Martin Harris, ambasadorul UK: Sa nu explorezi gazele de sist e iresponsabil / un stat bolnav de coruptie e slab si vulnerabil

    Print Friendly, PDF & Email

    Rep: Am fost acum trei saptamani in Londra si am discutat si cu oficiali din domeniul energiei despre cum rezolva U.K. problema gazelor de sist, mai ales ca si Regatul Unit s-a confruntat cu proteste. V-a cerut Guvernul Romaniei sau vreun oficial asistenta?
    Martin Harris: S-a discutat, cu certitudine, acest subiect in dialogul pe energie. Iar cand Edward Davey, ministrul britanic al Energiei, a vizitat Romania vara trecuta, a discutat cu omologii sai romani despre cum am reusit noi sa facem fata acestor preocupari. Cat despre gazele de sist… temerile oamenilor sunt sincere. Si e important, ca societati democratice, sa participam la dezbateri. Am discutat temerile oamenilor, ni s-au alaturat si oamenii de stiinta si am vorbit, cu probe stiintifice, care sunt riscurile exploatarii gazelor de sist si ce putem face sa reducem aceste riscuri.

    Ce nu cred ca am fi putut sa facem era sa spunem, din start, „Nici macar nu vom explora!”. Nu ne putem permite asta. Cred ca trebuie sa vedem ce ne poate aduce aceasta oportunitate. S-ar putea, prea bine, ca hotararea la care ajungem e ca nu se justifica sa exploatam gazele de sist, poate ca din punct de vedere economic nu va renta. Dar cred ca sa nu explorezi e o atitudine iresponsabila.

    Iar celalalt lucru pe care as spune ca trebuie sa-l evitam e sa ne intoarcem la dependenta de carbune. Pentru ca diversificarea energiei presupune securitatea energetica. Si suntem interesati de obtinerea independentei energetice fata de Rusia […]

    Rep: Ati vorbit mai devreme de Justitie si de lipsa ei de eficienta in anumite domenii, dar ati amintit si de progresele care s-au facut in aceasta zona. Ati sprijinit puternic, in ultimii 3-4 ani, reforma in Justitie. Am vazut, in ultimii ani, o multime de politicieni de la varf condamnati pentru infractiuni de coruptie. Are politica romanesca o problema? Ce ar trebui sa schimbam?
    Martin Harris: Am fost foarte placut impresionat de progresele care s-au facut in lupta impotriva coruptiei in Romania in ultimii patru ani. E greu sa ma gandesc la vreo alta tara din Europa, in care, dupa caderea comunismului, sa fi existat o asemenea consecventa si determinare in lupta anticoruptie. Iar daca te uiti pe rapoartele anuale ale Comisiei Europene, referitoare atat la Romania, cat si la institutiile ei, in particular, ele arata un efort cu adevarat determinat in a condamna coruptia. Si cred ca e importanta si cresterea eforturilor de a confisca bunurile acumulate prin coruptie – eu o vad ca pe o foarte buna metoda de prevenire. Rezumand, e un progres de-a dreptul impresionant. Pentru noi a fost o prioritate sa sprijinim aceasta munca, sa fim parte cooperanta din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, sa ajutam institutiile care s-au ocupat de lupta anticoruptie.

    Pentru ca asta  face  foarte bine mediului de afaceri, pentru directia viitoare a Romaniei – impamanteneste principiul ca nimeni nu este mai presus de lege. Si, daca e sa revin la problema sigurantei – e important si pentru siguranta. Din punctul meu de vedere, securitatea o dau generalii, dar si judecatorii. Daca un stat e bolnav de coruptie si institutiile lui sunt corupte, statul acela este slab, si vulnerabil, si mai putin capabil sa-si asume responsabilitatile pe care le presupune apartenenta la U.E.

