Pentru Cornel Chiriac

Print Friendly, PDF & Email

Cornel ChiriacAm pornit de la Krautrock şi din comentarii s-a desprins amintirea unor ani şi a unor zile, în special duminici, ca un nor alb fugar.

Ai atins o zonă sensibilă cu Kraftwerk, zona Cornel Chiriac şi Andrei Voiculescu.
….
Cornel Chiriac de la Europa Liberă? Ce vremuri… Îl ascultam noaptea în pat la umilul radio cu tranzistori ceauşist, ăla îmbrăcat în piele maro şi purtat pe curea….

Acel nor e spiritul lui Cornel Chiriac. Pentru cei din generaţia Panseluţei, a lui Francesco şi a mea, emisiunile lui muzicale au fost singurul refugiu şi una din puţinele consolări. Nu exista Internet, dar prin Cornel, toţi tinerii de atunci eram racordaţi la un nod de rafinament şi libertate. Un nod foarte departe, pe care mi-l imaginam ca un nor alb venind de nu ştiu unde şi dispărînd repede, însă cu frecvenţa regulată a unui metronom. În urma lui, cerul se curăţa de mîzgă şi vedeam crîmpeie din albastrul intens al normalităţii. Se murdărea la loc, dar nu disperam. Sîmbătă seara şi duminică după-amiază, mai ales duminică după-amiază, cînd mă întorceam de la meciul de fotbal cu băieţii şi mă îndreptam obosit şi asudat către casă pe aleile dintre blocuri, de undeva din verdeaţa alandala a spaţiilor pe care nu aveam voie să călcăm dar care nu erau mai niciodată îngrijite, din liniştea plăcută întreruptă de ciripitul păsărilor şi clinchetul de tacîmuri şi pahare al familiilor de la parter aşezîndu-se la masa de prînz, din mirosul de supă de pui cu tăieţei alternînd cu miros de iasomie, răzbătea mereu, din penumbra unui balcon, muzica lui Cornel. Era semn să grăbesc paşii spre tranzistorul meu de acasă. Această rutină a speranţei s-a întrerupt pe 4 martie 1975. Cornel Chiriac dispăruse, asasinat în condiţii dubioase.

În 2002 (sau pe atunci) am realizat un podcast audio în memoria lui. Muzica aleasă îi era bine cunoscută şi ştiu că îi plăcea. E vorba despre Brian Auger & The Trinity, un grup de jazz-rock britanic din anii ’60, condus de un muzician desăvîrşit (Brian Auger), a cărui primă dragoste muzicală a fost jazzul şi pe parcursul decadei a încorporat în compoziţiile sale elemente de rock, rythm & blues şi muzică clasică, într-o fuziune imună la trecerea timpului. Evoluţia lui Brian Auger a fost similară cu cea a lui Cornel Chiriac. De la jazz la imortalitate.

Scuze pentru imperfecţiuni. E greu să vorbeşti de unul singur într-un microfon, mult mai greu decît pare iniţial.

[xspf]_start(FALSE,’mode=2&order=30′)[/xspf]

Ce urmează este o mică punte între postul anterior, Krautrock, şi acest tribut pentru Metronomul lui Cornel Chiriac. E o piesă din 1971, interpretată în concert în 1972. Genul de rock uşor progresiv al timpului, cu influenţe de jazz şi infuziuni din J. S. Bach. O mică bijuterie germană, foarte tipică pentru emisiunile duminicale ale lui Cornel Chiriac. Nu cred că a oferit-o vreodată ascultătorilor, dar cuprinde perfect spiritul timpului, ca o bucată de chihlimbar în care pulsează intact un fragment din trecut.

[xspf]_start(FALSE,’mode=2&order=31′)[/xspf]

Cornel Chiriac — Wikipedia română
Cornel Chiriac — pagină web românească din Franţa

86 de gânduri despre “Pentru Cornel Chiriac

  1. Minunat tribut, emil, unui spirit ingenios si cu adevarat liber, aproape uitat azi, in Romania (unde domneste, inca, un elitism intelectual pagubos, in care incape Iosif Sava, in cel mai bun caz, dar nu Cornel Chiriac.)

    Si eu abia asteptam nu numai muzica de la Metronom, dar si dezvoltarile lui, analizele lui mirobolante, apropierile si disocierile pe toata gama muzicii care-ti taiau respiratia prin imaginatie si indrazneala. Toate auzite de mine cu urechea bine implintata in radioul cu tranzistori ascuns in perna.

  2. La citiva ani dupa moartea lui am cumparat un vraf de reviste Secolul XX, de la un talcioc. Erau vechi si miroseau a igrasie. Le-am pus sub pat la uscat, apoi pe balcon. Miroseau insuportabil. Maica-mea m-a intrebat ce am de gind sa fac cu ele si m-am apucat de triat. Un exemplar era din 67 sau 68 (nici nu stiam ca Secolul XX aparea inca de pe atunci) si cind m-am uitat la cuprins am ramas incremenit. Cornel Chiriac avea doua articole, dar mai mult decit atit, jumatate din cartulie (iti aduci aminte formatul revistei) era dedicat muzicii pop-rock, de jazz si avangarda a acelei perioade. Am citit articolul lui Chiriac despre versurile din muzica pop-rock anglo-saxona (Bob Dylan, Beatles, Rolling Stones, The Byrds) si m-a impresionat enorm analiza lui a acestor versuri:

