Dreapta post-comunistă se confruntă cu un paradox: tace chitic atunci când vine vorba de chestiunea demnităţii umane şi abandonează cu nonşalanţă orice iniţiativă venită dinăuntrul mişcării pro-vita. Deşi multe la număr (PDL, UDMR, PC sau PNL), partidele care ar trebui să promoveze ideile liberalismului clasic, ale creştin-democraţiei sau ale conservatorismului evită să tranşeze dilema bioeticii contemporane: cum poate fi salvată viaţa pruncului nenăscut fără a încălca demnitatea femeii?
În Statele Unite, republicanii cântă pe mai multe voci, dar pornesc în copleşitoarea lor majoritate de la următoarea convingere: întreruperea de sarcină reprezintă o intervenţie brutală şi nedorită asupra unui organism lipsit de apărare. O societate sănătoasă şi un stat responsabil – spun politicienii dreptei nord-americane – vor descuraja avortul, fără a desfiinţa clinicile private sau posibilitatea cuplurilor de-a cere aceste servicii unor medici seculari. Partidul Republican a găsit în persoana unor Ronald Reagan sau George W. Bush Jr. susţinători necondiţionaţi ai „culturii vieţii” (aşa cum o numea papa Ioan Paul al II-lea). Presaţi de bisericile creştine şi de organizaţiile pro-life, atinşi de mesajul anumitor cărţi, filme sau documentare, chiar şi politicienii democraţi caută să tempereze practicile avortive din spitale.
În România, există milioane de aderenţi la mesajul pro-vita. Un sondaj recent arată că 42% din concetăţenii noştri consideră avortul drept „o crimă”. Nu ştim dacă această parte din populaţia ţării este activă sau pasivă electoral. Cert este că reprezentanţii unui corp politic matur şi responsabil nu-i poate ignora. (…)
Frazarea atitudinii pro-life trebuie să plece, aşadar, de la respectul libertăţii de conştiinţă a fiecărui cetăţean. Persuasiunea – un exerciţiu fundamental în orice angajament politic – are drept scop redirecţionarea alegerii către respectul pentru viaţa umană, de la stadiul concepţiei până la moartea naturală. Cultura pro-vita deplânge faptul că, în plină criză demografică, societatea românească a ajuns să banalizeze avortul. După 1989, numărul chiuretajelor voluntare a depăşit cifra de 15 milioane. Relatările din presă ori informaţiile obţinute colocvial arată că, pentru o fată de 17 ani, este mult mai greu să cumpere un pachet de ţigări decât să recurgă la întreruperea sarcinii. Nici vorbă de acord al părinţilor, co-implicare a soţului sau a partenerului, consultarea psihologică sau contact cu organizaţiile pro-life (care doresc să susţină material şi sufleteşte orice mamă-purtătoare de sarcină). Revoluţia sexuală precoce (prin care înţeleg tentaţia promiscuităţii, decuplarea sexualităţii de eros şi afectivitate, prelungirea psihologiei adolescentine şi, mai ales, degrevarea responsabilităţii paterne) conduce la situaţii tragice: la Constanţa, bunăoară, o tânără de 15 ani a decedat în urma unui chiuretaj angajat în absenţa oricărei consultări cu rudele sau prietenii. O idilă traversează rapid şocul hemoragic şi sfârşeşte la cimitir. Părinţi devastaţi, familii îndoliate, colegi sub stare de şoc – totul pentru ca nimic, sub raport legislativ, să se schimbe.
Evident, nu toate cazurile ajung în această situaţie limită, regretată de toţi participanţii la „actul medical”. Oricât de eufemistic am prezenta tabloul general, situaţia este dramatică. Într-un tulburător reportaj jurnalistic, Dan Gheorghe de la România liberă arăta cum şi de ce „numărul întreruperilor de sarcină care au avut loc între 1958 şi 2008 este mai mare decât populaţia actuală a României”.
