Ondine Gherguț: Nițu îi anchetează pe judecătorii constituționali care au invalidat referendumul pentru demiterea lui Băsescu

    Print Friendly, PDF & Email

    Caz unic în analele Justiției: șase din cei nouă judecători ai Curții Constituționale din România sunt anchetați de către procurorii din subordinea procurorului general al României, Tiberiu Nițu, pentru că, în rezumat, au invalidat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea președintelui de atunci al României, Traian Băsescu.

    Fapta pentru care s-a început urmărirea penală  ar fi de fals în acte oficiale. Cei șase judecători vizați de anchetă au transmis premierului Ponta o erată prin care au corectat o adresă cu informații false transmise de colegul lor, judecătorul CCR  Acsinte Gaspar.

    Gaspar, însă, NU este vizat de anchetă, ci doar cei șase judecători CCR care au anunțat Guvernul că au votat pentru validarea listelor electorale permanente folosite la refendum, NU pentru tăierea de pe liste a unui număr de persoane ce ar rezulta dintr-un minirecensământ.

    Judecătorii care au semnat erata și apoi  au invalidat referendumul sunt: Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Iulia Motoc, Ștefan Minea, Petre Lăzăroiu și Puskas Valentin Zoltan.

    Pentru tăierea de pe listele electorale a unui număr mare de alegători și, implicit, pentru validarea referendumului și demiterea președintelui Traian Băsescu au votat doar trei judecători, respectiv Acsinte Gaspar, Ion Predescu și Tudorel Toader.

    Motivul invalidării referendumului de cei șase judecători a fost că NU s-a întrunit cvorumul, respectiv la urne NU au fost prezenți  jumătate plus unu din alegătorii înscriși pe listele electorale permanente. „Vina” celor șase judecători este că au respectat legea, respectiv că au luat în considerare listele electorale permanente pe care s-a votat deja.

    În nici o țară în care se respectă principiile statului de drept NU se modifică numărul alegătorilor de pe listele electorale DUPĂ ce are loc scrutinul. Cu atât mai mult cu cât înainte de referendum atât premierul Victor Ponta, cât și ministrii Administrației și Internelor de la acea vreme, respectiv Paul Victor Dobre și Ioan Rus, au asigurat că listele electorale au fost ACTUALIZATE și că referendumul se va desfășura corect.

    Abia după scrutin,  când  premierul PONTA și liderii USL de atunci au constatat că la urme nu s-au prezentat cel puțin jumătate plus unu din numărul alegătorilor de pe listele electorale, procent  necesar pentru validarea referendumului, guvernanții USL  au ieșit cu informații, adrese potrivit cărora nu s-ar fi actualizat acele liste electorale și că ele trebuie ajustate  deoarece ar fi mai mulți decedați, cu toate că deja se votase. Tot atunci, CCR a fost sesizată să se pronunțe asupra modificării listelor electorale permanente. Șase din judecători au decis că listele electorale NU pot fi modificate după vot, iar trei judecători au decis că pot fi modificate.

    Potrivit legii, decizia finală a CCR era cea a majorității calificate, respectiv a celor șase judecători care au decis că nu se pot modifica listele electorale permanente și care acum  sunt vizați de ancheta lui NIȚU.

    Imediat după ce au votat, judecătorii CCR au plecat în concediu, iar unul dintre ei, respectiv Acsinte Gaspar, desemnat raportor în relația cu Guvernul României, a rămas să facă adresa către premierul Ponta în care să-l anunțe care este decizia majorității calificate a CCR.

    Acsinte Gaspar a modificat continutul juridic a deciziei majorității calificate a  CCR și, în loc să scrie că listele electorale permanente folosite la referendum NU pot fi modificate, a indicat să se facă un fel de minirecensământ în urma căruia să se modifice numărul alegătorilor ( să se scadă numărul lor în așa fel încât să se întrunească numărul necesar de alegători prezenți la urne  pentru  validarea demiterii președintelui țării, cum s-a constatat ulterior din interceptările făcute într-un alt dosar penal în care au fost inculpați mai mulți înalți funcționari de la Ministerul Administrației și Internelor). Imediat după ce Ponta a primit adresa de la Acsinte Gaspar, a anunțat că se face recensământul.