    I see a red door and I want it painted black
    No colors anymore I want them to turn black
    I see the girls walk by dressed in their summer clothes
    I have to turn my head until my darkness goes
    I see a line of cars and they’re all painted black
    With flowers and my love both never to come back
    I see people turn their heads and quickly look away
    Like a new born baby it just happens every day
    I look inside myself and see my heart is black
    I see my red door and it has been painted black
    Maybe then I’ll fade away and not have to face the facts
    It’s not easy facing up when your whole world is black

    Eram in anul 1979 si lumea mea devenise exact ca in aceste versuri din Rolling Stones. Iubeam piesa, niciodata nu fusesem in stare sa inteleg exact cuvintele, daramite sa le extrapolez sensul la realitatea din jurul meu. Insa intelegeam instinctiv despre ce era vorba. Intre mine, Rolling Stones si lumea din jur era un cordon ombilical prin care intelesurile nu aveau nevoie de cuvinte. Ritmul, melodia si intonatia vocii lui Mick Jagger functionau ca un lichid amiotic prin care eram hranit cu oxigen din alt organism, imponderabil, dar mai adevarat decit uterul bolnav al lumii mele. Ma gindeam cit de condamnata era lumea mea daca frinturi de adevar imi puteau parveni doar de la un om mort, scriind intr-o revista romaneasca ce parea desprinsa din cu totul alta epoca, cu toate ca trecusera doar 11 sau 12 ani de la tiparirea acelui articol.

  3. Mă întrebase o cititoare ocazională a blogului vostru (care n-a lăsat niciodată vreun comentariu): „Da’ ce vârstă au ăştia de pe patrupedbun?” „Ştiu şi eu, vreo treizeci…”, le-am răspuns eu.

  4. Gradinariu:
    O doamne, era inevitabil. Ma asteptam ca „problema” virstei noastre, a patrupezilor, sa se iveasca odata si odata.
    In privinta mea ai gresit. Am avut treizeci de ani acum o mie de ani, cind eram vampir si haladuiam in Cordoba sub Califul Mohamed II. S-a intimplat sa ma trezesc
    sub Ceausescu.

    Cum zice Ungaretti, in Risvegli (Treziri):

    Ogni mio momento
    io l’ho vissuto
    un’altra volta
    in un’epoca fonda
    fuori di me

    Sono lontano collo mia memoria
    dietro a quelle vite perse

    Mi desto in un bagno
    di care cose consuete
    sopreso
    e reddolcito

    Rincorro le nuvole
    che si sciloogono dolcemente
    cogli occhi attenti
    e mi rammento
    di qualche amico
    morto

    Ma Dio cos’e?

    E la creatura
    atterita
    sbarra gli occhi
    e accoglie
    gocciole di stelle
    e la pianura mutta

    E si sente
    riavere

  5. Cred ca va trebui sa revii Emil, epoca Metronomului nu trebuie sa fie uitata, a fost si multa bucurie pe atunci, muzica produce o bucurie fara seaman. Asa cum spui si tu, trecand printre blocuri puteai auzi tiuitul aparatelor de radio aflate pe frecventele E.L. Dar si celellalte emisiuni: „Pagini uitate, pagini cenzurate, pagini exilate”; chiar si rubrica Sport, unde aflam pe unde au „ramas” sportivii nostrii aflati in turnee; rubricile de Scrisori, etc.

  6. sunt un fost ascultător al emisiunii Metronom a lui Cornel Chiriac
    sunt de naţionalitată maghiară şi pot să afirm că maghiarii în zona unde locuiesc eu ascultat regulat emisiunea lui Conel deşi la R.E.L. era şi o eisiune în limba maghiară a lui CSEKE GABOR dae îmaghiarilor asculta metronomul lui Ciriac -Păcat că a sfîrşit aşa tragic dar sunt convins că securitatea a organizat asasinarea lui

  7. Salut kgabka si bine ai venit!

    Exista o solidaritate intre noi, fostii ascultatori ai Metronomului lui Cornel Chiriac. Dupa el, Metronomul n-a mai fost acelasi, cu toate eforturile care s-au facut.

    Cornel Chiriac reusea sa ne transmita nu numai muzica, reusea sa ne faca sa simtim ca el muzica.

    Moartea violenta a lui Cornel ridica multe, foarte multe semne de intrebare, asa este.

    Te mai asteptam.

  8. Cornel Chiriac, primul DJ anticomunist (Traian Danciu, Evenimentul Zilei)
    Realizatorul emisiunii „Metronom“ este omagiat în Germania printr-un documentar realizat de Patrick Banush, fiul prietenului său de o viaţă, Max Bănuş.

    La 40 de ani de când unul dintre idolii tineretului din România anilor ’60, Cornel Chiriac, a scris istorie radio, provocând, prin muzică, regimul comunist din Bucureşti, realizatorul emisiunii „Metronom“ este omagiat în Germania printr-un documentar realizat de Patrick Banush, fiul prietenului său de o viaţă, Max Bănuş. În 1968, Chiriac, gazda emisiunii „Metronom“, transmisă pe atunci de Radio Bucureşti, se solidariza cu poporul ceh, a cărui ţară era invadată de trupele Pactului de la Varşovia.

    În seara lui 21 august 1968, momentul în care trupele alianţei (mai puţin cele române) au invadat Praga, din difuzoarele României răsunau versurile piesei „Back in USSR“ (You don’t know how lucky you are), trecută de cenzură de Cornel Chiriac. Până la începutul anului 1969, realizatorul uneia dintre emisiunile cu cea mai mare audienţă din România pierdea lupta cu autorităţile române şi se vedea nevoit să renunţe la microfonul de DJ de radio în ţara sa.