Cu o medie de trei avorturi pentru fiecare femeie, agenda pro-life n-ar trebui să fie una periferică. Adăugaţi la criza natalităţii şi perspectiva îmbătrânirii populaţiei. Desenată cu penița sociologilor, imaginea României din 2050 arată deprimant: spor natural negativ, datorii fiscale masive şi o populaţie cu mulţi seniori. În total, 16 milioane de locuitori. Dimensiunile şocante ale acestei contracţii demografice depăşesc cu mult ameninţările unui război extern sau pericolul unei catastrofe naturale. Chiar dacă Statul liberal modern este miop metafizic, decidenţii nu pot rămâne orbi în faţa riscurile sistemice reprezentate de propagarea şi generalizarea actualului stil de viaţă.
Te-ai fi aşteptat ca doctrinarii dreptei, mai puţin progresişti decât ideologii stângii, să scoată la iveală acest subiect. Redactarea unor moţiuni interne este momentul privilegiat pentru reflecţia sistematică asupra valorilor şi asupra principiilor unui Partid. Deşi consistente la capitolul politici sociale sau economice, toate moţiunile prezentate de membrii marcanţi ai PDL tabuizează subiectul avort.(…)







Trebuie mentionat, insa, in apararea PDL, ca in Parlamentul European au sprijinit, cu rare exceptii, cauza pro-vita si valorile morale. PNL, cu rare exceptii, a votat ca stanga.
Iar stanga a votat prost, evident.
Electoratul care se considera animat de atasamentul fata de valorile iudeo-crestine ar trebui sa tina cont de asta in modul cel mai serios, in primul rand la vot, dar si punand presiune pe alesii aflati intre sezoanele electorale.
Mai sugerez ca tema de reflexie si faptul ca in alte tari Biserica, mai ales cea catolica, dar si alte biserici, comunitati crestine si evreesti au sustinut ferm si public apararea vietii si a familiei, si au cerut credinciosilor lor sa considere asta drept un criteriu moral de cea mai mare importanta atunci cand voteaza.
N-ar strica in Romania sa auzim o pronuntare mai apasata din partea tuturor bisericilor in aceasta privinta.
Subliniez, din pacate este nevoie, ca indemnul de la altar spre a vota la stanga este un sprijin adus principalilor adversari ai cauzei vietii si a familiei, cu toate consecintele morale ce decurg din aceasta. Data fiind importanta acestei cauze, nici tacerea nu poate fi justificata.
Deci, indiferent ca este explicabila (nu scuzabila) prin conditionari ramase nedezlegate din trecutul pre-89, sau din interese de azi (de ex. catedrale de construit sau de aparat), sustinerea deschisa sau tacita pentru stanga politica, din partea unor oameni ai Bisericii, e o foarte serioasa pricina de poticnire.
In definitiv apararea principiilor morale ale crestinismului este mult mai importanta decat cladirile, ca doar Biserica a functionat timp de veacuri in catacombe. Cladirile sunt importante si necesare, dar nu cu pretul sufletelor.
Mai deunazi, va scriam despre isteria provocata de internationala socialist-liberal- plutocratica, de razboiul mediatic al acestor forte anti-crestine si, in esenta, anti-Europene, impotriva status quo-ului democratic maghiar, asa cum a rezultat el in urma unor alegeri libere castigate de o dreapta moderna cu 68%. Pentru aceasta internationala, Ungaria, eventualul ei succes economic, social si politic, care ar dovedi viabilitatea optiunii de dreapta pentru intregul electorat european, reprezinta un pericol de moarte. Aceste forte amorale s-ar prabusi la nivelul miscarilor politice nesemnificative.
Daca veti citi cele cateva randuri din proiectul noii constitutii a Ungariei, puteti ghici ca e pe cale sa izbucneasca o noua furtuna politica si mediatica, iar in PE cel mai vehement orator va fi maoistul pedofil Cohn-Bendit, prietenul lui Remus Cernea.
(Pentru cine inca nu stie: De ce seamana Miscarea Verzilor cu un pepene verde? – Fiindca pe dinafara e Verde, dar miezul e Rosu.)
Proiectul noii Constituţii a Ungariei protejează familia tradiţională şi copilul, încă de la concepţie
http://www.culturavietii.ro/20.....conceptie/
………………………………..
Recunoaştem rolul creştinismului în păstrarea naţiunii noastre. Apreciem diferitele tradiţii religioase din ţara noastră.
Mărturisim că baza existenţei umane este demnitatea umană. [...]
