Nidal Hasan
Când maiorul Nidal Hasan a deschis focul în 5 noiembrie 2009 asupra celor din jurul său cu un pistol de 5.7 milimetri şi a ucis 13 persoane din incinta Fort Hood – un centru de pregătire militară din Texas – reacţia presei, comentatorilor şi a reprezentanţilor politici şi administrativi a fost unanimă: nu săriţi la concluzii!

„Este important ca nimeni să nu sară la concluzii”, declara generalul Wesley Clark la CNN, în seara masacrului. Tot în aceeaşi seară şi pe acelaşi canal de ştiri, prezentatoarea Jane Velez-Mitchell anunţa şi mai emfatic: „Nu putem sări la concluzii. Trebuie să facem în aşa fel încât să nu sărim la concluzii, sub nicio formă”. „Urmăresc mesajele electronice din interiorul Pentagonului. În acest moment, mesajele în circulaţie spun să nu sărim la concluzia că [masacrul] a avut vreo legătură cu islamul”, raporta fostul agent CIA Robert Baer într-o transmisie CNN din seara de 5 noiembrie.
A doua zi, preşedintele Obama sublinia: „Doresc să avertizez împotriva formulării de concluzii înainte de a dispune de toate datele.”

Formula sacră inaugurată în seara tragicului incident a fost recitată pe toate canalele şi în toate registrele în zilele următoare, în pofida acumulării de indicii contrare apelului la autocenzură adresat publicului american. Astfel, într-un interval de numai câteva ore de la producerea acestei băi de sânge, mai multe detalii au devenit cunoscute şi au început să contureze motivaţia ucigaşului: strigătele „Allahu Akhbar” ale maiorului Hasan cu câteva momente înainte de declanşarea măcelului, obiceiul de a vizita situri web islamiste, descoperirea unor postări pe internet în care maiorul justifica şi glorifica atentatorii sinucigaşi musulmani, afirmaţii mai vechi în care forţele armate americane erau descrise drept duşman personal şi al islamului şi declaraţia către un vecin din dimineaţa zilei de 5 noiembrie: „mă duc să fac ceva bun pentru Dumnezeu”. Chiar şi cu precauţiile de rigoare, interpretarea acestor elemente ducea în mod logic la concluzia că actul lui Nidal Hasan se înscria, destul de probabil, în categoria violenţei islamiste.

Aceste descoperiri iniţiale au fost însoţite de altele în perioada imediat următoare tragediei de la Fort Hood, iar în ziua de 8 noiembrie se acumulase deja un dosar substanţial de dovezi care să sprijine legătura dintre atentatul lui Nadal Hasan şi îndoctrinarea islamic-jihadistă. Însă editorialul New York Times din aceeaşi zi se adresa astfel realităţii în curs de abatere de la linia trasată în redacţiile presei liberal-progresiste:

În urma acestui atac impardonabil este important să evităm concluziile, mai ales cele bazate pe prejudecăţi şi tributare faptului că maiorul Hasan este un musulman american ai cărui părinţi provin din Orientul Mijlociu.

Preşedintele Obama a avut dreptate atunci când le-a spus americanilor „noi nu cunoaştem încă toate răspunsurile” şi a avertizat împotriva „saltului la concluzii”.

Rapoarte neconfirmate, unele din partea unor membri de familie, sugerează faptul că maiorul Hasan s-a plâns de hărţuială datorată religiei sale islamice, faptul că a sperat să nu fie trimis în misiune în Afganistan, că cerut să fie lăsat la vatră şi că s-a opus intervenţiei militare americane din Irak şi Afganistan. Unele rapoarte afirmă că au existat soldaţi care l-au auzit strigând „Dumnezeu este mare” în arabă, înainte de a deschide focul. Dar, pînă la finalizarea investigaţiilor, nimeni nu este capabil nici măcar să îşi imagineze ce anume ar fi putut motiva această ieşire violentă îngrozitoare.

Este posibil să nu descoperim nicio explicaţie. Şi, cu siguranţă, nu poate exista nicio justificare.

The Horror at Fort Hood

Jared Loughner
După mai puţin de un an şi jumătate de la omorul în masă din Fort Hood, America este zguduită de alt incident violent cu victime multiple. Jared Loughner, un tânăr de 22 de ani, a încercat să o asasineze în 8 ianuarie 2011 pe Gabrielle Giffords, deputat Democrat în Congres din partea statului Arizona. În final, atentatul din Tucson s-a soldat cu 6 morţi şi 13 răniţi. Gabrielle Giffords, ţinta principală a asasinului, a supravieţuit miraculos unei împuşcături în cap de la mică distanţă şi se află în spital în stare foarte gravă. Şi cu această ocazie reacţia presei, comentatorilor şi a reprezentanţilor politici şi administrativi a fost unanimă: săriţi la concluzii!

Primul concurent la săritura în concluzii a fost premiantul Nobel pentru ştiinţe economice din 2008, Paul Krugman. Krugman este liberal-progresist pur sânge, iar după nici două ore de la săvârşirea atentatului din Tucson comenta în New York Times sub titlul „Conştiinţa unui liberal”:

O femeie Democrată din Congres a fost împuşcată în cap… Nu avem dovezi că motivele sunt politice, dar sunt şanse mari în acest sens. Ea a fost vizată de violenţă şi cu altă ocazie. Iar pentru cei care se întreabă de ce un Democrat ‘blue dog’ [conservator, n.m.], genul capabil să colaboreze cu Republicanii, ar putea fi o ţintă, răspunsul este că ea e un Democrat care a supravieţuit avalanşei Republicane din Arizona, în primul rând deoarece Republicanii au nominalizat drept contra-candidat un activist din rândurile mişcării Tea Party. (Tatăl ei afirmă că ‘Tea Party în întregime’ îi este duşman) Şi da, ea a fost şi pe lista infamă a Sarei Palin, cea cu ţintele luate în vizor de puşcă cu lunetă.

