O nouă revoluţie americană

Janet Daily, întoarsă la Londra după o recentă vizită în SUA, prezintă un caleidoscop proaspăt de impresii personale despre atmosfera pre-alegeri şi observaţii care pun în lumină dinamica evoluţiei politice din ultimii doi ani. Noua revoluţie americană pe care o anticipează Janet Daily este sumarizată în acest fragment:

Sînt destui în New York care vor să creadă că mişcarea Tea Party este doar o nouă încarnare a unor vîntură arme, homofobi şi exaltaţi anti-avort, uşor de ridiculizat şi desconsiderat. Această atitudine este însă o enormă eroare de calcul politic şi nu explică motivul datorită căruia alegerile pentru Congres din această săptămînă promit să devină un eveniment politic istoric. Avem de a face cu mult mai mult decît obişnuitul dute-vino al schimbării partidului în control la mijloc de mandat al unui preşedinte. Rebeliunea populară numită Tea Party este de fapt o încercare de a aduce partidul Republican înapoi la filozofia lui fundamentală de fiscalitate redusă, cheltuieli prudente şi guvern minimal: adică înapoi la marele principiu Jeffersonian conform căruia cel bun guvern este cel care guvernează cel mai puţin.

Etichete · 


Print Friendly

2 comentarii la “O nouă revoluţie americană”

Citeşte sau adaugă un comentariu...

  1. Foarte bun articolul, Emil! Corelînd cu cu numeroasele articole și comentarii legate de Tea Party apărute pe blogul nostru în ultima vreme, e clar că “Noua revoluţie americană” prezisă de Janet Dailey (și nu numai de ea) care va avea loc marți se va datora în proporție covîrșitoare acestei Mișcări!

  2. In articol, Janet Daley face cateva remarci interesante care-l privesc pe Obama:
    – a fost total dezinteresat de comemorarea 9/11 din acest an – “his shocking lack of emotional expression during last month’s commemoration of 9/11″;
    – Obama are o personalitate de imprumut, a intrat in pielea unui personaj care, daca nu are scenariul piesei in fata, devine un bloc de indiferenta :

    “There was a general sense that his personality was over-controlled and repressed, and that this was perhaps a function of his self-invention: the effect of having made a conscious choice to adopt an identity and a history (the Chicago black activist) which was unconnected to his real past. It occurred to me that, in an odd way, he was a Gatsby-like figure who had reinvented himself but whose new persona could be sustained only with a tremendous act of will.

Comentează

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.