Libertăţi şi responsabilităţi – Articolul II
Demnitatea umană este inviolabilă. Oricine are dreptul la viaţă şi demnitate; viaţa fătului va fi protejată de la concepţie.
Partea generală – Articolul M
(1) Ungaria protejează instituţia căsătoriei între un bărbat şi o femeie, relaţie matrimonială stabilită voluntar, la fel ca şi binele familiei ca bază pentru supravieţuirea naţiunii.
(2) Ungaria sprijină maternitatea.
(3) Protejarea familiei este reglementată prin lege specială.
Nu pot decat sa zic Wow!. O sa traducem articolul ala, Seraphim, dar chiar nu stiu cand, suntem ocupati pana peste cap. Cred, insa, ca trebuie sa ne facem timp, prea s-a vorbit aiurea despre Viktor Orban.
Sa stii ca nu stiam ca eroul lui Remus Cernea mai e si pedofil. Multumesc pentru informatie, am cautat date si m-am cam lamurit ce-i cu tov. Cohn-Bendit. Ce canalie!
Educaţie sexuală, acasă sau la şcoală, mijloace de protecţie. În cheia aceasta trebuie citite statisticile privind avortul în Ro. Nu interzicerea întreruperii de sarcină. Ştiu, domnul Neamţu nu spune direct că asta cere, dar până la urmă la asta speră să se ajungă, interzicerea sau restricţionarea legală a avortului, după modelul unor state americane). Nu înţeleg de ce nu o poate spune direct?
Faptul că mulţi români sunt de acord cu această măsură nu ar trebui în mod automat să pună presiune pe legislatori. Vorbim totuşi despre nişte sondaje care arată printre altele tot felul de derapaje spre autoritarism ale românilor, mai corect spus, spre acceptarea autoritarismului în ţară.
Doamnelor şi domnilor, este vorba despre dreptul fundamental al fiecărui om de a dispune de propriul trup. Ceea ce sugerează domnul Neamţu spre sfârşitul articolului, iar aici trece deja într-un alt registru, este că populaţia trebuie să procreeze pentru a combate fenomenul de îmbătrânire şi toate problemele economice pe care le aduce acesta. (Nu găsesc eros în acest calcul rece, statistic, macroeconomic) Dar cum oare, în condiţiile în care indivizii nu doresc?
Ne jucăm cu interdicţiile? Atunci ajungem în extrema opusă situaţiei în care se află China, care aplică politica one child pentru o parte a populaţiei. Ba mai rău, ne întâlnim şi mergem o vreme de mână cu politica regimului comunist din Ro. Ştim ce efecte a avut această politică.
În final, intrăm şi în coliziune frontală cu politica dreptei, de reducere a (rolului) guvernului. Cum vine asta? În cazul acesta guvernul, decidenţii cum îi numeşte domnul Neamţu, intră cu picioarele peste mine şi îmi schimbă fundamental viaţa.
Ce spuneai despre educatia sexuala?
Fără ruşine şi fără iubire (Roger Scruton)
Evident că lumea a auzit de existenţa mijloacelor de contracepţie, dar mai trebuie să le şi folosească şi să înţeleagă de ce e necesar să. Aceasta este educaţia, nu simpla înşirare a unor cuvinte.
Poate că avortul s-a banalizat ca emoţie. Poate nu. Poate că fetele, femeile care avortează sunt zguduite de ceea ce li s-a întâmplat. Nu cred că există o cercetare care să ne lumineze în acest sens.
Evident ca sunt zguduite, Stephanides, dar despre asta nu vorbeste “educatia sexuala”, nici apostolul avortului ca drept al omului, numai cei precum Mihail Neamtu, pe care il acuzi mai sus ca nu intelege dreptul femeii/ barbatului femeii de a ucide o viata care nu a ei/ lui.
In rest, frumoasa intoarcere. Vii si spui ca educatia sexuala este scaparea. Iti arat ca nu e, atunci vii si spui “nu e bine inteleasa”. Ce sa-ti povestesc! Ca si cu comunismul, nu? “Principii bune, aplicate prost.” Cum-necum, tot ca tine e.
Am schimbat două cuvinte doar şi deja te precipiţi.
