Cărticica propagandistului rus în Polonia și România. De ce citește Dughin ILD.

Pietrele islamului

Revedem zilele astea, iar şi iar, tinerii „palestinieni” aruncând cu pietre cãtre israelieni civili şi soldaţii IDF înarmaţi deseori cu muniţie de cauciuc (dupa rapoartele oficiale), agresându-i pe protestatarii care îşi elibereazã furia în forma asta ce ne pare nouã ca fiind un pic agresivã dar prea puţin periculoasã. E o forma civilã de rezistenţã, aparent. Bine, doar dacã ai ghinion, situaţiile pot deveni cât de cât periculoase, credem noi, ãstia, trãiţi în civilizaţia iudeo-creştinã. La limitã doar, ne putem gândi cã ar putea muri cineva, probabil în vreun accident sau moment de exces de zel. Una peste alta, e o forma de protest tradiţionalã, poate un pic violentã dar în covarşitoare proporţie non-letalã. Asta crede şi ar spune unul trãit in Europa sau Statele Unite. Ei bine, și pentru forma asta de protest tinerii „palestinieni” sunt de multe ori pedepsiți cu severitate.

Ultimul raport al Amnesty International condamnã clar utilizarea forţei excesive de cãtre forţele israeliene împotriva protestatarilor şi neacordarea de protecţie pentru aceiaşi „palestinieni”. Organizaţia îndeamnã statul israelian sã renunţe la folosirea forţei excesive şi uciderea ilegala a palestinienilor de catre forţele israeliene, ba mai mult: ensure that Israeli troops, police and civilians responsible for unlawful attacks on Palestinian civilians in the OPT are held accountable.

Ce ar mai fi de zis în condiţiile astea? Pãi, cred eu, adevãrul!

Cunoaştem cei mai mulţi relatarea biblicã despre femeia ce urma sã fie ucisa pentru adulter, femeie salvatã de Mântuitorul Iisus Hristos când a spus cã cel fãrã de pãcat sã arunce piatra. Femeia aceea urma sã fie lapidatã, adicã sã fie ucisã cu pietre. Sfântul Ștefan a fost martirizat prin lapidare, prin uciderea cu pietre. Aşadar în zona respectivã era oarecum uzual acest gen de execuţie. Care gen a trecut şi rãmas destul de prezent în toatã lumea islamicã pânã în zilele noastre. În majoritatea ţãrilor islamice se practicã uciderea cu pietre:  Arabia Sauditã, Iran, Irak, Qatar, Mali, Mauritania, Somalia, Sudan, Yemen, Nigeria de Nord, zone din Indonezia, Brunei şi Pakistan. Sunt ţãri în care genul ãsta de execuţie se practicã binişor şi acum, chiar dacã oficial a fost scoasã în afara legii, la fel cum în unele ţãri s-a pronunțat condamnarea în anumite cazuri, dar aceasta nu a fost pusã în practicã.

Lapidarea este recomandatã în colecţiile de texte Hadith atât la şiiţi cât şi de la suniţi, în special pentru adulter. De exemplu, şcoala de jurisprudenţã Maliki recomandă pedepsa pentru adulter şi homosexualitate, iar învãţatul islamic Malik ibn Anas, în secolul 8 dupã Hristos, declara cã graviditatea femeii necãsãtorite e o dovadã clarã a pãcatului care trebuie pedepsit, cum altfel decât prin lapidarea femeii gravide. Cu trecerea timpului, generoşi, oamenii ãştia au folosit pedeapsa şi pentru alte “pãcate”: în anul 2012, în Bagdad, au fost executaţi cel puţin doisprezece tineri pentru ca şiiţii ce stãpâneau zona nu agreau stilul emo afișat de acestia.

Alt caz, comparabil pentru logica celor ce au pronunţat condamnarea: Arifa Bibi, mamã a doi copii din Pakistan, a fost condamnatã şi ucisã pentru cã deţinea un telefon mobil. După ce a fost executatã cu rudele în primul rând de executanţi, a fost înhumata (nu cã ar mai fi contat pentru ea) departe de satul ei.

iran_stoning[1] Sunt pornirea şi tradiţia asta folosite la excepție si greu de acceptat de marea masă a musulmanilor? Cercetarea fãcuta de Pew Research Center pe problemã spune altceva: 82% din musulmanii din Egipt şi Pakistan susţin uciderea cu pietre ca pedeapsã tradiţionalã recomandatã. In Iordania 70% din musulmani sunt în favoarea folosirii acestei pedepse.