Chiar ieri, Ezra Klein [alt comentator liberal-progresist, n.m.] menţiona că opoziţia la reforma sistemului de sănătate [ObamaCare, n.m] a devenit înspăimântătoare de un timp, într-un fel care aminteşte de atmosfera care a precedat atentatul cu bombe din Oklahoma City.

Se ştie că Republicanii vor ţipa… oricând cineva face o încercare de a stabili o legătură între retorica lui Beck, Limbaugh, etc. şi violenţa la care mi-e teamă că vom asista în lunile şi anii ce vor veni. Însă, atunci când creezi un climat de ură rezultă neapărat acte violente. Şi este de prea mult timp necesar ca liderii Republicani să ia atitudine împotriva celor ce răspândesc ură.

Comentariul lui Krugman este reprezentativ pentru năvala de concluzii ce a urmat, toate confecţionate după acelaşi calapod: cel puţin responsabili moral, dacă nu complici direcţi la crimă, sunt persoane specifice (Sarah Palin, Glenn Beck, Rush Limbaugh), sau organizaţii politice (partidul Republican, mişcarea Tea Party) care aparţin spectrului conservator-libertarian; vina constă în crearea şi întreţinerea unui climat de ură în general, iar în particular manifestat prin protestul la reformele întreprinse de administraţia Obama şi de Congresul Democrat, care l-a susţinut necondiţionat pe preşedinte în primii doi ani de mandat. Sintetizată, axioma liberal-progresistă se rezumă la următoarele: opoziţia conservator-libertariană la liberalismul progresist duce la otrăvirea societăţii şi degenerează inevitabil în vărsare violentă de sânge.

Krugman emite concluzii de la distanţă, fără să cunoască absolut nimic despre făptaşul crimelor din Tucson. Mult mai aproape de locul faptei, şeriful Clarence Dupnik (membru al partidului Democrat) emite şi el concluzii fără să cunoască absolut nimic despre făptaş, chiar dacă datoria sa este să evite politizarea şi să se limiteze la date concrete şi certe. În calitate de reprezentant al poliţiei din Pima County (districtul unde a avut loc atacul lui Jared Loughner) Dupnik declara într-o conferinţa de presă din 8 ianuarie seara: „Furia, ura şi bigotismul din această ţară au devenit scandaloase şi din păcate Arizona a devenit un fel de capitală. Am devenit o mecca a prejudecăţilor şi bigotismului… vitriolul care se împrăştie din unele guri despre demolarea acestui guvern, retorica politică înfierbântată ar putea fi considerate drept liberă exprimare, dar nu fără consecinţe.” În aceeaşi seară, reporteri şi comentatori ai CNN au dezbătut pe larg subiectul legăturii dintre Sarah Palin şi ucigaşul din Tucson, după reţeta krugmaniană: chiar dacă s-a admis faptul că nu exista nicio dovadă care să lege afirmaţiile şi activitatea Sarei Palin sau ale altor Republicani de izbucnirea violentă a lui Jared Loughner, declaraţiile şerifului Dupnik au fost aprobate implicit, iar analizele s-au concentrat pe discutarea teoriei conform căreia actul lui Loughner a fost provocat de Sarah Palin şi de retorica partidului Republican. Aşa se plimbă cercul la CNN atunci când nu există dovezi în sprijinul axiomei liberal-progresiste.

Din editorialul New York Times publicat în 10 ianuarie:

Este facil şi eronat să atribuim actul specific al acestui nebun direct Republicanilor sau membrilor mişcării Tea Party. Dar este legitim să-i facem responsabili pe Republicani şi pe susţinătorii lor cei mai virulenţi din presă pentru erupţia de furie care a generat marea majoritate a acestor ameninţări, împingând naţiunea către o situaţie limită. Numeroşi asociaţi ai Dreptei au exploatat argumentele dezbinării, dobândind putere politică prin demonizarea imigranţilor, a celor care primesc asistenţă socială, sau a birocraţilor. Se pare că au reuşit să-i convingă pe numeroşi americani de faptul că guvernul nu este doar îndrumat greşit, ci chiar duşmanul poporului.

Vijelia a afectat cel mai puternic Arizona, pe care şeriful Clarence Dupnik din Pima County a descris-o imediat după asaltul armat drept capitala „furiei, a urii şi a bigotismului din această ţară”. Sentimenul anti-imigrant din acest stat, la care doamna Giffords s-a opus ferm, a atins punctul în care au fost declarate ilegale programele de studiu care promovează solidaritatea etnică între elevii latino.

