Marius Ghilezan: De ce ecologiştii români nu văd bârna din ochii vecinilor? Azi Centrala Electrică Nucleară (CEN) Paks din Ungaria

Print Friendly, PDF & Email

Ecologiştii români, prea ocupaţi de paiul de risc al RMGC, nu văd bârna atomică de la Centrala Electrică Nucleară din Paks, localitate din Ungaria, aflată 120 de km de graniţa de vest a ţării şi la 1 km de cursul fluviului Dunărea, dar se opun proiectului Roşia Montană, care respectă toate regulile europene de siguranţă. Riscurile sunt unu la un milion de ani la proiectul român, iar la cel maghiar de unu la o sută de mii de ani. Şi tot ungurii sunt nemulţumiţi.

Dacă proiectul Roşia Montană va folosi cele mai noi tehnologii mondiale, cele patru reactoare de producţie sovietică de la CEN Paks au intrat în funcţiune între anii 1982-1987, cu un ciclu de viaţă proiectat pentru 30 de ani. […] Recent, autorităţile de la Budapesta au demarat procedura de prelungire a duratei de funcţionare a reactoarelor vechi cu încă 20 de ani. Acest lucru ar presupune realizarea unui set de lucrări de modernizare şi monitorizare suplimentare.

Conform legislaţiei internaţionale în vigoare, trebuie consultate şi statele vecine. În Studiul de impact al „Proiectului de prelungire a duratei de viaţă a CEN Paks,” specialiştii maghiari susţin că nu ar produce efecte negative pe o rază mai mare de 10 km. De aceea ministrul mediului din guvernul Ungariei afirma mai demult că nu e nevoie de un aviz din partea vecinilor. Dar totuşi au avut loc o serie de întâlniri. În 2006 s-a avizat extinderea duratei de funcţionare a reactoarelor, începând cu 2012, dar cu lucrări privind asigurarea securităţii, care se vor extinde până în 2021.

[…]

Astfel de reactoare – spun specialiştii – se mai află doar în Finlanda şi Slovacia. Finlanda a derulat un program de creştere cu 10% a capacităţii generatoarelor sale, dar nici una dintre aceste două ţări nu are în vedere extinderea duratei de viaţă peste limita iniţială de 30 de ani. Plus că cele maghiare vor fi forţate peste limita de fabricaţie.

Orice deficienţă al sistemului nuclear ar putea produce o catastrofă ca cea de la Cernobîl.

[..]

În ultima întâlnire dintre preşedintele Solyom şi preşedintele Băsescu, demnitarul maghiar nu a uitat să menţioneze că speră ca proiectul Roşia Montană să fie respins de către guvernul de la Bucureşti. Preşedintele român nu i-a spus că centralele de tip sovietic sunt învechite, oricâte reparaţii s-ar realize.

Deşi nu lucrează cu substanţe radioactive, dispersabile sub formă de aerosoli, proiectul minier Roşia Montană a prevăzut măsuri de siguranţă a barajului apei de decantare până la limita probabilităţii de unu la un milion de ani. În Studiul de impact pentru creşterea duratei de funcţionare a CEN Paks s-a luat în calcul o probabilitate de accident de unu la o sută de mii ani. O fi ungurii mai noi în Europa decât românii, dar pentru o bună vecinătate n-ar fi normală o egalitate şi la bine şi la rău?

Centrala Electrică Nucleară maghiară se află la o distanţă de 120 km de graniţa cu România, iar cursul de apă de la Roşia Montană, până la frontiera cu Ungaria este de 595 de km.

Care proiect este mai periculos?

Marius Ghilezan

Un gând despre “Marius Ghilezan: De ce ecologiştii români nu văd bârna din ochii vecinilor? Azi Centrala Electrică Nucleară (CEN) Paks din Ungaria

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.