    Rememorând faptele de atunci, mai multe posturi germane de radio difuzează o emisiune de aproape o oră dedicată lui Chiriac şi realizată de scenaristul şi regizorul Patrick Banush. „Viaţa lui Cornel este lupta unui disc-jockey împotriva unui dictator, a unui sistem“, explică realizatorul documentarului. „Termenul de DJ are astăzi alte conotaţii. Cornel Chiriac avea Conservatorul făcut, făcea jazz, făcea cultură…“, spun cei care l-au cunoscut. „De copil auzeam mereu numele Chiriac, atât de la părinţii mei, care amândoi lucrau la Europa Liberă, cât şi de la colegii lor. Şi după moartea lui Cornel, în anii ’80, se vorbea deseori despre el. Tatăl meu spunea că a fost un DJ senzaţional, iar eu nu înţelegeam cum poate fi atât de interesantă o emisiune de muzică“, spune Patrick.

    „Un thriller politic“

    Fosta logodnică a lui Cornel Chiriac, Linda Schuster, povesteşte în reportajul lui Banush despre realizatorul „Metronom“-ului şi despre emisiunea lui, difuzată mai întâi din Bucureşti şi apoi din studiourile de la München ale postului de radio Europa Liberă.

    Povestea a fost continuată de regretatul Max Bănuş, cel care l-a ajutat pe Chiriac să ajungă la München, şi de Emil Hidos, unul dintre milioanele de fani „Metronom“.

    „Ştiam că în România e o dictatură, că era interzis să asculţi Europa Liberă, dar pentru mine era logic să se facă politică la radio, aşa că mă întrebam pe cine interesează că unul pune un disc de muzică pop sau rock. În ultima perioadă a vieţii tatălui meu, când el se simţea foarte rău, am realizat că povestea părinţilor mei este extrem de importantă şi că cea a lui Cornel este ca o tragedie greacă.

    În termenii de astăzi, povestea lui e un thriller politic. Este o poveste care nu se poate repeta, deşi există şi alţi dictatori şi alţi disc-jockey în lume. Astăzi, lumea are acces la internet, oriunde, ascultă multe posturi, se informează. Dar în România, pe vremea aceea, toată ţara asculta un singur post de radio. Tata începuse să lucreze la un proiect despre Chiriac, voia să scrie o carte. Voia să facem cartea asta împreună“, spune Patrick.

    Gazda documentarului „The Cornel Chiriac Story“ este Trudi Dumitrescu, a cărui voce se auzea şi pe genericul emisiunii la începutul anilor ’70.

    „Ne-a numit analfabeţi“

    Max Bănuş relata cum, într-o zi, când era la Europa Liberă, şeful său ia citit o scrisoare „nebună“, primită de la un anume Cornel Chiriac. „Era o scrisoare deloc măgulitoare la adresa redacţiei“, spunea Bănuş. „A scris că nu avem emisiuni şi muzică pentru tineret. După ce ne-a numit analfabeţi, s-a oferit să vină la noi şi să facă un program adevărat pentru tineret“. Chiriac scrisese aceste rânduri din Austria, unde ceruse azil politic şi unde ajunsese „graţie“ unui fals în documente. La puţin timp după ce „Metronom“-ul a fost scos din program, în 1969, lui Chiriac i se permisese, aşa cum era procedura atunci, să părăsească România pentru a lua parte la Congresul Federaţiei de Jazz din Europa de Est, în Cehoslovacia.

    În aprobarea de călătorie, în baza căreia urma să i se acorde permisul de părăsire a ţării, destinaţia era trecută cu pixul. Chiriac s-a dus cu acest formular la prietenul său, graficianul Zica Baroi, care, imitând scrisul funcţionarului, a adăugat la destinaţie şi Austria, pe lângă Bratislava. Aşa a ajuns Chiriac în Austria, de unde l-a luat Max Bănuş cu maşina, aşteptându-l pe partea germană a graniţei, pe care Cornel a trecut-o pe jos.

    PROPUNERE

    „Cred că americanii vor face acest film“

    Fiul jurnalistului Max Bănuş are o serie de motive personale pentru care „a atins“ subiectul Cornel Chiriac. Având în vedere ecoul pe care emisiunea „Lost in Music, The Cornel Chiriac Story“ a avut-o în presa germană, Patrick spune că ar trebui făcut un film despre viaţa lui Chiriac. „Cred că americanii, nu românii, vor face primii un film mare despre Chiriac. Un film despre Cornel nu ar putea fi decât unul mare, genul Hollywood, de mare calibru. Johnny Depp ar fi perfect pentru rolul lui Cornel, dar peste vreo 5-6 ani, când mai îmbătrâneşte“, spune Patrick, căruia i-ar plăcea să scrie scenariul unui asemenea film.