Bloodshed and invective in Arizona

Şi de această dată, exact ca în noiembrie 2009, realitatea deviază de la linia trasată în redacţiile presei liberal-progresiste. Toate indiciile acumulate pînă acum arată că Jared Loughner nu a fost influenţat de Sarah Palin, partidul Republican sau de mişcarea Tea Party. Loughner nu este afiliat cu nicio organizaţie politică, civică, anarhistă sau suprematistă şi nici măcar nu a votat cu ocazia alegerilor parlamentare din noiembrie 2010. Toate mărturiile celor care l-au cunoscut schiţează portretul unui tânăr a cărui sănătate mentală s-a deteriorat în anii recenţi, până la căderea în psihoză schizofrenică. Alex Montanaro, care se autodescrie drept unul dintre cei mai buni prieteni, povesteşte despre interesul lui Loughner în filozofie, literatură şi teoria limbajului: „Îi plăcea să mediteze la înţelesul cuvintelor şi originea limbajului”. Loughner a cunoscut-o pe Gabrielle Giffords în 2007, cu ocazia unei întruniri cu publicul organizată de deputata Democrată. Loughner a întrebat-o „Cum ştiţi dacă cuvintele au vreun sens?” la care Giffords, după o pauză de câteva secunde, i-a răspuns în spaniolă şi nu i-a mai dat atenţie. Montanaro îşi aduce aminte că Loughner s-a simţit „insultat” de replica şi atitudinea doamnei Giffords. „Nu pot să îmi dau seama de ce Jared era atât de interesat de Giffords”, spune Montanaro, „Poate doar deoarece ea era cea mai accesibilă”. Montanaro îşi aduce aminte şi de „ura faţă de guvern şi faţă de felul în care totul este sistematizat. El credea că guvernul îi controlează prea mult pe oameni.” Într-unul din clipurile video postate pe YouTube, Laughner afirmă că „guvernarea presupune controlul minţii şi spălarea creierului cetăţenilor, prin control asupra structurii limbajului [grammar, în original].”

Noam Chomsky
În 1989 lingvistul Noam Chomsky a publicat cartea Necessary Illusions: Thought Control in Democratic Societies. În această carte, Chomsky susţine că una din preocupările majore a guvernelor moderne este reprimarea dizidenţei prin control asupra limbajului, care merge până la nivel de structură gramaticală. Chomsky a reiterat această temă în diverse alte eseuri şi articole, iar discipolii săi din mediul universitar au discutat pe larg această teorie. Iluzii Necesare conţine şi o secţiune în care Chomsky inversează sensul obişnuit al cuvântului „terorist”, afirmând că adevăraţii terorişti sunt de fapt naţiunile occidentale, în special Statele Unite. Jared Loughner, într-una din elucubraţiile postate pe YouTube: „Dacă mă numeşti terorist, atunci argumentul de a mă numi terorist este un ad-hominem. Mă numeşti un terorist. Astfel, argumentul de a mă numi terorist este ad-hominem.” Aparent o divagaţie aberantă, acest pasaj devine inteligibil din perspectiva iluzionistă: teroriste sunt doar formele de guvernare occidentală, deci a aplica eticheta de terorist unui dizident (Jared Loughner) echivalează cu un atac ad-hominem. New York Times i-a conferit lui Chomsky titlul de „foarte probabil, cel mai influent intelectual în viaţă”. La care se pune întrebarea: atunci care sunt şansele ca Sarah Palin şi Tea Party să fi (de)format mintea unui lingvist amator dotat cu pistol semi-automat pentru a se apăra de ad-hominem?

Concluziile liberal-progresiste stau de strajă patriei şi au măsura one size fits all. Pe 1 mai 2010, jihadistul Faisal Shahzad a încercat să detoneze o bombă în piaţa Times Square din New York. Michael Bloomberg, primarul oraşului, a declarat postului tv CBS în ziua de 3 mai: „Dacă e să ghicesc… [atentatorul] este probabil autohton, o persoană dereglată mental sau cineva cu o agendă politică, cineva căruia nu îi place legea de reformă a sistemului de sănătate [ObamaCare, n.m.]”. Faisal Shahzad a fost condamnat la închisoare pe viaţă în octombrie, iar printre capetele de acuzare nu s-a aflat ObamaCare.

În aprilie 2009, Departamentul Naţional de Securitate (Homeland Security Department) a publicat un raport de evaluare a surselor domestice de terorism, intitulat Rightwing Extremism: Current Economic and Political Environment Fueling Resurgence in Radicalization and Recruitment. Raportul atrage atenţia asupra faptului că cel mai grav pericol de terorism domestic în SUA se găseşte la dreapta eşichierului politic. Opoziţia la imigraţia ilegala, la practica avortului, la expansiunea puterii de stat şi faţă de administraţia Obama este apreciată drept ferment al terorismului de dreapta. Veteranii întorşi din Irak şi Afganistan prezintă un potenţial terorist ridicat. Recesiunea economică a creat un climat propice radicalizării de dreapta a cetăţenilor. Lucrarea nu oferă dovezi sau statistici, se mulţumeşte cu o litanie propagandistică de stereotipuri stângiste. De altfel, capacitatea de predicţie a acestui document s-a dovedit remarcabilă. Atentatele majore care au urmat publicării raportului au fost săvârşite de indivizi cu nume tipice de extremişti de dreapta: Nidal Hasan (noiembrie 2009), Umar Farouk Abdulmutallab (decembrie 2009), Faisal Shahzad (mai 2010). Este de înţeles faptul că presa liberal-progresista s-a năpustit peste atacul din urmă cu câteva zile: Jared Loughner are în sfârşit un nume anglo-saxon, e alb şi în consecinţă trebuie să fi fost radicalizat de Sarah Palin!

