Cărticica propagandistului rus în Polonia și România. De ce citește Dughin ILD.

Război civil în Europa

wildsteni bronek portet Islamiștii au omorât la Paris redacția unei reviste. E bine să revedem scenele. Oamenii uciși și redacția distrusă. Și teama. Dacă în mijlocul Parisului, la redacția, aparent, cea mai bine păzită, al cărei sediu a mai fost incendiat o dată și care tot mereu primea cele mai grave amenințări, așadar, dacă e posibil ca, în plină zi, să fie omorâți toți membrii consiliului de redacție al acestei reviste – atunci, în percepția cetățeanului obișnuit din Europa de Vest, inclusiv a jurnalistului, a-i supăra pe musulmani devine un pericol mortal. Deci, câți vor mai fi în stare – nu, nu să-și bată joc – măcar să se exprime mai hotărât împotriva pretențiilor musulmanilor, sau pur și simplu să critice islamul?

Mă tem că atacul asupra „Charlie Hebdo” va obține efectul urmărit, adică va intimida societățile europene. Vedem tot mai multe simptome în acest sens, pe măsură ce avansează actele de terorism islamist. De la lovirea anumitor persoane sau de la atentatele oarbe, la lovirea unor instituții care sunt considerate ostile. Reacțiile, protestele de masă împotriva omorurilor nu reprezintă renașterea curajului. Titlurile din media care declară că cea mai mare tragedie ar fi ca masacrele să dea naștere islamofobiei, demonstrează paralizia spirituală a mediilor formatoare de opinie ale Europei.

Niciodată nu mi-a plăcut „Charlie Hebdo”, deși, ca nou venit din gulagul comunist am fost, inițial, fascinat de el. Revista reprezenta punctul în care ajunsese cultura iconoclastă a carnavalului. În Polonia, într-o anumită măsură, i-a urmat modelul „Nie”. Cu toate acestea, proiectele erau radical diferite. Urban a utilizat formatul lui „Charlie” pentru a face cu ajutorul acestuia propagandă post-comunistă. Tabloidul parizian își bătea joc în mod egal de toată lumea: de dreapta și de stânga, de catolici, de evrei și de musulmani, de religie și de corectitudinea politică, de famile și de homosexuali. Problema nu constă în faptul că există asemenea reviste, așa cum un carnaval nu tulbură ordinea din cursul unui întreg an; pericolul apare atunci când marginalitatea devine normă și ierarhiile fundamentale sunt denaturate.

„Charlie Hebdo” a participat la devastarea civilizației europene și a contribuit la crearea curentului nihilist, datorită căruia ea este acum lipsită de apărare. Dacă toate culturile sunt egale, atunci de ce ar domina libertatea europeană și nu sharia, potrivit căreia, pentru glume pe seama religiei, sau apostazie de la aceasta, se plătește cu viața?

Discuția despre vinile unor victime, mai ales ale unor victime recente, are în ea întotdeauna ceva nepotrivit. Astăzi ar trebui să ne gândim dacă un război civil în Europa este posibil și dacă nu cumva avem chiar de-a face cu primul său act. Formularea mea poate părea exagerată, dar sinuciderea temporizată în rate a civilizației europene ne impune să ne întrebăm: la ce ar trebui să se asimileze imigranții musulmani? Cu atât mai mult vor face referire la identitatea lor cu cât criza culturii europene va fi mai profundă. Consecințele se dovedesc șocante.

Traducere: Anca Cernea

The following two tabs change content below.
Bronisław Wildstein

Bronisław Wildstein

Bronisław Wildstein e un intelectual polonez reprezentativ, jurnalist și publicist conservator, provenit din rândurile Solidarității și fost președinte al Televiziunii Poloneze, un susținător curajos al lustrației. A studiat filologia polonă la Universitatea Jagielona din Cracovia. Și-a început activitatea în opoziția anticomunistă în timpul studenției, în 1977, a fost unul dintre fondatorii SKS – Comitetul Studențesc al Solidarității – prima formă de opoziție structurată din Cracovia. În septembrie 2006, Wildstein a fost decorat cu Crucea de Ofiţer al Ordinului Renașterii Poloneze, pentru activitatea din opoziția anticomunistă de către preşedintele Lech Kaczynski.

7 gânduri despre “Război civil în Europa

  1. Domnule Wildstein, vorbim despre LIBERTATEA DE EXPRESIE ! Sa foloseasca oricine, orice expresie sub forma vorbita sau scrisa. Ziceti: ” a-i supăra pe musulmani devine un pericol mortal. Deci, câți vor mai fi în stare – nu, nu să-și bată joc – măcar să se exprime mai hotărât împotriva pretențiilor musulmanilor, sau pur și simplu să critice islamul?” Pai „maine” or sa se supere ca nu purtam vestimentatia lor, ca bem alcool sau ca mancam carne de porc si in felul acesta aducem jignire lui Allah si Coranului. Asta la o prima urmatoare suparare. Ce faci in aceasta situatie ? Nu prea va vad purtand turban si salvari si nici sarbatorind Craciunul de ex., mancand orez cu carne de oaie si band ceai de menta. Asa ca mai bine militati sl luptati pentru LIBERTATEA DE EXPRESIE care, desi uneori este contondenta, nu omoara pe nimeni. Z poważaniem…