    Si ce cred eu ca e cu adevarat important acum este ca Romania sa foloseasca aceasta experienta si sa exporte stabilitate si securitate, impartasind-o cu alte state din regiune care au nevoie de ea. Saptamana viitoare sprijinim o conferinta pe care o gazduieste Guvernul Romaniei. Participa 11 state aflate in Procesul de Cooperare Sud-Est European (SEECP). Judecatori si procurori vor veni la Bucuresti, inclusiv din Marea Britanie si Germania, si vom vorbi despre cum duci la capat procesul de combatere a coruptiei si cum poti confisca bunurile obtinute prin coruptie. Toate cele 11 sunt state care isi doresc sa adere la U.E. Multe dintre ele sunt inscrise in procesul de accedere, iar aderarea lor si viitoarele lor succese in calitate de parteneri ai U.E. depinde de reusita lor in a face exact ce face Romania acum: stabileste sisteme puternice pentru statul de drept si lupta impotriva coruptiei. Cred ca acestea sunt lucrurile esentiale pentru securitate in acest colt de Europa si cred ca Romania are o contributie importanta de adus.

    Rep: Deci, in esenta, spuneti ca aceasta lupta impotriva coruptiei e sinonima cu lupta impotriva vulnerabilitatilor statului roman. 
    Martin Harris: Da, cu siguranta. Si cred ca astazi, multumita activitatii unor institutii ca DNA, ANI, ICCJ, CSM, statul roman este un stat mai puternic decat era acum 4 ani.

    Rep: Dar ce spuneti despre Parchetul General?
    Martin Harris: Daca va uitati peste cifre, veti vedea ca procuratura a continuat lupta cu coruptia pe parcursul tuturor acestor ani. In 2011, 250 de condamnari in cazuri de coruptie. 2012 – 740 de condamnari, 2013 – 1080 de condamnari. Cifrele sunt aproximativ acestea. Pentru mine, e important sa urmaresti institutiile in sine. Iar institutiile arata un raport progresiv de determinare si succes in a condamna coruptia la nivel inalt.

    […]

    Rep: Cat de mare este pericolul ca Rusia sa intre in Sudul sau in Estul Ucrainei, dupa cum a facut si in Crimeea?
    Martin Harris: E important ca Rusia sa minimizeze conflictul si sa poarte dialogul cu autoritatile ucrainene tocmai pentru ca situatia sa nu mai reprezinte riscul pe care-l reprezenta astazi pentru securitatea Europei. Consiliul European a stabilit pasii care trebuie urmati. Primul lucru pe care l-a trecut in ultimul raport e ca e important sa avem observatori OSCE in zona, ca acestia sa poata vedea exact cum sta situatia cu adevarat, cat sunt de intemeiate temerile. Ma bucur ca misiunea OSCE a fost aprobata si ca observatorii sunt deja trimisi in teren. Marea Britanie contribuie si ea din plin la acel contingent de observatori. Iar alte organizatii ca OSCE – unde, de altfel, mi-am inceput cariera diplomatica, la inceputurile anilor ’90 – sunt proiectate exact pentru situatii ca aceasta: sa restabileasca increderea si sa mentina securitatea in Europa. In concluzie, cred ca e un lucru foarte bun ca observatorii OSCE sunt trimisi in Ucraina, ca Rusia a fost de acord cu asta, dar, cum am mai spus, ce ne dorim sa vedem din partea Rusiei acum sunt pasi catre dezamorsarea conflictului si catre dialog cu autoritatile ucrainene.

    Rep: Multi politicieni si analisti politici din Vest descriu Rusia ca pe un actor imprevizibil pe scena globala, dupa ce a facut in Crimeea. Care instrumente are la indemana Occidentul pentru a aduce Rusia inapoi la un comportament predictibil?
    Martin Harris: Consiliul European a fost transant in a afirma ca e ilegal ce a facut Rusia in Crimeea. Si e o pozitie asumata recent prin vot de 100 de state din Adunarea Generala a Natiunilor Unite. Consiliul European i-a cerut Comisiei Europene sa examineze consecintele acestei miscari ilegale. Comisia Europeana a fost, deci, insarcinata sa evalueze consecintele legale ale anexarii Crimeei si sa propuna restrictiile economice, comerciale si financiare privind Crimeea, in acest nou status-quo, care nu e ceva ce putea fi anticipat. Comisarilor europeni li s-a cerut, deasemenea, sa stabileasca si ce masuri vor fi luate impotriva Rusiei daca nu vedem din partea ei dezamorsarea conflictului – iar acest proces e acum in desfasurare in Uniunea Europeana.

    […]

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.