Vlad Zografi: Din ce se compune domnul Ponta?

    Print Friendly, PDF & Email

    Vlad Zografi 1Din Mihai Gâdea & co.; din Victor Ciutacu & co.; din concursul Eurovision; din Crin Antonescu; din festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci; din ciobanul Ghiță; din Elena Udrea; din lotul feminin de gimnastică al României, plus antrenorii; din inundații; din finala turneului feminin de tenis de la Roland Garros; din Ilie Sârbu; din elevii premianți la olimpiadele școlare; dintr-un doctorat în drept. În fine, mai sunt și altele, vor mai veni și altele, domnul Ponta e foarte dinamic, însă la toate aceste componente se adaugă cea principală: Traian Băsescu. Cum se vede, avem de-a face cu o personalitate bogată.

    Bogată, dar nu tocmai personală. Fiindcă, la prima vedere, radiografia nu dezvăluie nimic care să-i aparțină cu desăvârșire domnului Ponta, el pare că există numai prin raportare la ceva exterior, și contează prea puțin că raportarea e una pozitivă sau negativă. Când e vorba de consistența personalității, semnele plus sau minus devin irelevante. Să nu uităm totuși ce spune francezul: stilul e omul. Există ceva care îi aparține în mod absolut domnului Ponta, amprenta sa – un uimitor talent al imposturii. Nu-i puțin lucru ca în orice situație să ai o replică, fie ea cât de stupidă, să întorci vorba preopinentului cu un amestec infantil de obrăznicie și candoare. Preopinentul rămâne uluit, se ciupește ca să verifice dacă nu cumva visează. Nu mai știe bine dacă are de-a face cu un om în toată firea sau cu un copil.

    Este deruta pe care am simțit-o și eu când, în povestea cu MTO, domnul Ponta a dat vina pe pronunția lui Traian Băsescu, bătându-și apoi joc de engleza președintelui. Trebuie să recunosc că o asemenea replică nu mi-ar fi trecut prin minte – și că, în felul ei, e remarcabilă. E amuțitoare. Cu atât mai mult cu cât vine la puține ore după ce domnul Ponta însuși a amuțit când trebuia să dea explicații despre CAS. Nu-i vorba aici de simpla minciună, ci de mult mai mult. Ar fi deci o nedreptate să spunem că avem de-a face cu un ins mediocru. Un asemenea dar (înnăscut? dobândit? și una și alta?) nu putea să nu fie exploatat în politica românească. Se înșală grav aceia care spun că PSD-ul a greșit atunci când și l-a pus în frunte. Domnul Ponta este un excelent actor pentru rolul în care a fost distribuit.

    Totuși, talentul de unul singur n-ajunge. Trebuie muncit, trebuie cultivată popularitatea – iar în privința asta au lucrat sistematic experții în imagine ai primului ministru. Rezultatul este ceea ce vedem: eforturile stridente ale domnului Ponta de a fi simpatic. Orice eveniment și orice individ care, într-un fel sau altul, intră în atenția unui public mai larg, capătă un anume interes sau o anume simpatie trebuie repede anexat, asociat figurii domnului Ponta. Dacă s-ar întâmpla să se găsească azi în România un bărbat care și-a lăsat să crească în neștire unghiile de la picioare, bătând recordul vreunui indian și devenind omul cu cele mai lungi unghii de la picioare din lume, domnul Ponta s-ar poza imediat alături de unghiile acestuia, zâmbind larg, pătruns de mândria de a fi părtaș la o strălucită izbândă românească. Și sunt convins că, pe facebook și în ample interviuri, și-ar dovedi competența în chestiunea creșterii unghiilor de la picioare. Fiindcă una din laturile talentului domnului Ponta este aceea de a mima competența în orice domeniu.

    […]

    Ce se întâmplă însă cu cei anexați de domnul Ponta, cu cei condamnați să-i transfere notorietatea, cu gimnastele, cu jucătoarea de tenis, cu elevii, cu ciobanul, cu cântăreața, cu eventualul recordman al unghiilor de la picioare? Privind la scara istorică a marșului triumfal PSD, contează prea puțin. Nu-s decât niște bieți oameni, cei mai mulți dintre ei copii. Poate că unii se vor fi simțit flatați că dau mâna cu primul ministru. Poate că alții, olimpicii la matematică, să zicem, auzind de plagiat și mai știind și ce înseamnă asta, se vor fi amuzat copios în sinea lor.

    Dar domnișoara Petrescu? Chiar nu-mi dau seama ce se întâmplă în mintea ei. Oricum, de amuzat nu pare că se amuză. După nenorocita aceea de întâlnire cu președintele, toată lumea a sărit s-o acuze de incompetență, ceea ce probabil că e fals. La Harvard, diplomele nu se dau ca la Facultatea de Drept din București. Greșeala stă în confundarea competenței academice cu cea practică. Crescută în sera universității americane, domnișoara Petrescu pare cuceritor sau lamentabil de naivă în fața realității românești – și nu numai, a realității în genere. Chiar nu-și dă seama că e distribuită în același rol cu gimnastele, jucătoarea de tenis, ciobanul Ghiță și eventualul recordman al unghiilor de la picioare? Că e interșanjabilă cu ei, în decorul cu care a fost sfătuit să se înconjoare primul ministru? Nu-mi dau seama. Cert e că a intrat și ea, cu toate diplomele de la Harvard, în compoziția domnului Ponta. Poate că va fi expulzată, și asta numai pentru că președintele a făcut public filmul afurisitei aceleia de consultări.

    Când îți asociezi un om, transferul nu funcționează într-un singur sens. Domnișoara Petrescu i-a dăruit domnului Ponta o câtime din diploma de doctor la Harvard, iar domnul Ponta, la rândul lui, a pricopsit-o cu o doză din impostura sa. În societatea domnilor Șova sau Dragnea, asemenea schimburi sunt echitabile, n-au cum să apară necazuri. După cum nici cu domnii Gâdea sau Ciutacu nu apar probleme, transferul în ambele sensuri e absolut natural, întotdeauna atmosfera e de perfectă convivialitate. În cazul domnișoarei Petrescu, Victor Ponta a izbutit să otrăvească ideea de participare la viața publică a tinerilor cu cariere universitare în Occident. După ce a compromis doctoratele obținute în țară, acum compromite, în ochii românilor prost informați, și doctoratele obținute în străinătate. Pe scurt, prin înalta sa competență în impostură, a dinamitat însăși noțiunea de competență. Dacă privim mai atent lucrurile, a procedat foarte abil.

    Sfătuit de experții săi în imagine, domnul Ponta va continua să caute variante de gimnaste sau de recordmani ai unghiilor de la picioare, se va poza alături de ele, le va anexa. Va fi omniprezent pe ecranele televizoarelor și în gălăgia amorfă a internetului. […] Chiar dacă n-are habar de marketing americănesc, domnul Iliescu e mult mai înțelept.

    Vlad Zografi

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.