    TEROARE

    „Mi-era mereu teamă că cineva îl va împuşca prin fereastră“, spune fosta logodnică a lui Chiriac, care acum locuieşte la München

    Linda Schuster, o tânără din Braşov, care de la o fidelă ascultătoare devenise logodnica lui Chiriac şi probabil cea mai apropiată martoră a vieţii lui, a înţeles mai bine decât oricine altcineva cine a fost Chiriac. A fost cea care-i împărtăşea iubirea, dar şi tristeţea. Disc-jockey-ul primea, pe lângă scrisori de apreciere sau plângeri de la ascultătorii din România, şi unele de ameninţare cu moartea din partea Securităţii române. „Locuiam la parter, iar mie-mi era mereu teamă că cineva îl va împuşca prin fereastră. Lui, însă, nu îi era teamă“, povesteşte Schuster, astăzi în vârstă de 59 de ani.

    „Pe de-o parte, Cornel era cel mai renumit cetăţean român la acea vreme, cunoscut de oameni între 18 şi 81 de ani. Pe de altă parte, era un străin cu părul lung şi negru, barbă, care pe străzile din München, unde pe vremea aceea străinii nu erau prea bine văzuţi, era un nimeni“, continuă fosta logodnică a acestuia.

    Închisoare pentru o scrisoare

    Popularitatea lui Cornel, născut în 1941 în Basarabia şi crescut în Piteşti, o depăşise cu mult pe cea a celorlalţi membri ai redacţiei Europei Libere. „În timp ce eu primeam 10 scrisori pe săptă mână, Cornel primea 800. Printre acestea erau şi scrisori de la Securitate cu ameninţarea că, dacă va continua, îl vor lichida“, spunea regretatul Max Bănuş.

    „Lichidaţi“ fuseseră şi fanii lui din România, care au îndrăznit să-i scrie şi care, din cauza acestor epistole, şi-au riscat libertatea. Unul dintre aceştia este Emil Hidos, un simplu ascultător care, la vârsta de 18 ani, i-a scris lui Chiriac 6 scrisori, semnate cu pseudonimul „Brian Jones“. Una dintre scrisori a ajuns la Chiriac şi a fost redată în emisiunea sa, dar celelalte au ajuns în mâinile Securităţii, iar Hidos a intrat în puş- căria acesteia, unde „a petrecut“ 6 ani.

    O crimă bestială

    Trist, departe de ţară şi de ascultătorii săi, Chiriac petrecea mult timp în redacţ ie sau într-un local numit „Klein Bukarest“, care aparţinea unui fost artist de circ român. În „Micul Bucureşti“, Chiriac îşi trăieşte şi ultimele clipe de viaţă.

    „Cornel m-a sunat în jurul lui nouă. Era în localul artistului de circ. A povestit că vorbeşte cu un tânăr“, relatează Linda Schuster. Bănuş povestea că martori ar fi auzit cum Chiriac l-a invitat pe un tânăr să mănânce, după ce acela s-a plâns că îi este foame“. Tânărul l-ar fi rugat pe Cornel să-l ia şi pe el cu maşina… În noaptea de 4 spre 5 martie 1975, la ora 2.00, o studentă îl descoperă pe Cornel Chiriac răpus de 12 lovituri de cuţit în piept, căzut lângă maşina lui. Tânărul de 17 ani, care i s-a adresat lui Chiriac în local, a recunoscut crima. Motivul invocat de el a fost: jaf.

    „Mi-a fost clar că tânărul nu ştia ce face. Ar fi spus în cele din urmă că cineva i-ar fi promis 10 mii de mărci, dacă îl «elimină» pe Chiriac. Cu ceva vreme înainte se auzise că doamna Ceauşescu ar plăti un milion de dolari pentru moartea lui Chiriac“, povestea Max Bănuş.

    PROIECTE

    „Am benzi salvate de la Europa Liberă“

    Documentarul dedicat celui mai „cunoscut, dar şi celui mai singuratic disc-jockey din lume“, este doar un „început“ pentru Patrick Banush, care va spune cândva şi povestea tatălui său, Max Bănuş. „Am două cutii cu benzi înregistrate vreme de 30 de ani şi salvate de Max de la Europa Liberă. Restul au fost arse, când s-a închis redacţia românească. Într-o bună zi am să le «prelucrez» într-un fel sau altul“, mai spune Patrick.

  9. Am fost si eu printre cei care i-au scris lui Cornel Chiriac. Am asteptat luni in sir ca sa-mi fie citita scrisoarea in care imi exprimam dorinta de a asculta cateva piese la moda in acea vreme, dintre care una singura mi-a ramas in memorie, este vorba de „Child in time” de Deep Purple.

    Scrisoarea n-a ajuns la destinatar, gandurile insa da.

  10. Emisiuni Metronom am descoperit pe bibliotecaradio.ro. Minunate asa cum le stiam.
    Am citit cu placere scrisurile voastre. Multumesc !

  11. Nu trebuia sa uiti 4 martie. A fost o emisiune speciala pe bibliotecaradio.ro.
    Vor mai fi. Eventual mai dau un semn aici cand mai aflu ceva, daca nu mai itra si tu pe bibliotecaradio.ro, vezi Muzica Magica, realizator Stefan Coroian. Muzici interesante.
    Sau scrie-le sa te anunte cand mai realuizeaza emisiuni de dicate lui Cornel Chiriac: bibliotecaradio@yahoo.com.
    Succes !!!

  12. panseluța la #4 &all

    vîrsta e doar un (fel de) număr, acum o mie de ani am decis că nu contează, azi cînd mai ascult Beatles sau Rolling Stones sau jazz sau multe altele, îmi aduc aminte de Metronomul studenției mele, de acel număr din Secolul XX cumpărat de la chioșc.

    Mulțumesc Victor pentru vestea reîntîlnirii cu Cornel Chiriac. Îl voi reasculta cu aceeași admirație!