Iatã aşadar ce înseamnã pentru musulmanul din regiune aruncarea pietrei cãtre cel duşmãnit: e gest aproape obligatoriu, cu încãrcãtura ritualã, e model standard de execuţie, e felul în care ei obişnuiesc sã ucidã. Falanga de tineri care aruncã cu pietre nu e o adunare de protestatari, e o grupare criminalã cu intenţii vizibile, un pluton de execuţie. Aşa se ucide în Orient de mai bine de douã mii de ani. Se cunosc paisprezece cazuri când au fost ucişi cu pietre israeliazeni, dar chiar aşa fiind, pedeapsa obisnuitã pentru cei care aruncã cu pietre din grupuri organizate e de doar maxim doi ani de închisoare şi amenzi pentru pãrinţii minorilor prinşi cã participã la actul criminal. Avem aşadar echipe ale morţii care încearcã sã ucidã la lumina zilei, dupã ce lucrul acesta s-a mai întamplat de prea multe ori, şi statul Israel care încearcã sã îşi protejeze cetãţenii cu pedepse mici şi uz de forţã doar în anumite cazuri. Şi aşa fiind, tot statul Israel e condamnat. A, au murit (da, e categoric regretabil) şi din cei care încearcã sã ucidã cu pietre oamenii nevinovaţi? Pãi era culmea sa stea tot timpul toate instituţiile israeliene jucand prinselea cu tinerii hotarâţi sã ucidã când aceştia erau la “treabã”.

Meritã recomandat celor de la Amnesty International sã testeze eficienţa şi hotãrârea echipelor morţii ce îşi dau silinţa sã ucidã cu pietre, trecând prin zona de luptã pretinzând ca sunt israelieni. Şi sa vedem atunci cum evalueazã situaţia din Israel…

Pânã când descoperã şi în Israel media occidentalã şi ONG-urile stângii adevãruri simple, o veste interesantã: Ahmed Manasrah, tânarul despre care se pretinde cã ar fi cuţitarul care a atacat (după cum se pretinde) cu fratele sãu mai multe persoane, care persoane sunt grav rãnite de cuţit (nu se ştie sigur de unde) cu pretinsa intenţie de a le ucide, după ce a fost executat cu cruzime de poliţia israelianã, după cum a dezvãluit Mahmoud Abbas, a fost folosit zilele astea de presa israelianã fiind arãtat bine-mersi când era hrãnit pe un pat de spital la Hadassah University Medical Center.

The following two tabs change content below.
Preot Alexandru Coman

Preot Alexandru Coman

Hirotonit preot în anul 1994, Parintele Alexandru Coman este și absolvent de Psihologie, specializat cu Master în Logopedie (Terapii și compensare în tulburările de comunicare), membru în Colegiul Psihologilor, având și cursuri post-universitare de Jurnalism/Publicitate (anul 2001), timp în care a slujit neîntrerupt în Biserică.

5 gânduri despre “Pietrele islamului

  1. Nea, tinerii astia reprezintă viitorul Europei in varianta germană , asa ca ar trebui sa le arătăm mai mult respect si înțelegere. Si sa le mai si ceva bani, eventual… Asa ca nici urmă de paleolitic.

  2. subiectul cutitarului descris de presa si Abbas mort si neinarmat e discutat si pe grupul de facebook Prietenii Israelului

    https://www.facebook.com/groups/prieteniiisraelului/permalink/962102133855749/

    Si ce sa vezi, cine prezinta situatia cel mai echilibrat? Nu NBC, care ne minte live cum facea TVR in 89, nu CNN, nici AP sau WSJ care fac presa de mana a doua de prea multe ori pe astfel de subiecte, ci mult hulitul de catre confreria transatlantica a filfizonilor, Fox News.

    After Palestinians Murder Innocents, Media manage to make Israel the Villain

    Posted by Jon Scott on 15 Octombrie 2015

  3. un reportaj despre un grup de tineri indignati care arunca cu pietre in masinile civile in Sudul Ierusalimului. victimele sunt ales cu grija, sa fie evrei, nu musulmani, iar fortele de ordine nu pot face nimic, pt ca astea-s regululile. din astfel de atacuri mor oameni.

    I condemn this kind of terrorism

    Posted by Naveed Anjum on 18 Noiembrie 2015

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.