Lee Harvey Oswald
Orice are un început, iar concluziile pregătite în avans îşi au originea în momentul asasinării presedintelul J. F. Kennedy (Dallas, Texas – noiembrie 1963). La câteva ore după asasinarea lui Kennedy, jurnalistul James Reston oferea acest verdict în… New York Times: „Este foarte probabil ca istoricii, după ce vor începe evaluarea celor trei ani de preşedinţie, să fie impresionaţi de acest lucru: eforturile lui de a-i înfrâna pe cei care au dorit să fie mai violenţi în războiul rece de afară şi pe cei care au vrut să fie mai violenţi în războiul rasial de acasă. … Iar, de la începutul şi până la sfârşitul administraţiei sale, el a încercat să stăvilească violenţa extremiştilor Dreptei.” Şi în acest caz, realitatea a şifonat neplăcut naraţiunea propusă în presă: Lee Harvey Oswald, asasinul lui Kennedy, s-a dovedit a fi nu un extremist de Dreapta, ci un comunist. Nu oarecare: înrolat în puşcaşii marini între 1956 – 1959, Lee Harvey Oswald a fugit în URSS în 1959, a renunţat la paşaportul american şi a îmbrăţişat cu fervoare cauza comunistă.

Atunci, ca şi acum, vina este a conservatorilor, iar cadavrele sunt fundaţia pe care se înalţă certitudinile liberal-progresiste.

Print Friendly, PDF & Email
Cititi si

34 COMENTARII

  1. Circulă şi o altă variantă despre asasinarea lui JFK:

    Un fost agent FBI (pe vremea lui Kennedy) susţine că nu Lee Harvey Oswald a fost cel care a tras în JFK. El a dat un scurt interviu pentru Fox 8.

    Cu 13 zile înaintea asasinării lui Kennedy, un informator al poliţiei din Miami, William Somersett, obţine o înregistrare audio cu un anume Joseph Milteer, „extremist de dreapta”, din care reiese că se planificase asasinarea lui JFK, fiind descrise şi anumite amănunte care mai apoi vor face parte din varianta oficială. Poliţia din Miami înştiinţează Secret Service, care anulează o posibilă vizită prezidenţială în Miami (se presupunea că acolo era locul în care se pregătea atentatul).

    Fostul agent susţine că după moartea lui Kennedy, i s-a interzis să îl ancheteze pe Milteer (care „avea alibi” că nu era în Dallas la acel moment), iar când a insistat, a fost transferat. Milteer nu este menţionat în Raportul Warren, însă fostul agent crede că Milteer era în oraş (după o fotografie neclară, în care ar apărea chiar în mulţime, aproape de limuzina prezidenţială).
    Deasemenea, susţine că nu s-au tras trei, ci… 11 gloanţe (evident, această teorie ar implica minim doi trăgători).

    http://riddickro.blogspot.com/2010/08/o-alta-versiune-despre-asasinarea-ui.html

    http://www.maryferrell.org/wiki/index.php/Transcript_of_Milteer-Somersett_Tape

    http://www.maryferrell.org/wiki/index.php/Predictions_of_Joseph_Milteer

  2. foarte fain!

    as fi foarte curios sa aud interpretarea kommentariatului nyt, cnn & co asupra clipului electoral al democratului Joe Manchin, fost guvernator in West Virginia, din toamna asta senator democrat

  3. Emil:

    Ce se intimpla acum e un payback pentru cistigurile conservatoare din noiembrie.

    In acelasi timp, asistam la cea mai mare actiune de diversiune comunista din istoria Americii, folosit la perfectie in spatiul civil de comunistii „clasici”.
    Faptul ca putini tineri americani stiu ca Oswald, asasinul lui Kennedy, a fost un commie care, la un moment dat, se „refugiase” in Uniunea Sovietica–asasinat pus de mass media contemporana pe seama „dreptei radicale pline de ura” din Texas–arata ce bine a functionat indoctrinarea/dezinformarea/diversiunea comunista in scolile si mediile din America din ultimile decenii.

    Rosii au inceput, imediat, sa stoarca toate profiturile politice din actul dement al unui schitzofrenic paranoid, si au initiat citeva proiecte de legi in Congres:
    criminalizarea unui anume tip de expresie politica si a unor simboluri in exercitiul expresiei politice care ar „duce la ura”, reintroducerea doctrinei „Fairness” in media (o incercare de a baga pumnul in gura comentatorilor conservatori de la radio, imens de populari, ca Rush Limbaugh si Mark Levin–care-si datoreaza succesul exact pentru ca americanii au fost mintiti de etablishmentul mediatic print/TV elitist/comunist–am asistat la fenomenul asta, si depun marturie), controlul armelor la purtator, chiar si construirea unui „scut” deasupra Camerei din Congres unde au loc dezbaterile, deschise, de obicei, la balcon, vizitatorilor.

    Toate propunerile sunt din partea democratilor …

    Incitare la ura/asasinat de la dreapta?!?

    Uitati-va la clipul asta:



    Mark Levin a anuntat, in seara asta, ca-i va da in judecata pentru calomnie/defaimare pe cei care l-au facut responsabil de omorurile din Arizona (printre care si Chris Matthews), inclusiv pe companiile care au mijlocit calomniile.