  13. > Îl ascultam noaptea în pat la umilul radio cu tranzistori ceauşist, ăla îmbrăcat în piele maro şi purtat pe curea….

    Scuze, poate ma insel, dar acelea erau radiouri „Sokol” (si parca mai era un model „concurent”, dar tot de acelasi calibru, si nu aveau unde scurte, ci numai medii si lungi.

  14. Super… really appreciated. And allow me to return the favor… Medeski Martin & Wood




    … Cornel would have loved these guys too.

  15. emil, am downloadat (furat :D) Medeski Martin and Wood. Foarte, foarte fain. mi-ai promis la un moment dat ca imi pui niste muzica pe un ftp, ceva. nu am uitat

  16. O alta emsiune despre Cornel Chiriac la bibliotecaradio.ro.
    Duminica de la ora 16:00 si 22:00. Luni de la ora 21:00 si marti de la 21:00: „Eseu despre Cornel Chiriac”. Realizator: Stefan Coroian. Auditie faina !!!!!!

  17. Dragi prieteni,

    Nu l-am apucat pe Cornel, dar din povestile batranilor, am reusit sa-mi fac o idee. Apoi, ascultand emisiunile de pe net, imaginea a devenit si mai clara.

    De ce am impresia ca liberalizarea timida de la sfarsitul anilor 60 era mai autentica decat ceea ce traim acum, pe o coloana sonora death metal, rap, manele?

  18. Marian, uneori ma gindesc ca muzica anilor 60 si prima jumatate din anii 70 a fost pur si simplu mai buna decit multe din productiile din prezent. Ce se cinta atunci si ce se cinta acum in Romania a fost si este in buna masura o reflectie a scenei muzicale occidentale (intr-un fel, pina si manelele pot fi incadrate in curentul mai larg de etno sau world-music).

  19. Emile, nu-ti inchipui cat de mult ii multumesc in gand acelui coleg al tatalui meu care, pe la inceputul anilor 80, mi-a vorbit prima data, entuziast, despre Cornel Chiriac, intr-o vreme cand la Radio Bucuresti muzica buna era data cu mare parcimonie, iar „Metronomul”, cu Radu Theodor la timonă, se prostise rău. O să-mi spui că muzica însăşi se tâmpise, ceea ce e adevărat, dar…..

    Mi se pare inadmisibil că Radu Theodor nu a prezentat, de pildă, niciun album Tracy Chapman.. Iar modul lui de prezentare era, to say the least, simplist… Un om căruia nu îi plăcea să vorbească despre stiluri, artişti, context socio-cultural, etc…

    Am aflat mai multe despre The Beatles, Pink Floyd şi Jimi Hendrix de la emisiunea lui Nicolae Dumitrescu de pe Radio III, iar despre jazz de la neobositul Florian Lungu (să le dea Dumnezeu sănătate ambilor)….

    Iertată să-mi fie atitudinea paseistă, dar cred că în prin 65-74 erau vibraţii bune – şi nu doar în muzică (regizori ca Truffaut, Louis Malle, eseişti de talia lui Alan Watts (despre care aş avea mai multe de spus, eu fiind unul dintre cei care l-au tradus în româneşte – traducerea e încă inedită)… But this is another story…

  20. La multi ani! Marian, ma gandesc ca poate o sa gasim timp sa mai scriem despre Cornel si generatia sa. Pe aici sunt f. multi pasionati (si) de muzica, nu numai de politichie! 🙂

  21. La multi ani si tie, Marian!
    Imi place tare „domnilor”, pentru ca sunt multi domni aici.

  22. Tocmai ascult Ginger Baker Airforce… Îmi place că oamenii care scriu pe aici nu se lasă păcăliţi de euforii progresiste (chiar dacă ascultă muzică etichetată la vremea ei ca „progresivă”)…

    Eu l-am rugat odată pe Aurel Gherghel să scrie câte ceva despre Cornel Chiriac, pe care l-a cunoscut personal. Nu ştiu dacă şi-a pus intenţia în pactică…

    În altă ordine de idei. am intrat pe bibliotecaradio.ro şi nu am găsit decât un text despre emisiunile lui Cornel, nu şi un link pentru a asculta ceva online…. Am I stupid or what?

  23. Marian, un la multi ani putin intirziat din partea mea, dar cel putin e cosul plin cu trufandale progresive… nu progresiste 🙂

    Jack Bruce (fost Cream) cu o piesa solo timpurie.

    Colosseum… o formatie extraordinara de blues/jazz/rock din anii ’60. Superbi muzicieni. Iti recomand sa asculti integral si in cit mai bune conditii sonore piesa Valentyne Suite.

    Coperta de album este atroce, dar daca asculti fara sa privesti vei fi incintat. Blodwyn Pig (chiar si numele este idiot) este formatia infiintata in ’69 de catre Mick Abrahams, primul chitarist la Jethro Tull. Daca ai ascultat primul album Tull, este neobisnuit de bluesy. Mick Abrahams ar fi vrut sa continue cu Tull in acest stil, insa fondatorul de drept al grupului, Ian Anderson, avea cu totul alte idei, astfel incat Abrahamas a fost nevoit sa plece.

    Soft Machine, 1970. O trupa progresiva care nu a cunoscut succes comercial gen Pink Floyd sau Genesis. In schimb, mult mai interesanta.

