Cărticica propagandistului rus în Polonia și România. De ce citește Dughin ILD.

Timpul.md: (RĂZBOI ÎN UCRAINA) Teroriștii au doborât un MiG-29 al Ucrainei. Ucraina cere NATO și UE sprijin militar

Ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin a cerut NATO și Uniunii Europene sprijin militar pentru trupele ucrainene ce luptă contra separatiștilor proruși și a declarat că alianța militară occidentală trebuie să vină cu o nouă strategie față de Kiev, relatează Reuters.

(10:20) Informația a fost făcută publică de către Leonid Matiuhin, speakerul conducerii operațiunii anti-teroriste. Acesta a mai adăugat că avionul a fost doborât după ce a reușit cu succes să îndeplinească o misiune de anihilare a unei grupări teroriste. Pilotul a reușit să se catapulteze și se află în siguranță.


(MiG-29 din dotarea armatei Ucrainei)

 

(09:00) Comandantul batalionului de voluntari Donbas, anunță că forțele teroriste din est au primit întăriri din Federația Rusă.

– 1200 de luptători antrenați 4 luni în lagărele din Rusia.
– 150 de unități de tehnică militară, printre care și 30 de tancuri.

(08:55) La hotarul Ucrainei a fost observată un transport ce includea zeci de containere destinate sistemului de rachete „BUK”.

Foto Reuters.com:


(Numerele de identificare de pe aceste unități sunt cele ale fostul district militar al Moscovei. După reforma din Forțele Armate a trecut în componența districtului militar „Vest”)


(Hartă cu locația unde a fost făcută fotografia cu instalația BUK)

Știrea inițială:

Conflictul de patru luni din estul Ucrainei a ajuns în fază critică și un lider separatist a anunțat sâmbătă că rebelii din Ucraina au primit noi echipamente militare și trupe instruite în Rusia, și că vor lansa o mare contraofensivă împotriva forțelor guvernamentale.

Klimkin a declarat pentru postul de radio german Deutschlandfunk că UE și NATO trebuie să ia în considerare ceea ce ar putea și ar face dacă regulile se încalcă, adăugând că acesta a fost cazul când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea în martie și este de asemenea valabil acum pentru acțiunile Rusiei la Donețk și Lugansk.

„Este o întrebare foarte grea pentru Uniunea Europeană și NATO: Ce pot face ele practic… în cazul unui război în Europa /declanșat/ de o țară europeană?”, a afirmat el, potrivit unei transcrieri a interviului ce va fi difuzat duminică.

„Și de aceea, dacă vor spune +Nu putem face mare lucru acolo+, aceasta dă naștere la întrebarea: Cum poți fi văzut în continuare ca un partener responsabil?”.

Întrebat dacă el cere UE și NATO ajutor militar, Klimkin a spus: „Da, desigur. Avem nevoie de ajutor militar pentru că dacă avem un astfel de ajutor, ar fi mai ușor pentru trupele noastre să acționeze pe teren”.

El a menționat că Ucraina se confruntă cu o situație economică și financiară dificilă încât are nevoie de ajutor chiar acum, pe care l-ar rambursa ulterior. Pe lângă un ajutor direct, țara are nevoie de asemenea ca UE să o ajute în implementarea reformelor, a notat Klimkin.

El a mai afirmat că NATO trebuie să adopte o nouă strategie față de Ucraina. Întrebat ce speră de la summitul NATO planificat în septembrie, el a spus că ar dori ca Ucraina să obțină sprijin politic, mai mult ajutor pentru trupele sale, ajutor în reforme și ajutor în domenii ca „lupta împotriva terorismului” și securitatea cibernetică.

Dar Klimkin a subliniat că nu este vorba ca Ucraina să devină membru NATO în acest moment, deoarece duce lipsă de consens în această chestiune acasă.

El a mai spus că pericolul unei invazii ruse este omniprezent, adăugând că trupele ucrainene au fost vizate de tiruri trase de pe teritoriul rus aproape zilnic și că Rusia a adus mercenari și arme în țară.

Vineri, Ucraina a anunțat că artileria sa a distrus o parte dintr-o coloană blindată ce intrase pe teritoriul ei din Rusia peste noapte. Ea a declarat că forțele sale au intrat sub tiruri de artilerie trase din Rusia, în ceea ce pare a fi o escaladare militară majoră între cele două state ex-sovietice.

Ucraina „va lupta până în ultimul moment” pentru Crimeea, Donețk și Lugansk, a subliniat Klimkin. Întrebat de ce Kievul nu a declarat stare de război, el a spus că aceasta ar înrăutăți condițiile populației întrucât așa-numiți „comandanți de război” și-ar asuma atunci responsabilitatea pe teren și unele legi nu s-ar mai aplica.

Klimkin urmează să se întâlnească cu omologii săi rus, german și francez duminică la Berlin pentru a discuta despre criza din Ucraina. Guvernul francez a declarat că speră ca reuniunea să fie primul pas spre un summit de pace Ucraina-Rusia, amintește Reuters.

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.