
malin botCei care îl cunosc din tinerețe și îi știu familia nu au fost deloc luați prin surprindere de caracterul execrabil pe care îl expune astazi domnul Breban.

În trecutul îndepartat al scriitorului este un moment pentru care nu a fost nici acum iertat.

Destinul a facut sa pot afla informații necunoscute despre trecutul lui Nicolae Breban, din perioada în care era elev în Lugoj și tatal sau era un preot greco-catolic în aceasta localitate. Bunicul meu a fost și el preot grecocatolic și tatal meu a urmat cursurile liceului Coriolan Brediceanu, unde a fost elev Nicolae Breban, în aceeași perioada. Au slujit împreuna credincioșii din Episcopia Lugoj.

Familia Breban s-a refugiat, în Banat, la Lugoj, în 1941, venind din zona Baia Mare, unde bunicul academicianului a fost un important protopop care a zidit o biserica și a fondat școala confesionala româna unita. Pentru a înțelege și mai bine valorile în care credea familia Breban, va mai spun ca unchiul și nașul sau a fost un senator al Partidului Național Țaranesc, Alexandru Breban. Pentru valorile în care credea, familia Breban a avut mult de suferit. Primele lovituri le-au primit când autoritațile maghiare au preluat o parte din Ardeal. Atunci s-a refugiat familia Breban în Banat, unde tatal academicianului s-a cunoscut cu bunicul meu, un preot care provenea dintr-o familie banațeana înstarita.

Strabunicul meu, inspector școlar la vremea respectiva, coleg și amic cu Nicolae Iorga, împartațea valori comune cu cele în care a crezut familia Breban. Valori care aveau sa le aduca și mai multa suferința, dupa ce Stalin și-a trimis tancurile sa ocupe România și sa-și instaleze comunismul criminal.

Preoții greco-catolici au devenit ținta unei prigoane oribile pentru a fi determinați sa renunțe la credința lor. Banatul, unde exista o atmosfera cu totul speciala de sute de ani, a devenit scena unor atrocitați de neimaginat îndreptate împotriva celor care au refuzat sa accepte comunismul. Puțini dintre cei care au trait acele vremuri tulburi și la Lugoj, alaturi de familia Breban, mai sunt acum în viața pentru a spune ce s-a întâmplat. Cei mai mulți au avut o soarta cumplita, striviți de calaii regimului comunist și marginalizați în „lumea” care se construia dupa planurile gândite în mintea bolnava a lui Stalin. Nu și-au gasit locul nici în dictatura lui Ceaușescu și cei mai mulți dintre ei nu au mai cunoscut niciodata, din nou, libertatea. Nu au mai trait nici scârba și deznadejdea sa-l vada pe tovarașul Iliescu cum înhața puterea și ucide din fața libertatea la care visau românii în 1989.

Un martor al acelor vremuri tulburi mi-a povestit zilele acestea ceva definitoriu pentru caracterul academicianului care arunca noroi în alți mari oameni de cultura și instiga la crima în Academia Româna. „Nu se poate spune în cuvinte cât a suferit familia lui dupa razboi. Tatal lui a murit din cauza comuniștilor care l-au dus la Canal. Când Nicolae a batut palma cu comuniștii și a acceptat chiar funcții a fost un șoc pentru toți cei care l-au cunoscut. Este un pacat pentru care nu a fost iertat niciodata. Era de neacceptat sa bata palma cu criminalii tatalui sau, sa serveasca umil calai ca Pleșița”, mi-a povestit martorul tinereții actualului mare scriitor și academician Nicolae Breban.

NICOLAE BREBAN - INTERVIU

Pentru acest om de condiție modesta, care și-a urmarit fostul coleg de liceu prin presa vremurilor, nu a fost nicio surpriza sa-l vada zilele acestea pe „marele” Nicolae Breban dat jos de pe soclu, în balta din strada, cum arunca noroi în alți oameni de cultura sau ajunge sa ceara împușcarea scriitorului Horia Roman Patapievici.

Pentru noi toți ar trebui sa fie o serioasa tema de gândire faptul ca am ajuns în 2015 sa auzim iar discursul urii staliniste rasunând în ditamai Academia Româna. Politicienii care au produs acest context nu pot sa ne împinga decât într-un viitor bântuit de cele mai hidoase fantome ale trecutului nostru.

Mălin Bot

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.