Pentru că actuala coaliţie aflată la putere nu are majoritatea de două treimi în Parlament care să-i permita revizuirea Constituţiei s-a crezut că proiectul lui Traian Băsescu de modificare a Constituţiei este un viţel mort. Însă viţeii opoziţiei dau zdravăn din picioare, iar câţiva s-au pus chiar şi pe picioarele de dinapoi, deşi proiectul e amendabil şi negociabil, iar preşedintele a făcut opoziţiei o propunere irezistibilă, scurtarea mandatului lui cu un an, program politic şi visul de aur şi al cuplului comic Ponta şi Antonescu.
Constituţionalistul Marian Vanghelie, specialistul PSD în spoieli de faţade, economate şi vanghelioane a fost cuprins de nelinişti: „luat en-gross, te îngrijorează dacă citeşti tot, m-am uitat şi eu şi e evident că totul se duce spre un stat poliţienesc. În felul acesta, vom ajunge la o Constituţie cu tente foarte clare de dictatură”.
I-a ţinut isonul ţambalagiul opoziţiei, turnătorul Dan Voiculescu. Cel mai harnic senator, a participat la un numar infim de şedinte, după ce l-a invocat pe Hitler, a constatat că Traian Băsescu „s-a decis sa revizuiască Constituţia, şi nu oricum, ci plasându-se pe sine deasupra legii şi a oamenilor”.
Mai prăpăstios, alt hărnicuţ parlamentar, Crin Antonescu, a fost la un număr şi mai mic de şedinţe decât mentorul lui, Dan Voiculescu, s-a arătat categoric: „Noi respingem foarte clar diversiunea Traian Băsescu”, „o modificare de Constituţie trebuie să fie un lucru care să se întâmple rar şi în niciun caz conjuctural”.
Victor Ponta, papagalul PSD, a fost mai categoric: „revizuirea Constituţiei propusă de preşedintele Băsescu, o diversiune”. Dar ar fi de ar fi de acord cu o modificare a Constituţiei, însă numai după 2012, “cu un Parlament legitim”.
Stupoare, deşi erau de acord cu o modificare a Constituţiei abia după 2012, la începutul săptamânii, Victor & Crin au anunţat propriul lor proiect de revizuire a Constituţiei. Ba sunt de acord cu preşedintele şi în privinţa reducerii la 300 a numărului aleşi, nu şi cu trecerea la unicameral. De la respingerea „diversiunii” la revizuire pe ici pe colo, dar nu în părţile esenţiale, e un pas înainte.
Numai că „acceptarea” cu jumătate de gură a revizuiri e o perdea de fum care ascunde refuzul de a elimina imunitatea parlamentarilor pentru fapte fără legatura cu voturile şi cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar şi refuzul prezumţiei că averea are un caracter licit, al transparentizării Consiliului Superior al Magistraturii, prin creşterea numărului de reprezentanţi ai societăţii civile, ca şi refuzul separării puterilor în stat, prin limitarea implicării şi exceselor justiţiei în activitatea executivului etc.
Opoziţia a sesizat că chiar dacă revizuirea Constituţiei propusă de Traian Băsescu nu va fi acceptată de Parlament, actul în sine are un potenţial electoral exploziv, favorabil PDL şi coaliţiei acum la putere, de unde mica cedare. Însă revizuirea Constituţiei propusă de Băsescu are o miză mai profundă. În joc este evacuarea comunismului rezidual perpetuat odată cu însuşirea revoluţiei de către Ion Iliescu, emanat cu activişti şi securiştii care l-au sprijinit. Atunci revoluţia a degenerat în democraţie, originală, fireşte. Și care avea nevoie de o Constituţie pe măsură. Aşa s-a născut firava lege fundamentală carea a stat la temelia capitalismului de cumetrie, patronat de Ion Iliescu, baza prosperităţii oligarhiei politico-financiare, cu concursul unei justiţii neputincioase sau corupte. Că Victor Ponta se simte bine în această lume nu miră, e copilul de suflet al lui Iliescu, Năstase, Voiculescu e jusdem farinae. Dar liberalul Crin Antonescu?
Poate că-i cerem prea mult lui Crin Antonescu. Poate că pentru el liberalismul e sinonim cu un somn sănătos, o friptura suculentă şi adaptarea la un principiu vag liberal: sărută mîna pe care n-o poţi muşca si muşc-o cînd nu se mai lasă sărutată!
