O petrecere fără trecere la români

[...] La noi, la fel ca în SUA şi aiurea, mişcările politice nu anticipează principiile politice ale alegătorilor, ci le urmăresc. Nu există un grup de politicieni români partizani ai “petrecerilor cu ceai” pentru că nu există o masă critică de comentatori şi de alegători români care să respingă din principiu ideea unui guvern mare şi cheltuitor. Bun, sunt convins că mi se pot cita destule proteste publice şi mediatice autohtone împotriva unor reglementări guvernamentale proaste sau al unor cheltuieli greşite; dar aici e vorba despre ideea că reglementarea în sine poate deveni o prostie, despre ideea că cheltuiala în sine poate fi o greşeală. Acestea sunt genul de idei care, altfel decât excepţional, sunt absente din spaţiul public românesc. Vedem manifestaţii care cer salarii mai mari în sectorul public, vedem destule – foarte bine. Eu însă nu-mi amintesc să fi văzut una singură în care participanţii să ceară statului să cheltuie mai puţin sau să nu reglementeze în exces. [...]