Progresul nebuniei

    0

    Firește, cu toții știm că media românească minte. La fel cum minte și cea străină. Ca atare ne indignăm, comentăm, înjurăm până când – credem noi – adevărul va ieși la iveală. Blogurile și rețelele de socializare reprezintă singurul loc în care îl mai putem găsi. E de ajuns să intri pe ele ca să îți dai seama că lucrurile stau de fapt cu mult mai simplu…

    Cu toții am aflat că suntem manipulați, însă cei mai „manipulați” dintre noi au fost cei ce au ieșit în stradă să protesteze împotriva coaliției PSD-ALDE, în pofida faptului ca susținătorii acesteia ne preveniseră din timp că ne aflăm în eroare. Mesajul pe care ni-l transmite stânga acum, paradoxal, este acela că adevărul se afla la îndemâna noastră, stocat bineințeles pe canalele ei de comunicare. Deci leacul pentru păcăliți există și e public. Atunci de unde atâta manipulare fraților? Le-a interzis cineva „fraierilor” care au ieșit pe 20 ianuarie în stradă să se informeze corect asupra ocultei care se află în spatele lor? Despre ce manipulare mai putem vorbi atunci când „adevarul” este spus pe șleau pe România Tv sau Antena 3? Sau atunci când Dragnea și Tăriceanu ne transmit prin locotenenții lor că suntem prea tâmpiți și neînsemnați (ca număr, cel puțin) ca să înțelegem ce vor.

    În media românească, așa compromisă cum e, sunt reprezentate toate punctele de vedere. Aproape că nu există adevăr care să nu fie contestat or minciună care să nu fie promovată. Spre deosebire de începutul anilor ’90, când stânga controla singurul canal de televiziune din România și-i trimitea pe mineri să extragă adevărul din sediile partidelor istorice (cu bâta în mana, ne aducem aminte), astăzi putem alege în cunoștință de cauză. Cum aș putea să mă las manipulat de către cei ce se opun coaliției PSD-ALDE când d-na Victoria Stoiciu îmi reamintește că sunt pierdut dacă o fac?Chiar dacă m-aș pregăti să intru în transă, aș fi bruiat imediat de avertismentul ei. Prin urmare, problema celor ce au ieșit până acum în stradă e încăpățânarea și nu presupusa lor dezinformare. Când te opui unui „adevăr” pe care îl cunoști nu ți se mai poate reproșa că te-ai lăsat manipulat de către cei ce voiau să ți-l ascunda, ți se poate reproșa cel mult că ai ales prost sau că i-ai întors spatele cu bună știință.

    În realitate lucrurile stau altfel. „Manipulații” știu la fel de mult și cam aceleași lucruri ca cei ce se presupune că și-au păstrat luciditatea, dar gândesc altfel și își doresc altceva. Vor cel puțin un alt viitor. Ceea ce, să recunoaștem, pentru o gândire neocomunistă, care ne-a făcut deja atâtea oferte de nerefuzat, constituie o problemă de nedepășit. Cum să-l refuzi pe Diavol?! El știe întotdeauna mai bine decât tine ce anume îți dorești. Nu poți să te joci cu concluziile lui privitoare la rasa umană. Întreabă-l pe el dacă vrei să afli cum stă treaba cu manipularea și cine are interesul să te bage în ceața…

    P.S. Respect pentru cei ce în ’90 au ocupat P-ța Universității! Singurii care în acea perioadă au spus adevărul, pentru că au fost primii care ne-au avertizat că Revoluția ne-a fost confiscată. În prezent, copiii politici ai fostului FSN le explică copiiilor de golani cât de tare se înșeală. Ori de câte ori vrei să faci o revoluție adevarată în țara asta ți se aduce aminte că esti manipulat: nu mai bine ne mulțumim cu o loviluție?

    Print Friendly, PDF & Email
    Cititi si
    DISTRIBUIȚI
    Articolul precedent#Where_Is_She: Vida Movahed e tânăra iraniană arestată și dispărută din 27 decembrie 2017
    Articolul următorFOTO document: înființarea branșei studențești a Solidarității în 1980
    Marius Hagău
    M-am născut la 14.02.1977 în Luduș, judetul Mureș, identic în imaginația mea cu ludus-ul roman, loc în care își făceau antrenamentele gladiatorii de altă dată. Am fost educat în bătătura din spatele blocului și în curțile bunicilor mei: ăștia au fost primii mei 14 ani de acasă. După care am urmat Liceul de Arta din Tg.-Mureș, ceea ce înseamnă că am avut voie să-mi las părul un pic mai lung și să devin mai sensibil. Prin ’95 am intrat la Academia de Arte Vizuale Ion Andreescu (după titulatura de atunci) din Cluj-Napoca, pe care am terminat-o în 2000, pe jumătate chel și foarte indrăgostit de noua mea urbe. De atunci încoace pictez și cad pe gânduri.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here