Samoil Mârza, soldatul român din armata austro-ungară ajuns fotograful Marii Uniri

    Print Friendly, PDF & Email

    Trei instantanee cu mulţimile şi două imagini cu tribunele oficiale de la Marea Adunarea Naţională sunt singurele mărturii fotografice ale evenimentelor petrecute acum 94 de ani. Toate poartă amprenta lui Samoilă Mârza, un tânăr de 32 de ani, dintr-un sat de lângă Alba Iulia, care şi-a câştigat pe bună dreptate renumele de „fotograful Unirii“.

    Samoilă Mârza din satul Galtiu, aflat la 11 kilometri de Alba Iulia, şi-a făcut ucenicia de fotograf la Sibiu. N-a apucat să profeseze prea mult, întrucât a început Primul Război Mondial. Tânărul a fost mobilizat şi trimis pe front, ca militar în armata austro-ungară. Mai bine de trei ani a fost în serviciul topografic şi fotografic al armatei. Sfârşitul primei conflagraţii mondiale îl găseşte pe frontul din Italia. De aici ajunge la Viena. Aici face trei clişee fotografice care surprind sfinţirea într-o cazarmă militară a primului steag tricolor al Consiliului Naţional Român Militar.

    Aparatul cu burduf, cărat cu bicicleta la Alba Iulia
    A ajuns în satul natal, Galtiu, înainte cu patru zile de Marea Adunare de la Alba Iulia. În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, şi-a pus pe bicicletă aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă şi s-a alăturat delegaţiei din satul său. Înainte de a pleca spre Alba Iulia i-a imortalizat pe tinerii din satul natal, îmbrăcaţi în straie populare. A ajuns în oraşul în care s-a consfinţit Unirea în jurul orei 11.00, pe o vreme mohorâtă. Tânărul nu a reuşit să intre În Sala Unirii, întrucât nu deţinea un credenţional, un mandat scris. Autorităţile vremii angajaseră un fotograf german, Bach, care însă nu s-a prezentat. Ca urmare, nu există nicio imagine din Sala Unirii.

    Fotografiile lui Mârza, dovada democratică a actului Unirii
    Imaginea evenimentelor de acum 94 de ani este comprimată în „trei instantanee cu mulţimile venite la Marea Adunare Naţională şi două imagini cu tribunele oficiale.

    „Importanţa fotografiilor este covârşitoare. Sunt singurele realizate atunci, din păcate că n-au fost mai multe, din fericire că le avem şi pe acestea, dată fiind importanţa evenimentului. Imaginile de masă ne permit să vedem numărul mare de oameni. Imaginile au fost folosite ulterior şi pentru a demonstra cât de democratic a fost actul Unirii. În poze se zăresc şi pancarte, ceea ce ne ajută să ne dăm seama de unde au venit participanţii, din ce sate proveneau“, a explicat Tudor Roşu, istoric la Muzeul Naţional al Unirii.

    Apartul cu burduf cu care au fost realizate imaginile Unirii avea la momentul respectiv o vechime de 15 ani. „Clişeele au fost realizate de Samoilă Mârza pe sticlă. La Muzeul Unirii păstrăm clişeele originale ale lui Samoilă Mârza, într-o stare de conservare destul de bună“, subliniază Tudor Roşu.

    Munca sa istorică nu se reduce doar la fotografiile de la 1 Decembrie 1918. Samoilă Mârza a imortalizat şi alte momente importante, cum ar fi vizita Regelui Ferdinand I din anul următor de la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni. Pe listă realizărilor sale fotografice se află şi cele de la încoronarea Regelui Ferdinand I cu Regina Maria, în 22 octombrie 1922, la Alba Iulia, dar şi de la împlinirea a zece ani de la Marea Unire.

    Albumul lui Mârza, document la Conferinţa de Pace de la Versailles
    O altă mare realizare a „ fotografului Unirii“ a fost un album numit „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri”, în 1919, ce a ajuns la personalităţile vremii: Regele Ferdinand I, primul ministru I.C. Brătianu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, generalul francez Henri Berthelot. Un exemplar al albumului a fost folosit ca document şi a fost depus de delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Versailles. Ulterior, Regele Ferdinand I l-a declarat pe Samoilă Mârza printre furnizorii Curţii Regale. Un permis de călătorie gratuită pe căile ferate franceze i-a fost oferit de generalul francez Henri Berthelot.

    Clişee vândute din cauza sărăciei
    Chiar dacă fotografiile sale au ajuns celebre şi dincolo de graniţele ţării, Samoilă Mârza a trit aproape de panta sărăciei. O dovadă: timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto pe care-l avusese şi la 1 Decembrie 1918. Din cauza neajunsurilor, şi-a vândut multe clişee pe care imortalizase evenimente istorice importante. Nu au ajuns la colecţionari sau fotografi, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi, la modă în epocă.

    […]

    A murit în 19 decembrie 1967, din cauza unei boli incurabile. Este înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia. În anul 2003 la mormântul său a fost înălţat un monument, iar în satul Galtiu i-a fost dezvelit un bust executat de sculptorul Borteş Narcis Dumitru, o dată cu lansarea cărţii „Samoilă Mârza – 1886-1967 – Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”.

    Dorin Timonea

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.