    La fel ar trebui sa faca Sarah Palin, Beck, si mai ales Rush (nu stiu ce asteapta omul, dupa atita vitriol si minciuni).
    Calomnia/defaimarea are standarde mai stringente in SUA decit, de exemplu, in Marea Britanie–din cauza Primului Amendament al Constitutiei, care le guverneaza pe celelalte–dar e complet functional in cazul incitarii la omor.

    Diversiunea e menita

  4. Adaug:

    In august 2010, un lucrator negru de la un centru de distribuire a berii din Connecticut, pus pe liber pentru ca a fost prins furind din depozit, s-a intors cu o pusca si a omorit 8 colegi, dupa care s-a sinucis dupa ce a lasat o tirada pe cell phone despre „rasismul” colegilor albi.

    Nici o reactie din partea mediilor rosii — alta decit accentuarea revendicarii rasiale.
    N–au fost memoriale nationale dedicate victimelor, toate la fel de inocente ca cele din Arizona. Oamenii morti in Connecticut nu meritau funeralii nationale. Nimeni nu stie numele lor:


    Visit msnbc.com for breaking news, world news, and news about the economy

    Ascult, chiar acum, speech-ul oportunist al lui Obama la serviciul memorial pentru victimele din Arizona, construit ca un tribut victimelor si actelor de eroism intimplate in tragedie. Toate invocatiile sale la „dragoste” si „fratie” si „buna prietenie”, printre care picura otrava ideii unui „discurs civil mai bun” (adica, tot Palin si Limbaugh sunt de vina, ca si cum nebunul puscas urmarea regulile discursului civil,) e o rusine nationala, si un alt capitol in diversiunia leftista.

  5. ps apropos de

    Mark Levin a anuntat, in seara asta, ca-i va da in judecata pentru calomnie/defaimare pe cei care l-au facut responsabil de omorurile din Arizona (printre care si Chris Matthews), inclusiv pe companiile care au mijlocit calomniile.

    La fel ar trebui sa faca Sarah Palin, Beck, si mai ales Rush (nu stiu ce asteapta omul, dupa atita vitriol si minciuni).
    Calomnia/defaimarea are standarde mai stringente in SUA decit, de exemplu, in Marea Britanie–din cauza Primului Amendament al Constitutiei, care le guverneaza pe celelalte–dar e complet functional in cazul incitarii la omor.

    Palin aide: She’s getting death threats at unprecedented levels

  6. Ceea ce s-a petrecut in SUA intre ziua de simbata si azi (joi, 12 ianuarie) este oarecum echivalent cu luna ianuarie 1990 din Romania (cu tot cu 12 si 28 ianuarie): o contraofensiva de proportii de restaurare a statu-quoului stangist anterevolutionar. Desigur, ma folosesc de o hiperbola, dar este necesara. Alegerile din 2 noiembrie 2010, cand Democratii si agenda Obama au fost respinsi masiv la scara nationala si locala reprezinta momentul Decembrie (in analogia romaneasca); acum, asa cum spune si Cristina, asistam la mai mult de un payback ci la un pushback de proportii. Exact ca in ianuarie 1990, se dau batalii enorme regizate in jurul unor violente subtil manipulate de mass-media. Va voi arata curind si cine sint „minerii” americani in aceasta ecuatie. Dar abia a inceput Marele Circ… alegerile „din mai” vor fi in 2012. Traim o perioada in care se va decide, pentru mult timp de acum inainte, viziunea dominanta a Americii din acest secol… iar America fiind ceea ce este, consecintele vor fi enorme.

  7. Cuvintarea lui Obama (AP):

    Obama bluntly conceded that there is no way to know what triggered the shooting rampage that left six people dead, 13 others wounded and the nation shaken…..
    „Let’s remember that it is not because a simple lack of civility caused this tragedy. It did not,” the president said.
    After offering personal accounts of every person who died, he challenged anyone listening to think of how to honor their memories, and he was not shy about offering direction. He admonished against any instinct to point blame or to drift into political pettiness or to latch onto simple explanations that may have no merit. The president said it was OK, even essential, for the country to suddenly be debating gun control, mental health services and the motivations of the killer. But then he added: „At a time when our discourse has become so sharply polarized — at a time when we are far too eager to lay the blame for all that ails the world at the feet of those who think differently than we do — it’s important for us to pause for a moment and make sure that we are talking with each other in a way that heals, not a way that wounds,

    Citeva ganduri:

    -Pentru prima data de cind a ajuns presedinte Obama s-a achitat de functia pe care o are cu demnitate si actionind ca un adevarat om de stat. A jucat o mina buna si probabil ca a cistigat inapoi multi independenti.
    -Tot la categoria cistigatori: conservatorii, Tea Party, personalitatile din Talk Radio si toti cei care au fost portretizati pe nedrept de ziaristii si politicienii de stinga ca si „complici” or „cauzatori” ai ucigasului. Intr-un mod foarte direct Obama a luat apararea celor acuzati pe nedrept si le-a dat peste bot cateilor care se pare ca i-au scapat de sub control.
    – La categoria invinsi si cu botul pe labe: ziaristii-marioneta ca Matthews, Olberman Krugman; politicienii liberali care nu s-au putut abtine sa nu foloseasca cadavrele celor ucisi ca podium pentru a plati umilinta infringerii suferite acum doua luni; idiotul de sheriff din Pima County, un liberal nenorocit si incompetent incotopenit in functie de 30 de ani, care stia de problemele psihice ale criminalului, stia ca acesta era practic o bomba cu ceas, stia ca a amenintat-o pe victima cu moartea de citeva ori si totusi nu a facut nimic ca sa-l impiedice sa cumpere o arma asa cum legea prevede.