Dacă e evident că sunt zguduite atunci înseamnă că nu eşti de acord cu comentariul dnei Liiceanu, cel pe care chiar tu mi l-ai citat mai sus. Dar nu asta e important. Important este că drama unei femei care se vede pusă în faţa unei alegeri este una personală (aşa cum şi efectele alegerii sunt personale). Şi orice decizie care vine să îi reglementeze această dramă, aceste alegeri şi, în cele din urmă, viaţa, nu o ajută cu absolut nimic.
Domnul Neamţu vorbeşte mai puţin despre drame personale şi mai mult despre fibra morală vs. promiscuitate, creştin-democraţie, demografie, economie şi alte chestiuni cărora drama personală, aparent, li se subsumează. Sunt curios ce anume înseamnă promiscuitate pentru domnia sa şi de asemenea sunt curios cam câţi din cei care îi aplaudă comentariul sunt dispuşi să trăiască după regulile pe care domnul Neamţu le predică. Sper, spre exemplu, că toţi au evitat contactele sexuale până la căsătorie.
Nu ştiu la care apostol al avortului te referi şi de unde ştii tu că el nu înţelege drama unei femei.
Ceea ce am zis de la început şi menţin este că educaţia tinerilor este o soluţie pentru pentru prevenirea numărului mare de avorturi. Nu am zis că e “scăparea”, orice o fi însemnând acest lucru pentru tine.
@ Stephanides
Comiteti o eroare pe carte de raspandita, pe atat de grava: educatia sexuala nu este in nici un caz o solutie pentru problema avortului.
Nici practic, pentru motivele pe care le puteti gasi aici:
- Contracepţia, asociată cu creşterea ratei avortului
http://provitabucuresti.ro/res.....ptie-avort
- Contraceptia
http://provitabucuresti.ro/res.....ntraceptia
…nici moral, pentru ca in fapt contraceptia incearca sa de-responsabilizeze tinerii in ce priveste actul intim, separat acum, odata cu revolutia sexuala, de actul procreativ, de familie si de dragostea autentica.
In ce priveste solutia Provita (aplicata si in familiile membrilor acestor organizatii), ea nu poate fi decat castitatea si fecioria promovate ca virtute, pana la casatorie si fidelitatea absoluta fata de sot/sotie dupa aceea. Astfel se pot evita si SIDA, si celelalte BTS, si avortul.
Va rog retineti: Partizanii cei mai aprigi ai contraceptiei sunt si sustinatorii cei mai inversunati ai avortului. Avortul este copilul de suflet al contraceptiei.
@ Stephanides si dragi prieteni
Nu stiu cat intelegeti ce inseamna zguduirea femeilor care fac avort.
Asociatiile provita acorda consiliere de specialitate si cunosc bine situatia. Nu este o zguduire, este o drama cu profunde implicatii sufletesti si fizice din care unele femei si cupluri nu-si mai revin niciodata.
@ In linie dreapta
Am dori preluarea eseului lui Scruton pe blogul nostru ”Cultura vietii.”
Avortul este o drama pentru femeie, dar nu din acest motiv este o crima.
Este o crima pentru ca omoara un alt om, diferit de mama. Bebelusul este un alt om, nu este o parte a corpului mamei. Are si el dreptul la propriul corp, care ii este sfartecat si ucis prin avort.
Adevarul este ca, si daca privim lucrurile strict din punct de vedere medical, cea mai sanatoasa abordare a vietii sexuale este cea a moralei traditionale iudeo-crestine.
Si nici nu e de mirare, aceasta morala data de Creator, reprezinta, cum zicea cineva, “instructiunile de folosire ale fabricantului”, e cea mai conforma cu natura si cu demnitatea omului.
Stephanides
Cum ma “precipit”, calling a spade a spade?
Avortul s-a banalizat la nivelul societatii si sunt, intr-adevar, femei pentru care avortul este o banalitate, dar asta nu schimba cu nimic efectul pe care il are asupra celor mai multe femei. Nu uita ca exista oameni pentru care suferinta in sine este de o banalitate infioratoare, oameni care ar face rau, lor si altora, cu dezinvoltura. Anuleaza cumva raul facut? In realitate, cele mai multe femei care trec printr-o experienta atat de ravasitoare precum avortul sunt profund marcate, iar a sustine contrariul este o minciuna. Una interesata, in cazul acelora care au de castigat de pe urma clinicilor ce traieste din avoturi.
