Ungaria, Polonia, Bulgaria, Irlanda şi Franţa au descoperit o vitamină pentru proptirea “statului social”, cel care dă bunăstare cu două mâini şi ia înapoi de la cetăţeni cu patru – rechiziţionarea fondurilor de pensii. Schemele variază, funcţie de imaginaţie şi necesităţi, dar motivul este acelaşi: este mai convenabil să iei cu japca de la supuşii protejaţi decât să ataci deficite bugetare cronice prin reducerea drastică a cheltuielilor sociale. În ultimă instanţă şi în caz de urgenţă banii voştri nu sunt ai voştri, sunt ai politicienilor şi birocraţilor care vă planifică viaţa.
Economiile pentru pensii ale populaţiei sunt o sursă de venit convenientă pentru guvernele care nu vor să îşi reducă cheltuielile sau să efectueze privatizări. Deoarece majoritatea sistemelor de pensii din Europa sunt organizate de stat, miniştrii de finanţe europeni au acces la conturile de economii acumlate aici şi de aceea este normal să încerce acapararea acestor fonduri în scopuri etatiste. În săptămânile recente am observat cinci astfel de încercări: trei situaţii referitoare la economii private şi alte două în legătură cu fonduri naţionale.
Exemplul cel mai izbitor este în Ungaria, unde în ultima lună guvernul a făcut o ofertă imposibil de refuzat. Cetăţenilor li s-a prezentat alternativa de a transfera economiile individuale de pensie către stat, ori în caz contrar îşi pierd dreptul la pensia modesta pe care o oferă statul (iar, chiar dacă refuză să cedeze statului economiile private de pensiii, cetăţenii vor rămâne în continuare obligaţi să cotizeze la sistemul de stat). Prin această escrocherie, guvernul intenţionează să obţină controlul asupra 14 miliarde dolari acumulaţi în economiile de pensie particulare.
Guvernul bulgar a avut o idee asemănătoare. Aproximativ $300 milioane din fondurile private de pensii ar fi trebuit transferate în sistemul de stat, însă guvernul a cedat în urma protestelor sindicale şi în final doar 20% din planul original a putut fi implementat.
O situaţie mai puţin dramatică se derulează în Polonia. Guvernul doreşte să transfere o treime din contribuţiile viitoare pentru conturile de pensii individuale în sistemul social de stat. Deoarece sistemul de stat nu îşi acoperă responsabilităţile fiscale prin acţiuni bursiere sau bonuri de trezorerie, banii luaţi de la particulari vor merge direct în visteria statului, iar cetăţenii vor pierde în jur de $2.3 miliarde anual. Guvernul polonez este mai generos decât cel ungar, deoarece vrea să confişte doar o treime din economiile viitoare şi permite cetăţenilor să-şi păstreze fondurile acumulate pînă în prezent.
Al patrulea exemplu este din Irlanda. Fondul Naţional de Rezervă a Pensiilor a fost înfiinţat în 2001 pentru a sprijini pensiile irlandezilor în perioada 2025 -2050. Acest sistem ar fi trebuit să asigure pensiile unei părţi din angajaţii în sectorul public (în special cadre universitare). Însă, în martie 2009, guvernul irlandez a alocat €4 miliarde din acest fond pentru salvarea sectorului bancar. În noiembrie 2010, restul de €2.5 miliarde a fost sechestrat pentru a finanţa solvabilitatea restului ţării.
Ultimul exemplu este din Franţa. În noiembrie, parlamentul francez a decis să aloce €33 miliarde din rezerva naţională de pensii pentru a reduce deficitul pe termen scurt al pensiilor de stat. În acest fel, fondurile de pensii planificate pentru perioada 2020 – 2040 vor fi folosite mai devreme, în perioada 2011 – 2024, iar guvernul va cheltui economiile realizate în acest fel pentru alte scopuri.