  8. Emil, elocventă expunere a raţionamentelor vicioase ale corifeilor progresişti, a dublei măsuri cu care răspund realităţii, a eludării amănuntelor şi faptelor neconvenabile şi a exacerbării şi augmentării oricăror evenimente negative ce pot fi conectate cu platforma lor. de data se marşează pe acest atentat pentru că arma crimei a fost una automată şi pentru că urmăresc cu obstinaţie restrîngerea dreptului şi portului armelor. cîţiva politruci au sărit calul şi au profitat de ocazie ca să sară la gîtul duşmanilor, dar iată că obama s-a repliat inteligent, practic dezicîndu-se de tiradele zgomotoase ale propriilor slugi şi fani din presă.

    pentru că între timp au apărut noi elemente revelatoare asupra biografiei părţlor implicate teza unei grupări paramilitare neomarxiste se năruie de la sine. se pare că tînărul ucenic al lui chomsky o cunoştea destul de bine pe madama gabrielle. deci e de presupus că a ales victima şi locul operaţiunii de capul lui, fără vreo intervenţie exterioară. nu sînt încă convins de nebunia acestuia şi nici mobilul crimei nu este elucidat şi nici măcar sugerat de vreuna din poziţiile victimei [dezacordul asupra unor chestiuni politice nu explică furia dezlănţuită a individului]. ameninţările prealabile e posibil să nu fi fost de ordin politic. pierderea totală a controlului, orbirea morală cel puţin temporară, ar fi putut interveni in urma unui şoc de ordin sentimental.

  9. Q.E.D.
    Emil, excelent!
    Am retinut un scurt citat dintr-un comentariu despre mult trambitatul declin american (visul rosu al stangeilor din lumea intreaga, nu?):

    „Statele Unite nu si-au pierdut maretia. Daca ar face-o vreodata, un nume cu valoare de brand (n.a. cum e Obama) nu i-ar aduce in mod necesar puterea inapoi.Un LIEDER insa, ar putea face-o!” (HotNews.ro)

  10. Gun control is not about guns; it’s about control. – If guns cause crime, then pencils cause misspelled words.

    Hoplophobia (n.): The irrational fear of weapons, correctly described by Freud as „a sign of emotional and sexual immaturity”. Hoplophobia, like homophobia, is a displacement symptom; hoplophobes fear their own „forbidden” feelings and urges to commit violence. This would be harmless, except that they project these feelings onto others. The sequela of this neurosis include irrational and dangerous behaviors such as passing „gun-control” laws and trashing the Constitution.‎

    A fear of weapons is a sign of retarded sexual and emotional maturity.” – Sigmund Freud, General Introduction to Psychoanlysis

    I don’t trust a government I can’t shoot back at” – Claire Wolf

    „Pity the poor opponents of the right to keep and bear arms! They must distrust just everybody except criminals and except the tyrant to whom they concede the armed monopoly of their protection.”- Pierre Lemieux [LIBERTY Magazine Nov. ’97]

    ‎”When you disarm your subjects, however, you offend them by showing that either from cowardliness or lack of faith, you distrust them; and either conclusion will induce them to hate you.” – Niccolo Machiavelli, The Prince

    ..

    I am consistently on record and will continue to be on record as opposing concealed carry. — Barack Obama, 27 Apr 2004

  11. As portrait of Jared Loughner sharpens, ‘vitriol’ blame fades

    But emerging information about primary suspect Jared Loughner suggests that he was motivated not by a climate of hate but rather by his own troubled mind and a personal vendetta against Congresswoman Giffords, who was injured in the attack. The investigation has not concluded, and more information could come to light. But for now, a majority of Americans are dismissing the notion that the shooter was set off by a Sarah Palin political map, tea party anger, or talk about „second amendment remedies.”

    A CBS poll Tuesday showed 57 percent of Americans don’t believe political rancor played any role in the attack, with a plurality of Democrats, Republicans, and Independents agreeing.

    Indeed, one piece of evidence collected so far is a 2007 letter from Giffords’s office to Mr. Loughner, thanking him for attending a meet-and-greet event. On it is scrawled a death threat to Giffords. In 2007, Sarah Palin was a little-known Alaska governor and the tea party movement did not exist.

    At this point, then, the left’s initial eagerness to link the shooting to political anger on the right could backfire, says Charles Franklin, a pollster and political scientist at the University of Wisconsin in Madison.

    cred ca debea de acum incepe distractia.

  12. #15 John Galt

    Pe un forum de arme pe care il frecventez un liberal a scris ieri: „pai credeam ca daca toata lumea in Arizona are pistoale la cingatoare, cineva ar fi putut sa-l impuste pe asasin si sa opreasca masacrul. Nu asa spuneti voi conservatorii, ca criminalii sint speriati daca lumea umbla inarmata?”
    La care cineva a raspuns: „pai ai uitat ca meetingul politic era pentru Democrati? Majoritatea Democratilor nu cred ca cetatenii trebuie sa aiba dreptul sa aiba arme de foc. Ucigasul a ales un meeting in care s-au adunat o gramada de victime perfecte care nu au avut cum sa se apere”

    Cu toata tragedia care a avut loc, nu m-am putut abtine sa nu rid. Omul are perfecta dreptate.