Alegerea ei personala nu e de tipul “Steaua sau Dinamo”, “rochie sau blugi”, “cu sare sau fara”, ci are in vederea uciderea unei vieti. Nimeni nu a spus nimic despre vreo interzicere a avortului, asa ca n-ar strica sa nu o mai aduci in discutie. Oricum, inteleg ca pe tine te deranjeaza ca altii au pareri si isi permit sa isi foloseasca creierul, formuland judecati despre ce e bine si ce e rau.
1. Domnul Neamtu vorbeste despre toate de mai sus: fibra morala, promiscuitate, drama, demografie, economie. Cu alte cuvinte, el vede intregul tablou, nu se cramponeaza, precum altii, de a o asa-zisa libertate personala care, vezi Doamne, trebuie sa fie unicul principiu dupa care ne ghidam viata, fiind lipsita de consecinte.
Steinhardt il cita, in Jurnalul Fericirii, pe Soren Kierkegaard: contrariul pacatului nu e virtutea, contrariul pacatului e libertatea. Stii ce voia sa spuna Kierkegaard? Ca un om care se lasa purtat de pasiuni rele nu este cu adevarat liber, ci un rob. Asa si cu libertatea asta. Omul care crede ca este liber daca duce o viata iresponsabila (isi bea creierii, schimba partenerii precum sosetele, etc.) se face vinovat de una dintre erorile cele mai comune. E captiv unei iluzii a libertatii si nu mai vede lanturile cu care el singur s-a inlantuit.
2. Mi se par atat de plictisitori aceia care zic ca daca oponentii promiscuitatii nu sunt imaculati, atunci cumva adevarul pe care il sprijina este indoielnic. E ca si cum ai spune ca din moment ce fiecare dintre noi a mintit candva in viata lui, minciuna este acceptabila si de urmat. Nu este. Este la mintea cocosului ca daca penisul si vaginul nu “interactioneaza”, nu au cum sa apara sarcini. Este curios ca atatia altii cred ca mijloacele de contraceptie (niciodata perfecte) sunt mai bune, desi ele nu fac altceva decat sa inlesneasca conceptia, sub iluzia ca nu vor da gres (“n-are cum sa mi se intample mie!”).
Cu alte cuvinte, Stephanides, fiecare isi duce viata cum vrea si oamenii sunt liberi sa faca sex cand vor, dar exercitarea libertatii presupune si acceptarea consecintelor. Eu nu vad sa se intample asa ceva. Sustinatorii sexului la liber nu sunt capabili de un minim de maturitate, sunt eterni adolescentini. Se mint singuri ca “just do it” si apoi, cand apar “consecinte nedorite” (ex. sarcina, BTS-uri si alte minuni), sunt mirati si isi cauta cea mai usoara scapare. Un avort, o scuza tembela (“sunt doar un om”), o acuzatie nebuneasca (“fascisti morali care vor sa imi atace libertatea!”), iar ca nebunia sa fie completa, tu propui sa ne luam dupa acesti eternal pubers, punandu-le in mana copiilor niste prezervative si invatandu-i ca e normal sa faca sex (de dragoste nici nu poate fi vorba, ai nevoie de ceva mai multa traire si creier pentru a face dragoste), chiar si la varsta la care nu sunt in stare nici macar sa isi spele singuri sotele.
Nimeni nu indrazneste sa gandeasca si sa le spuna mucosilor “Cel care se crede indeajuns de tare pentru sex, trebuie sa fie si indeajuns de tare sa ii suporte consecintele.” Ai lasat insarcinata o fata? Nu dai vina pe ea, nu o parasesti si nici nu o trimiti la “abortion mill” ca sa “rezolve” problema. Ai ramas insarcinata cu cineva? Nu dai vina pe el ca nu l-a pus cum trebuie, nu fugi la doctor sa te “rezolve”. Si intr-un caz si in altul, iti asumi consecintele, asa cum ar face orice om matur, orice om care stie ca sexul e infinit mai complicat decat dezbracarea si frecarea unul de altul. Dar e greu, nu, Stephanides? Mult prea greu, mai ales acum, in era in care nimeni nu se mai gandeste la “raspundere”, asa ca mai bine ii mintim ca au dreptul la un “sex bun”, ca prezervativele si pilula te scapa de orice problema, ca aceia care le spun sa fie responsabili sunt niste autoritaristi periculosi al caror unic scop in viata este sa ii asupreasca.
