“Fac apel la dumneavoastră să sprijiniţi adoptarea proiectului Legii Asistenţei Sociale într-o formă care să ducă la îndeplinirea celor trei mari obiective: reducerea dependenţei asistaţilor sociali de stat, eliminarea riscurilor de fraudare şi eroare din sistem şi economisirea la buget a 0,8% din PIB până în 2013.
[...]
Astăzi, interesul naţional se traduce prin responsabilitate, cumpătare şi curajul de a spune adevărul. Iar adevărul este că, acum, românii nu-şi mai pot permite “generozitatea” pre-electorală cu care au fost obişnuiţi timp de 20 de ani. Eşecul comunismului este în primul rând eşecul statului atotputernic, aşa cum criza datoriilor suverane care bântuie astăzi Europa este şi criza statului asistenţial.
Situaţia extrem de gravă în care se află mai multe state europene, care până nu demult treceau drept exemple ale bunăstării, nu ne poate lăsa indiferenţi. Nu ne mai putem minţi. Este momentul să spunem ce ne putem permite ca economie şi ce nu ne putem permite.
Noi, politicienii, “dăm” ajutoare, “mărim” salarii, “dublăm” pensii însă nu noi plătim facturile generozităţii noastre. Le plătesc contribuabilii, până la ultimul ban. Nu trebuie să uităm asta nicio clipă.
A recurge la ajutorul statului trebuie să fie excepţie, nu regulă. Trebuie să-i ajutăm pe cei care se află cu adevărat în dificultate, nu pe cei care vor să-şi completeze veniturile cu ajutoare primite de la stat. Trebuie să privim sistemul de asistenţă socială nu numai ca pe o expresie a solidarităţii între cetăţenii acestei ţări, ci şi ca pe o investiţie în oameni.
Actualul sistem de asistenţă socială este unul al abuzului, fraudei şi mitei electorale. Noua Lege a Asistenţei Sociale reprezintă primul pas în eliminarea răului din sistem şi, de aceea, consider că toţi cei responsabili trebuie să ne unim forţele în adoptarea cât mai rapidă a acestei legi.”







Scrisoarea pentru cei
Șapte322 (sau cîți or fi)PiticiMitìci…Cuantumul reducerilor propuse imi aduce aminte de taierile “draconice” de buget pe care legislatorii americani le-au votat acum o luna. Nu spun ca n-ar fi un lucru bun in esenta, insa efectul este insignifiant. Personal, as fi preferat, in locul cuvintelor ingrosate, eliminarea si respectiv 18%