  13. P.S. Ma intreb cum s-ar desfasurat incidentul daca Loughner ar fi incercat sa ucida oameni la un meeting al Tea Party.
    Probabil ca ar fi reusit sa traga cu pistolul o singura data, cel mult de doua ori inainte de a fi fost el insusi ciuruit ca o strecuratoare.

  14. Da, nici eu nu i-as fi dat prea multe sanse la o adunare a Tea Party. Ce sa-i faci, TP, asa se intampla cand lumea renunta la posibilitatea de a se apara.

  15. Transsylvania @ 9:
    Aproape deloc de acord cu tine.
    Nu ma impresioneaza nici aparenta demnitate a speech-ul lui Obama, nici mesajul, profund mincinos si manipulator. O ocazie funebra, care ar fi trebuit sa inceapa si sa se termine cu memorializarea victimelor, a fost transformata intr-un raliu politic de adorare a Salvatorului Natiei. Ovatiile interminabile sunt penibile, lipsite de gust–si Obama nu face nici un gest sa le potoleasca; dimpotriva, le atzitza.
    Tot discursul e sforaitor si plin de clisee demagogice. E clar ca tipul nu simte ce spune, si se afla in Arizona din pur oportunism politic.

    Partea cea mai grava sunt contrazicerile din interiorul mesajului–nu stim, si nu putem stii absolut ce l-a motivat pe ucigas, raul e o parte a vietii, sa ne abtinem de la a da verdicte, dar in acelasi timp mentioneaza discursul politic polarizant ca fundal al tragediei (discursul politic adevarat, fara mishmashuri, e mereu polarizant; gindirea politica in sine e polarizanta, ca reflectie a diferitelor interpretari de catre cetateni liberi ale functiei, normelor si locului guvernului in „cetate”, o polarizare de bun augur in societatile libere, democratice).

    Ideea ca nu putem sti absolut ce l-a facut pe ucigas sa comita omucidere in masa e o minciuna menita sa acopere realitatea medicala si sa lase o ushitza deschisa motivelor politice circumstantiale, pe care Obama le si mentioneaza in discurs. Toate datele spun ca ucigasul sufera de schizofrenie paranoica, o boala in care realiatea nu mai e interpretata rational, si in care nici o logica, politica sau altfel, nu mai functioneaza (vorbesc din experienta personala cu doi suferinzi de boala asta teribila).

    Hai sa judecam discursul lui Obama la rece, in scris, in citeva fragmente pe care le-am ales, la care am adugat reactiile in timp ce citeam:

    Scripture tells us that there is evil in the world, and that terrible things happen for reasons that defy human understanding. In the words of Job, “When I looked for light, then came darkness.” Bad things happen, and we have to guard against simple explanations in the aftermath.

    For the truth is none of us can know exactly what triggered this vicious attack. None of us can know with any certainty what might have stopped these shots from being fired, or what thoughts lurked in the inner recesses of a violent man’s mind

    .

    Ba stim ce ginduri il animau pe Jared: gindurile unui om suferind de boala tragica a schizofreniei paranoice, care altereaza complet perceptia realitii si care e usurata de medicamente. John Hinckley, care a incercat sa-l omoare pe Reagan ca sa ii atraga atentia actritei Jodie Foster, e un exemplu.

    Yes, we have to examine all the facts behind this. We cannot and will not be passive in the face of such violence.

    Blah, blah, blah … Ce mai e de „examinat”, Obama, ce fapte „negre” se acund in spatele actului unui ucigas dement, cu o istorie care ar fi trebuit sa-l trimita la sectia de nebuni a spitalului din Tucson cu multi ani in urma?? De ce violenta perpetrata de un negru impotriva unor colegi albi (8 la numar) nu ti-a trezit „compasiunea” si decizia de a nu mai tolera asemenea violenta??? Care e diferenta intre evenimente, Obama?

    We should be willing to challenge old assumptions in order to lessen the prospects of such violence in the future.

    Limbaj ambiguu, cu zero semnificatie de adevar: Ce supozitii/ipoteze vechi trebuie reconsiderate in cazul asta? Poate tipologia bolilor mintale pe model psihiatric comunist?

    But what we cannot do is use this tragedy as one more occasion to turn on each other. (Applause.) That we cannot do. (Applause.) That we cannot do.

    Cine a folosit tragedia din Arizona pentru motive politice, decit acolitii tai de la stinga, mai inainte de a se fi stiut detaliile omuciderii?

    As we discuss these issues, let each of us do so with a good dose of humility. Rather than pointing fingers or assigning blame,

    1. Obama, esti cel mai putin indreptatit sa vorbesti despre ‘umilinta”.
    2. In „problema” asta, nu e nimic de discutat de catre tine sau orrice politruc. Orice discutie extranee actului nu face decit sa vicieze actul de justitie, cum o face, de citeva zile, sheriful din Pima County, ale carui declaratii de disculpare ale ucigasului si infierare a „conservatorilor” vor fi folosite, din plin, de apararea lui Jared.
    Obama, asteapta-te sa fii pe lista de martori ai aprararii lui Jared, cu discursul asta…

    Restul discursului e indigerabil din cauza manipularii groase religioase si emotionale de cea mai joasa speta, cu nuanta politica. Vezi cuvintele despre fetita de 9 ani, Christina Taylor Green, ucisa de dementul Jared:

    She saw all this through the eyes of a child, undimmed by the cynicism or vitriol that we adults all too often just take for granted.