Prevenirea numarului mare de avorturi = scaparea. Ti-am aratat ca nu rezolva nimic si ca problema este mai grava, de ordin moral. Tu o tii pe a ta, ca numai educatia sexuala (“ba, faceti sex, DAR folositi prezervativul”). Nici o problema, don’t let facts get in the way. Sunt sigur ca dupa ce le-ati impuiat capul ca placerea proprie este singurul scop in viata, vor folosi prezervativul (care oricum nu apara 100%, sa te fereasca Dumnezeu sa fii tu printre procentele la care da gres).
Asta am susţinut de la început, că femeile trec prin astfel de momente şi că nu cred că la nivel personal s-a banalizat experienţa. Dar e bine că îmi reaminteşti ce ţi-am spus mai devreme. Să nu uit
Clinicile care trăiesc din avorturi? Cred că asta e mai degrabă o dispută pentru SUA, deşi mă îndoiesc că adevărata miză a dezbaterii este câştigul acestor clinici. Anyway, e oportun din când în când să introduci astfel de elemente pentru a submina poziţia interlocutorului.
O aşa-zisă libertate personală? Libertăţile personale sunt supraevaluate, nu? Trupul femeii, ca incubator pentru noii membri ai societăţii. Dacă nu s-a scris deja o distopie pe tema asta, atunci o să se scrie cu siguranţă. Ah, stai puţin, s-a scris şi s-a pus în scenă. S-a numit Decretul 441. Eşti de acord cu acest decret?
Nu mă deranjează deloc că alţii au păreri contrare. Totul se opreşte evident la momentul în care apar restricţiile legale. Domnul Neamţu face referire la anumite modificări legislative. Nu ştiu exact cât de departe doreşte să se meargă.
Steaua sau Dinamo? Nu spun că poate or fi indivizi care judecă lucrurile în acest mod, dar tu chiar crezi că majoritatea celor care au trecut prin astfel de momente gândesc aşa? Crezi că toţi susţinătorii pro-choice sunt atât de simplişti sau pur şi simplu idioţi? Îmi pare mai degrabă că tu eşti cel care nu suportă opiniile cu care nu eşti de acord.
Nimeni? Îţi place, observ, să foloseşti cuvinte definitive. Nimeni, scăparea. Lucrurile se împart în ei şi noi. Presimt că o să fii dezamăgit în viaţă. Lucrurile au un milion de nuanţe.
Eu sunt de acord că trebuie să îşi asume responsabilitatea. Cred că cei mai mulţi oameni sunt de acord. Îţi închipui că cineva se bucură la auzul acestor statistici? (Cu excepţia clinicilor, fireşte, care îşi numără banii râzând malefic) Întrebarea mea este: cum ar rezolva un copil problema acestor tineri? Ce vor face ei cu copilul, ce va face copilul, ce şanse va avea în viaţă? În timpul decretului ştim cum s-a rezolvat – orfelinate. Evident, un copil poate fi o bucurie pentru mulţi, sensul vieţii pentru unii, dar în cazul unora, la momentul X, un copil ar putea fi pur şi simplu nedorit. Cred că ar vrea să aibă posibilitatea de a alege să nu aibă un copil în momentul acela, poate altădată, când sunt pregătiţi, poate niciodată.
Pentru asta ei sunt responsabili. Şi ei suportă şi consecinţele. Ei, familiile lor. Nu decidenţii statului.
Continui aici un dialog inceput cu dl Neamtu, ramas in aer oarecum (dialogul, nu dl Neamtu), care cred ca se potriveste cu subiectul prezentat in articol: – Totul sta in definirea cat mai exacta a drepturilor de Proprietate. Cine stabileste Regulile? Cine ii pedepseste pe cei care le incalca? Minciuna e singurul dusman al Umanitatii – Adevarul e singurul prieten (nu exista nuante, indiferent de rezolutie).
Exact acesta e si punctul meu de vedere. Selectia naturala e dincolo de dorintele noastre, si nu s-ar mai chema Selectie daca nu si-ar face treaba. E dincolo de noi.