  24. Si un bonus.

    Baker Gurvitz Army, grupul infiintat de Ginger Baker dupa destramarea Cream.

    Colosseum s-a desfiintat in 1971. Dave Greenslade, organistul, a infiintat in acelasi an Greenslade, o formatie progresiva in traditia Canterbury progressive rock. O piesa din 1973:

  25. cred că pe linia asta merită menţionaţi şi Fripp & compania, King Crimson.
    starless and bible black, varianta de pe Red [1974]

    sailor’s tale, islands [1971]

    de la pete sinfield îmi vine in minte şi Premiata Forneria Marconi:

    [din păcate nu se aud prea bine pe youtube]

  26. Mulţumesc pentru delicatesele de mai sus. Întotdeauna ai câte ceva nou de aflat. Nu sunt atât de tânăr. Am început să ascult „Metromomul” pe la începutul anilor 80,când, duminica, la by request, puteai să asculţi destul de desTangerine Dream şi Ash Ra Tempel. Din păcate, la vremea respectivă, eu nu eram destul de copt pentru aşa ceva…

    Dacă tot veni vorba de Tangerine Dream, trebuie musai să facem distincţia între albumele de început (scoase la casa de discuri Ohr) şi cele care au apărut ulterior la Virgin Records. Acestea din urmă, în cuvintele unui blogger tare isteţ, nu sunt decât „New Age fodder”.. (chiar dacă s-au bucurat de un succes comercial considerabil)…

    Ştie cineva cum se pot asculta emisiunile lui Cornel de la bibliotecaradio.ro?

    Scuzati-mi insistenţa…

  27. Ştiu emisiunile de la Radio3.net. Multe sunt doar fragmente. Oricum, Dumnezeu să-l odihnească pe Florian Pittiş (şi să-i ierte rătăcirea masonică….)

  28. Mariane, Mariane,

    Tu chiar nu intelegi ce ti-am scris. Emisiunile despre Cornel Chiriac la bibliotecaradio.ro au fost difuzate la o anumita ora intr-o anumita perioada. E chiar atat de greu de priceput ce scriem noi aici. Mai citeste odata mesajul meu si o sa vezi ca ti-am scris orele de difuzare, zilele. Ore de difuzare nu link-uri spre emisiuni.
    Vine martie si atunci poate revin oamenii cu noi emisiuni.
    La mai mare !!!

  29. Andrei, Andrei,

    Nu neg că uneori sufăr de momentary lapses of reason (pentru a cita titlul unui album mediocru), dar postul ăsta de radio se poate asculta şi online, nu? Eu aşa cred, dar nu am găsit link-ul…

  30. Buna , prieteni
    Zilele trecute , navigind pe net am gasit si eu un bulgare de aur:

    Cine isi mai aduce aminte de ei, a fost prima formatie (si ultima, din acele timpuri) care a intrat in Romania, daca va amintiti , electrecordul a scos si un disc cu ei.
    Iertatimi inpolitetea, va zic de aici de departe un calduros La Multi Ani, si ……pentru ca e prima mea postare pe site-ul dv, sper sa ma primiti……ei nu chiar cu piine si sare , dar in nici un caz cu ….bolovani.
    Cu dor de acasa Emil H.

  31. Salut Emil si bine ai venit! Multumim mult pentru urare.
    Piesa pe care ai recomandat-o este faina, dar nu cred cred ca este vorba despre acei Federals de demult. Chiar uitasem de ei si am zambit cand am descoperit coperta albumului de la Electrecord:

    Uite si un mic reportaj romanesc arhivat de British Pathe, cu ocazia concertului de la Sala Palatului sustinut in 1968 de Helen Shapiro si Tony Bolton cu Federals. Daca nu ma insel, acest concert a fost primul sustinut de cantareti pop occidentali in vreo tara din lagarul comunist.

    PS
    Ma insel. Rolling Stones au concertat in Polonia in aprilie sau mai 1967.

  32. Se pare ca ai dreptate, cu asemenea argumente , nu pot decit sa ma inclin…..
    La clipul cu cei de la Rolling Stones din Polonia am revazut cu placere si pe Briam Jones, pseudonimul cu care am semnat pe vremuri scrisorile mele spre Cornel Chiriac……………

  33. Da, Emile, mi-ai luat-o inainte! Am dat drumul de cateva zile la pagina http://www.cornelchiriac.ro. Iti multumesc pentru materialele trimise (prezente si, sigur, cele viitoare). Astept si din partea dvs., membri ai acestei grupari foarte interesante, contributii la acest site. Doresc sa fie un omagiu pentru CORNEL CHIRIAC, un OM care ne-a luminat tineretile, in niste timpuri de trista amintire. Zilele si orele petrecute cu urechea lipita ascultandu-i inconfundabila voce au contat enorm in educatia noastra. Va astept!!!

  34. La bibliotecaradio.ro Roger Waters 2011, luni 07 februarie de la ora 21:00, marti 08 februarie 2011 de la ora 21:00 iar de miercuri, ora 20:00 si joi ora 20:00 excelentii si surprinzatorii Black Bonzo. Vezi programul pentru Muzica Magica pe bibliotecaradio.ro

  35. Bun gasit,

    Pentru cei interesati de Cornel Chiriac.
    Sambata, pe bibliotecaradio.ro, de la 13:00 si apoi de la 22:00 emisiune despre Cornel Chiriac.
    Duminica, ora 16:00 si 22:00 in reluare.
    Retineti site-ul: http://www.bibliotecaradio.ro

  36. Pentru cei care n-au reusit datile trecute.
    Simplu de ascultat. Apasati pe winamp, unde scrie radio online !!!

  37. Olam u-Mlo’o! Gasesc o lume intreaga pe ILD! La inceput am fost incintata de linia politica de la voi, care m-a incintat si mai mult din cauza combinatiei „dreapta + romani”, care nu stiam ca exista.
    Apoi am inceput sa descopar gradat si perle muzicale si in general o tendinta spre muzica.
    Care in acest ‘Pentru Cornel Chiriac”, m-a lasat muta!