    România Liberă a descoperit falsul  ( denumit ulterior „eroare materială”) lui Gaspar,  a vorbit cu judecătorii CCR, a publicat rezultatul REAL al votului lor  și a declanșat, astfel, demararea procedurilor pentru a se îndrepta eroarea materială.

    La momentul respectiv, l-am sunat si pe judecătorul Acsinte Gaspar pe care l-am întrebat de ce a falsificat conținutul juridic al adresei trimise la Guvern, iar domnia sa ne-a anunțat că nu vrea să dea explicații.

    Pentru îndreptarea erorii materiale, procedura prevede ca judecătorii fie să se întrunească în ședință la sediul CCR, fie prin teleconferință să stabilească conținutul eratei. Astfel, cei șase judecători, unii prin telefon, alții prin prezența la sediul CCR au restabilit decizia modificată de Gaspar și au trimis o altă adresă – erată prin care îl anunțau pe premier că  NU poate modifica listele electorale folosite deja la referendum. Inițial, premierul NU a vrut să țină cont de adresa – erată, susținând că el ia în considerare doar adresa lui Gaspar.

    Ulterior, prin „internaționalizarea” scandalului ( a fost anunțată Comisia de la Veneția care supraveghează respectarea prevederilor constituționale și respectarea regulilor statului de drept și Comisia Europeană), Ponta a dat înapoi. Cu atât mai mult cu cât tot atunci, au reacționat ambasadele de la București ale SUA, Marii Britanii, Olandei, Germaniei. Până și socialiștii francezi, colegii lui Ponta, au condamnat nerespectarea principiilor statului de drept de către USL.

    Acum, cei șase judecători CCR care au restabilit legalitatea sunt cercetați de magistrații din subordinea lui Tiberiu Nițu.

    Deocamdată, Comisia Europeană și Comisia de la Veneția  nu au aflat de acest  NOU demers al procurorului general al României.

    CUM a luat naștere actualul dosar penal patronat de Tiberiu Nițu

    Tot atunci, Constantin Creangă, un pensionar prezent la ANTENE, a depus mai multe plângeri la Parchetul General, care au fost clasate.

    Constantin Creangă a contestat decizia Parchetului la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a obținut redeschiderea dosarului, pentru că nu s-ar fi administrat probe.

    Acum, Tiberiu Nițu face ancheta. Vineri, a fost audiat Tudorel Toader, iar marți a fost chemată la audieri Aspazia Cojocaru.

    Surse din Parchet spun că ceea ce face procurorul general Nițu este o aberație, deoarece anchetează votul unor judecători constituționali, în loc să ancheteze “ eroarea materială” a judecătorului Acsinte Gaspar.

    Merită amintit că tot în iulie –august 2012, liderii USD ( adică PSD plus PNL) s-au străduit din răsputeri să modifice listele electorale. Cu mandat au fost interceptați inclusiv miniștrii Paul Victor Dobre și Ioan Rus, pe lângă secretari de stat de la Interne și șefi de la Evidența Populației. Se făceau presiuni asupra lor să declare cât mai mulți morți, pentru a se scădea numărul de alegători.

    Atunci, ministrul de Interne Ioan Rus a spus că “Nu vreau să-mi petrec bătrânețile la pușcărie”, motiv pentru care a preferat să-și dea demisia decât să facă falsuri.

    Și ministrul Paul Victor Dobre era conștient de faptul că, prin falsificarea listelor electorale, se comit abuzuri, iar in interceptări chiar spune că “trebuie să fugim din acest grup de criminalitate organizată”.

    Pentru falsurile de la Ministerul Administrației și Internelor au fost trimiși în judecată autorii direcți, precum șeful Direcției Generale a Evidenței Populației, însă ministrul Dobre NU a fost inculpat deoarece Parlamentul NU a permis urmărirea sa penală.

    Acum, “Tiberiu Nițu face ancheta în sens invers”, spun surse judiciare.  Este cel mai ciudat dosar penal penal deschis vreodată într-un stat de drept în care sunt anchetați judecători constituționali pentru modul în care au votat.\

    Ondine Gherguț | România Liberă

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.