Si aici as merge chiar mai departe: Libertatea este Proprietate! Sunt doua notiuni perfect egale. Stiu ca suna ciudat insa sunt foarte sigur de ceea ce spun (sau in fine, mie imi este foarte clar).
Atomul este definit prin nucleu si electron, care are Libertatea de a fi in ORICE pozitie de pe orbita sa, in acelasi timp. Aceasta capacitate de a fi in toate pozitiile pe care le poate lua in anumite conditii (si in niciuna), este Proprietatea lui. E Liber sa FIE. Sa Existe.
Daca NU ar fi asa, atunci absolut totul in Univers ar fi predestinat. Ar fi Tragic. Cineva ar putea sti pana si ce pahar de vin voi bea pe 1 ianuarie anul viitor, doar uitandu-se la stele. Ar fi trist, ar insemna ca suntem sclavii unui Rege care nu isi iubeste supusii si nu le ofera nici o libertate.
Insa Viata inseamna bucurie, frumusete, iubire. Mister..
Fiecare are SANSA lui la Fericire. Din acest punct de vedere, in fata Destinului, suntem perfect egali.
Singurul mod in care se poate rezolva aceasta dilema este sa recunoastem ca noi suntem singurii care isi pot construi propriul destin, prin alegerile noastre, ca legile naturii ne obliga sa fim liberi doar daca suntem responsabili, doar daca intelegem sa le respectam.
Dumnezeu ne iubeste atat de mult incat ne-a lasat pana si Libertatea de a sari pe geam. Ne iubeste atat de mult incat oricine pe pamant poate fi absolut sigur ca unii vor cadea de fiecare data cand vor incerca sa zboare, fara nici o exceptie. Alegerea e a noastra.
Creatia Lumii in care traim cat si Apocalipsa sunt in mainile noastre. Fiecare pasare moare si traieste pe limba ei, fiecare din noi poate crea un univers sau provoca un dezastru de milioane de ori pe zi (pentru o colonie de furnici sigur am fost responsabili – insa iarasi, numai de noi depinde daca ne comparam cu ele/vrem sa ramanem la nivelul lor, sau nu).
Numai LEGILE ne pot apara de slabiciunea noastra. Insa aici deja intram in alta zona, in zona oamenilor, a “Mariilor si palariilor” cu care incerca fiecare sa ajunga in Viitor. Un Stat poate incerca sa interzica Gravitatia (sau mai bine zis, reglementa obligativitatea trimiterii copiilor la scoala / centre sociale / puscarie pentru parintii iresponsabili), altele pot considera ca un copil apartine “de drept” parintilor indiferent de varsta iar acestia pot face ce vor cu Fiinta adica Proprietatea lui (expresia “eu te-am facut, eu te omor” cred ca e in orice cultura).
Acest lucru tine de societate si de regulile (principiile morale) pe care aceasta le considera esentiale. Valorile morale nu dispar deloc in timp – dovada cazul comunitatii din Vorona ce a ales sa pedepseasca furtul, minciuna, promisiunea neonorata a tanarului aflat in cautarea fericirii. Din acest punct de vedere, Vorona este un sat de sute de ori mai capitalist si mai aproape de Adevar decat multe centre universitare de prestigiu, e un sat unde Libertatea de a NU fi mintit (jefuit prin promisiuni neonorate) este la mare pret. Unde Proprietatea probabil se apara cu ORICE pret! E un sat ce SIGUR are viitor.
Avortul este o drama pentru femeie, dar nu din acest motiv este o crima.
Este o crima pentru ca omoara un alt om, diferit de mama. Bebelusul este un alt om, nu este o parte a corpului mamei. Are si el dreptul la propriul corp, care ii este sfartecat si ucis prin avort.
Stephanides
Asa, si ce treaba are asta cu:
Italicele imi apartin, nu sunt ale tale. Cu alte cuvinte, n-am spus nicaieri ca avortul s-a banalizat pentru toate femeile. In schimb, am scris ca s-a banalizat la nivelul societatii, nu il mai concepem ca pe un rau, ca o crima, ci ca un drept al omului. Cu alte cuvinte, Stephanides, vorbesti ca sa te afli in treaba.
Bati campii. Am scris:
Disputa asta nu e doar pentru SUA, fiind comuna tuturor tarilor unde exista clinici private care fac avorturi.