    Aveam inca din tinerete impresia ca romanii, si in pofida erei comuniste cenzuratoare, sint mai aprofundati in muzica buna decit in alte tari (si nu riderti, cred ca cei din voi care traiesc in tari occidentale, au intilnit multa superficialitate acolo in acest domeniu). Sau cine stie, poate eu am avut ocazia sa intilnesc In Israel multi romani care apreciau aceste genuri de muzica.

    Dar oricum ar fi, davka in ILD sa dau peste ei?! („ei” fiind romani din Romania si de pretudindeni). It is like a dream coming true!

    Let’s keep it going!

  38. Unul din preferatele mele cintece ale lui Cream, fara ca alegerea sa fie usoara, atitea altele ale lor fiind la fel de bune.

    (vrsiunea origina nu se auzea bine)

    Daca as fi stiut eu pe timpul cind am vazut filmul Tommy la cinematograf in anii 70, cu ce usurinta se pot asculta si urmarii secvente din film la Youtube, as fi crezut ca e vorba despre Raiul pe pamint :-):

  39. ten years after s-au „strecurat” in locul lui cream; no harm done 🙂

    pai atunci, slade se „strecoara” in locul ten years after

    slade, o formatie de o modestie proverbiala; daca NYT i-ar utiliza in campaniile de promovare pentru hijab (=pătură), poate nici conservatorii nu ar mai fi asa de refractari
    http://www.youtube.com/watch?v=VLsw668PVyY

    ca veni vorba, observati asortarea delicata, nobletea si eleganta personala degajate, imbogatirea si intregirea frumusetii fizice si spirituale pe care bijuteriile bine alese si asortate le pot aduce cu sine

  40. Liviu Craciun,
    Am spus ca sonorul la cintecul originar al lui Cream nu era bun, si ca am ales o alta versiune. In linkul de la Youtube aparea numele Ten Years After. No harm done 🙂

    Si pentru ca nu se pot concepe anii ’70 fara David Bowie….

    Unul din cintecele lui mai „grele” sau dure – Heroes. Si cind ma gindesc ca la inceput albumul mi se parea fad, nemolodios, iar David Bowie fara voce si fara ureche muzicala, cintind fals. Se pare ca eu eram aceea care il percepeam fals.

    Fashion (1980)

  41. o surpriza din partea d-lui youtube:
    the man who fell to earth – sau dovada ca david bowie e cazut din luna; sau dovada ca umorul englezesc este SF, sau ca SF-ul englezesc este comic, sau ca umorul SF este englezesc; un film glam(our), de vazut si auzit 🙂
    un film de nicholas roeg (mai cunoscut pentru ‘don’t look now!’)

  42. Liviu Craciun,
    Pentru filmul asta „as fi ucis” in anii ’80 🙂

    Eu cu prietenii ne-am intors cu rasuflarea taiata de la cinematograf. Nu aveam unde sa mai vedem filmul.
    De la magazinul de muzica mi s-a facut legatura cu o admiratoare „vinduta” a lui D. Bowie in Israel, care avea si multe bootlegs, si filme (si The man who fell to earth) si carti, tot ce se putea si nu se putea gasi. Scria si poezie in care i se adresa lui Bowie de obicei la feminin.
    Din punct de vedere exterior, asta-i perioada care mi-a placut la Bowie „The thin white Duke”.

  43. In ultimul timp am mai vazut un film bun de Nicolas Roeg: Bad timing.

    ————————–

    Nu cred ca e de prisos sa adaug si C’est la vie / de Emerson Lake and Palmer:

  44. S.O.S.
    Poate cineva sa-mi schimbe linkul de mai sus cu acesta de aici? Am pus unul gresit

  45. O alta emisiune despre Cornel Chiriac de ascultat la bibliotecaradio.ro
    Azi, miercuri de la ora 20:00 si joi de la ora 20:00.
    Interviuri cu personalitati despre Cornel Chiriac.
    Muzica Magica in memoriam Cornel Chiriac la bibliotecaradio.ro

  46. Azi, vineri, 18 martie 2011, de la ora 21:00, la bibliotecaradio.ro se continua
    cu emisiunile dedicate lui Cornel Chiriac: Eseu despre Cornel Chiriac.
    De ascultat si sambata de la orele 13:00 si 22:00. Duminica de la 16:00 si 22:00.
    Auditie placuta !!!

  47. La bibliotecaradio.ro, joi de la ora 20:00, vineri de la ora 21:00, sambata ora 13:00 si 22:00, duminica ora 16:00 si 22:00 eveniment. Jesus Christ Superstar in prezentarea unica a lu Cornel Chiriac. De ascultat !!! Sarbatoare frumoasa !