    Ce inseamna „she saw all this…’? Cum stie Obama–sau oricine–ce gindea o fetita de 9 ani, si mai ales cum fetita s-ar fi opus „cinismului” si „vitiriolului” adultilor din discutiile politice din SUA???

  16. Cristina R.,
    Foarte bine punctat!
    Michelle Malkin surprinde aspecte ale evenimentului care n-au ajuns in Obamamedia: http://tiny.cc/ibk10
    Prin comparatie, discursul lui George W Bush in urma masacrului de le Virginia Tech.
    http://tiny.cc/8i8dn
    In alta ordine de idei, cica pretul realegerii in 2012 ar fi de un miliard. Crimele din Tucson au atras atentia tuturor, ce ar fi sa incepem strangerea de fonduri profitand de o executie in masa? http://tiny.cc/27y2q

  17. Ciprian @ 22:

    Multzumesc pentru link-uri. Nu vazusem cuvintarea lui Bush la memorialul pentru mortii de la Virginia Tech.

    Diferenta dintre cele doua discursuri e abisala.
    Bush nu e un „orator”, si n-a pretins niciodata ca e. Se exprima monoton, fara nuante. Pare sa-i fie frica de cuvinte si, in general, de ce-i iese pe gura, din care cauza isi controleaza sever rostirea.
    Nimeni, insa, nu se indoieste de autenticitatea sentimentului, credintei, si a mesajului sau, nici chiar cei mai mari detractori ai sai. Cuvintarea lui Bush e superb de decenta si simtita. Nici o incercare de a politiza momentul in causa sua</e–decit daca te uiti la discursul lui Bush prin prisma teoriei ca totul, in viata, e politic–circumscris relatiilor de putere in societate–care ar plasa evenimentul de la Virginia Tech in sfera "marginalizarii minoritatilor in sfera unei institutii hegemonice albe…"

    Profi si doctoranzi vor specula momentul asta pentru a blama sistemul "punitiv" al psihiatriei moderne, pe urmele lui Foucault, in ideea ca societatea e de vina pentru schizofrenie, vazuta ca o "rupere de comunicare" intre individ si asteptarile sale, si normele comunitare "totalitariene".

  18. Rectific:

    decit daca te uiti la discursul lui Bush prin prisma teoriei ca totul, in viata, e politic–circumscris relatiilor de putere in societate–care ar plasa evenimentul de la Virginia Tech in sfera „marginalizarii minoritatilor in sfera unei institutii hegemonice albe…”

    Profi si doctoranzi vor specula momentul asta pentru a blama sistemul „punitiv” al psihiatriei moderne, pe urmele lui Foucault, in ideea ca societatea e de vina pentru schizofrenie, vazuta ca o „rupere de comunicare” intre individ si asteptarile sale, si normele comunitare „totalitariene”.

  19. Ultima ora:

    La o intrunire cu cetatenii din Tucson organizata, simbata, de ABC News, un tip impuscat in picior si in spate de Jared Loughner devine agitat, il trage in poza pe liderul Tea Party din oras si-i striga „Esti mort!” A fost escortat din incinta si transportat la spital pentru evaluare psihiatrica …

    http://www.breitbart.tv/youre-dead-tucson-shooting-victim-threatens-tea-party-leader-at-town-hall/

    Interesant profilul agitatului (care pare un Jared Loughner imbatrinit in rele/psihoza), via minunatei lumi a cetatenilor-jurnalisti de pe web, fara de care am fi la mina totala a bolshevicilor:

    http://www.dakotavoice.com/2011/01/j-eric-fullers-profile-a-few-answers-and-many-questions/

  20. Liviu,
    Nu se astepta Schultz la asemenea raspuns 🙂
    Nu numai ca l’a luat pe nepregatite dar se vede clar ca i’a taiat piuitul.
    Media liberala este complet rupta de realitatea americana.
    defapt liberalii sunt complet rupti de realitate, si’au facut universul lor si raman blocati cand scot capul „afara”.
    schultz: – you would’ve use that fire arm?
    ed: – You damn right! This is my country, this is my town. You just can’t walk around hurting people, killing innocents and little girls. ‘s not right, man.
    [..]
    schultz: How do you feel about gun laws in Arizona?
    ed: – You know, I carry a gun everywhere I go, sir. Honestly, I believe that you can make as many laws as you want, people who wants guns – they gonna get’em, the laws are made for us not for criminals and criminals can get guns anywhere they want, so – u know, u can make as many laws as you want – that’s not gonna stop anybody, they can bring’em from across the border, from mexico, u can get an old one that’s not registered, u can steal one, u can.. I mean… u buy one out of a trunk (..) that’s not the solution.
    The solution is helping people, it’s taking care of people, u know, not leaving these lone wolfs gunman out to be lone wolfs (…*)
    I think the answers is to help people not to argue over whether or not we are allowed to owe guns. It’s not an option, I mean we live in America, we’re allowed to own guns – it’s not uuh option

    pe aici a ramas schultz nu numai bouche bee dar si in criza de timp subit.
    de notat ca ed purta arma si daca nu ar fi reusit sa il imobilizeze pe descreierat, era hotarat sa il gun down, avand deja piedica trasa.
    insa video-ul adus aici de liviu arata cat de rupti sunt liberalii per total de realitatea americana.

  21. ps. erata: wolves, sunt sigur ca am mai facut si alte greseli dar sper ca cei ce citesc sa inteleaga…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here