1. “asa-zisa libertate personala” pentru ca avortul nu apara libertatea femeii, ci ataca libertatea fatului, sub minciuna ca o apara pe prima.
2. Polonia a interzis avortul, cu exceptia cazului in care nasterea afecteaza viata mamei, fatul prezinta deformatii sau este rezultatul unui viol, iar Polonia nu este o tara comunista. Acestea fiind zise, d-l Neamtu nu a propus interzicerea lui, dupa cum nici acest site nu a facut-o si in aceste conditii mi se pare de prost gust sa aduci subiectul in discutie. “Anyway, e oportun din când în când să introduci astfel de elemente pentru a submina poziţia interlocutorului.”
Daca ai fi fost catusi de putin atent, ai fi aflat raspunsul la aceasta problema, dar nu citesti, nu te intereseaza, crezi ca stii deja ce are de spus sau ce urmareste.
Nu, desigur. Cred ca sustinatorii pro-choice nu sunt atat idioti, cat sunt a-morali. Nu le pasa, ii lasa rece. Nici macar nu sunt imorali pentru ca atunci si-ar asuma in mod expres pozitia. Nu, sunt a-morali, refuza sa isi puna si problema. Probabil pentru a dormi mai bine la noapte, greu de spus.
Fals, iar dovada cea mai buna sunt comentariile care apar pe site-ul asta. Comunisti, socialisti, pro-choice, antirasisti de salon, criticatacanti sau doar liberali rataciti – toti se pot exprima aici. Spre deosebire de Critic Atac si alte centre virtuale ale “libertatii”, aici chiar esti liber sa iti spui pasul, ceea ce nu inseamna ca nu esti contrazis daca trebuie.
Iti place, observ, sa te feresti de “definitive” ca dracu’ de tamaie. Cititor de Critic Atac? Te intreb pentru ca in ultima vreme au venit cativa ganditori de acolo care erau foarte nedumeriti ca avem “certitudini” si nu suntem trestii ca ei. Oricum, indiferent cum ai ajuns aici, “presimt ca o sa fii dezamagit in viata. Lucrurile au un milion de nuante”, dar cele importante sunt simple. Intotdeauna au fost asa.
Oare? Daca esti de acord, de ce sustii ca este un “drept” sa aleaga calea cea mai usoara, aceea de omori un fat? Daca sunt indeajuns de maturi pentru sex, sunt indeajuns de maturi si pentru a-i accepta consecintele. Daca nu sunt indeajuns de maturi pentru a-i accepta consecintele, de ce mai fac sex? Unde e raspunderea, Stephanides? La spital, asteptand “avortul”?
Asta sustine si Mihail Neamtu in articolul de pe Contributors. Vor avorturi? Sa se duca frumusel la clinica privata, fara pretentia de a fi iubiti sau admirati pentru ca aleg cea mai usoara cale, aceea de a ucide o viata care nu le apartine si nici nu se poate apara.
În fine, n-am putut intra ceva vreme din lipsă de timp, e cam tardiv acum să mai continuăm dezbaterea, mă uit oricum în urmă şi văd că discutăm uneori pe linii complet paralele, e ca şi cum am fi în aceeaşi cameră dar pe servere diferite.
Voiam doar să postez acest link: http://www.evz.ro/detalii/stir.....26971.html
Ce sa spui si tu, Stephanides. Daca tot vorbim pe linii complet paralele, sa continuam asa, vad ca iti convine.
Martin Sheen reveals wife was conceived in rape, talks about ‘strong’ anti-abortion views
Ce bou si Sheen asta, nu?
Cat despre materialul de mai sus, scopul lui imi scapa. Vrei sa demonstrezi ce? Moralitatea uciderii propriului copil? Imoralitatea uciderii propriului copil? Ranile pe care le lasa? Tu, ca propavaduitor al dreptului de a ucide o viata care nu e a ta, ce vrei sa demonstrezi cu el?
Sa ne rugam ca Dumnezeu sa aiba mila de noi, sa ne spele de pacatele avortului.. politicienii , noi oameniii uitam de Creationism , uitam de spiritual , uitam de Legea Divina , de Sfanta Scriptura , ce semanam aceea si secerem , sa alegem binele casa avem viata.