  48. Chiar acum ascult la http://www.bibliotecaradio.ro „Jesus Christ Superstar” in prezentarea lui Cornel Chiriac. M-am uitat pe program si am vazut ca saptamana asta este difuzata aceasta emsiune, seara. Miercuri si joi , ora 20:00, vineri, ora 21:00 si in weekend de mai multe ori. Interesant sa-l ascultam pe Cornel dupa atata vreme, 1970, cu Jesus Christ Superstar, in traducere proprie.

  49. Ce rau imi pare ca l-am ratat pe Jesus Christ Superstar. Am discul, dar as fi vrut sa-l ascult prin prezentarea lui Cornel Chiriac pe care nu am avut sansa sa-l ascult niciodata la timpul lui. Cred ca eram deja in Israel. Si ai mei deschideau Europa Libera, dar mai multa vorbaraie ascultau, care nu ma interesa la deloc la virsta aceea. Parca din cind in cind mai auzeam un Goanta Lamela (habar n-am cum se scrie), sau pe Rica Zarai. Rica Zarai a trait si in Israel (nu stiu intre ce ani, daca a ramas aici definitiv, etc.), dar aici nu s-a lansat si lumea nu prea stia de ea, n-am vazut-o la tv., nu o dadeau la radio.

    Ce versiune a lui Jesus C. Superstar au dat in seara asta? Opera rock din film?

  50. Opera rock, da. Originalul. O poti asculta si maine, joi, de la ora 20:00, vineri de la ora 21:00 si in week-end. Vezi programul pe http://www.bibliotecaradio.ro
    Piesa de care iti amintesti este Guantanamera, probabil cel mai cunoscut cantec cubanez.
    Urari de bine !!!

  51. Multumesc Doru Marchis.
    Am intrat pe site, dar n-am reusit sa pot asculta. Poate nu fac ce trebuie. Am apasat pe butonul de sus dreapta „asculta radio on line”, imi apare o fereastra cu numele „Open Stream”, in casuta „open with”, scrie QuickTimePlayer.exe, dau oK si mi se deschid 2 ecrane: unul cu down loads si daca apas pe ceva de-acolo se deschide Madia player gol 2) o ferastruica cu cu numele Streaming, care e inactiva pe cind cursorul e in forma de ceas de nisip, si nu-mi da posibilitatea sa fac nimic.. Poate imi lipseste ceva feature la computer? Sau vreun program?

    Imi poti da niste instructiuni?

  52. Silvapro,

    Deschizi pagina http://www.bibliotecaradio.ro. Sus vezi Winamp-ul cu „Asculta radio on line”.
    Apesi pe el si se deschide stream.ogg.m3u. Dai open si, in mod firesc , dupa cateva secunde trebuie sa se auda. Acum am intrat si pot sa ascult ! Daca nu se aude e o problema la tine. Sper ca ai Winamp-ul descarcat. Succes !!!

  53. Cu ceva timp in urma am compus un cantec despre Cornel Chiriac. Ieri, de ziua sa, am postat versurile pe pagina http://www.cornelchiriac.ro. La rubrica REMEMBER. Am o perioada ceva mai ocupata. Cand voi fi putin mai liber, voi inregistra si cantecul si-l voi posta. Pana atunci, La Multi Ani, CORNELE, in inimile si gandurile noastre!!!

  54. La http://www.bibliotecaradio.ro emisiunea „Muzica Magica” despre cartea „Metronom. O emisiune de Cornel Chiriac”, lansata de Editura Universitara si scrisa de prietenul din copilarie al lui Cornel Chiriac. Marti de la ora 21:00, miercuri si joi de la ora 20:00, vineri ora 21:00 si la sfarsit de saptamana.
    Succes !

  55. Duminca 04 martie 2012 si luni 05 martie 2012 la http://www.bibliotecaradio.ro emisiuni despre si cu prietenul nostru Cornel Chiriac. Toata ziua, toata noaptea.
    Pentru amintire si multumire !
    De ascultat, rememorat, bucurat, intristat !!!
    De la Cluj…

  56. Multumesc tuturor pentru gandurile frumoase in memoria celui care a fost Cornel Chiriac. Toata „cultura” mea muzicala si gustul pentru muzica de calitate, cred ca i le datorez in mare parte acestui extraordinar om, care mi-a marcat adolescenta de licean. Daca in mare imi aduc aminte de genericele emisiunii Metronom, in schimb nu-mi mai aduc aminte daca emisiunea „The Story of the blues” era a lui sau nu, dar piesa care deschidea emisiunea extraordinara. Stie cineva dintre dumneavoastra ce piesa era?. Multumesc foarte mult.

  57. Da, Laurentiu, emisiunile „Story of the Blues” din cadrul Metronomului era realizata de Cornel Chiriac.
    Genericul ? Curand !!!
    Daca vrei o emisiune – doua „Story of the Blues”, am nevoie de o adresa de e-mail sa-ti fac un transfer.
    Numai bine !

  58. Youtube e o binecuvintare dar si deceptioneaza: blocheaza dupa un timp linkurile.
    De aceea ar fi bine ca totdeauna, pe linga link sau embed, sa adaugam si numele formatiei / artistului si numele cintecului. Cu ajutorul lor se poate recupera cintecul pe Youtube. Cel putin pina acum si sper sa nu se schimbe in mai rau.

    De ex., linkul asta pe care il pusesem mai sus anul trecut este terminated. Dar am gasit cintecul din nou:
    http://www.youtube.com/watch?v=StS-QBd-_78
    Este: Eric Clapton – Eyesight To The Blind – Tommy (1975)

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.