  2. @3 Așa e. Wildstein tocmai asta spune, NU ar trebui ca occidentalii (și noi suntem incluși aici) să cedeze la șantajul terorii și să scrie numai și numai pe placul musulmanilor, cu mare grijă să nu-i supere – și nu de batjocură vorbește el, ci de critică (iar critica poate îmbrăca și forma ironiei).
    În alt articol, intitulat „Barbarii și respectul”, scris după protestele împotriva caricaturilor daneze, Wildstein spunea:

    (…) „În scandalul care a izbucnit după publicarea într-un ziar danez a unor caricaturi ale lui Mahomed, s-au ivit argumente cum că în Islam este interzisă reprezentarea fiinţelor vii, şi deci mai ales (de ce, mai ales?) a profetului acelei religii. Asta înseamnă oare că, în curând, musulmanii vor începe să se indigneze de pictura figurativă occidentală? Sau, ca să nu mergem atât de departe, oare într-un manual polonez de istorie nu se va putea găsi imaginea profetului musulman?
    Nu vedem însă proteste semnificative ale adepţilor islamului împotriva folosirii acestuia ca justificare pentru terorism.
    Caricaturile din publicaţia daneză aveau rost, deoarece arătau tocmai această instrumentalizare a religiei. Aveau dreptul să se indigneze de ele numai aceia care, mai înainte, ar fi protestat cel puţin la fel de înflăcărat împotriva acesteia.
    (…)
    Auzim adesea: „Ei, da, nu sunt regulile noastre, dar, de vreme ce asta e sensibilitatea musulmană, atunci trebuie s-o respectăm“. Raţionând astfel, va trebui să introducem cenzura, care va controla dacă publicaţiile noastre şi, ca o consecinţă mai îndepărtată, comportamentele noastre nu-i lezează pe musulmani. Deoarece sensibilitatea lor este diferită, va trebui să numim experţi musulmani, aşa că cel mai bine ar fi să predăm direct cenzura asta în mâinile lor şi să ne schimbăm legislaţia adoptând Sharia – dreptul religios musulman. Putem presupune că nimic mai puţin nu va satisface această „sensibilitate musulmană“, care devine cu atât mai sensibilă cu cât europenii cedează mai mult în faţa ei.”

    Dacă din aceste texte cineva înțelege că autorul lor pledează pentru renunțarea la libertatea de expresie, întrucât „a-i supăra pe musulmani a devenit un pericol mortal”, nu prea văd cum putem discuta. Wildstein scrie aici EXACT CONTRARIUL.

  3. În plus, o minimă documentare în privința CV-ului acestui autor, ar fi putut să-i arate lui vivi cât de grotesc este apelul adresat lui BW la @1, să pună mâna să lupte pentru libertatea de expresie.
    Wildstein nu are nevoie să-l învețe nimeni chestia asta.
    Toți jurnaliștii și scriitorii din lume ar trebui să ia exemplu de la el.

    Dacă vivi a luptat cu securitatea comunistă, dacă a fost urmărit și arestat și interogat și anchetat și iar închis, dacă a organizat vreun marș de protest cu 15 000 de oameni în 1977 într-un mare oraș dintr-o țară comunistă, dacă a pus personal umărul la crearea celei mai puternice mișcări de opoziție anticomunistă din istorie – cea care a avut un rol substanțial în dărâmarea comunismului -, dacă a evadat din arestul miliției, dacă s-a bătut, la propriu, cu milițienii, dacă a fost toată viața un jurnalist non-conformist, de ținuta morală și intelectuală a lui Wildstein (sau mai înaltă), OK, atunci să semneze vivi cu numele întreg și cu datele, ca să-l punem în legătură cu BW, să încerce să-i dea sfaturi despre cum ar fi bine să lupte pentru libertatea de expresie. (Încercarea poate comporta și anumite riscuri, precizez și asta, ca să nu spună vivi că nu a știut.)

    Revedeți acest video: https://www.youtube.com/watch?v=wdeCpjldSx4#t=533 , măcar începutul (să zic, măcar minutele 4-10) în care Horia Roman Patapievici trece în revistă câteva lucruri despre Wildstein.
    Minutul 7.26-8.12 este destul de sugestiv în privința disponibilității lui Wildstein de a „purta turban” – mă rog, de a se plia la obiceiurile musulmane. Nu-l ratați!

  4. Caricaturile sunt doar o scuza, rapirea de fetite in Nigeria si vinderea lor ca pe vite la targ, nu cred ca este o consecinta a caricaturilor cu profetul.

    In plus nu trebuie sa ne coboram la mintea unor analfabeti, care in fond sustin fara a avea dovezi ca un anumit individ analfabet prin anul 700 a vorbit cu un inger. Nu-i vorba doar de jihadisti , adica cei violenti, de curand un cleric musulman saudit a atras atentia ca a face un „om de zapada” nu este permis in islam. Acesti indivizi te distrug sau ii distrugi, ce sa dialoghezi cu ei ? Dialogul si negocierea presupune un sistem de valori congruent, „eu iti dau asta tu imi dai pe cealalta” , cu cei care interzic fetelor scoala sau ucid doi tineri cu pietre pt. ca au intretinut raporturi sexuale inainte de casatorie ce sa negociezi ?

  5. Da, sa spui ca n-are legatura cu Islam e pur si simplu auto-distrugere.

    Ayaan Hirsi Ali, despre ‘Infidel’: “Many well-meaning Dutch people have told me in all earnestness that nothing in Islamic culture incites abuse of women, that this is just a terrible misunderstanding. Men all over the world beat their women, I am constantly informed. In reality, these Westerners are the ones who misunderstand Islam. The Quaran mandates these punishments. It gives a legitimate basis for abuse, so that the perpetrators feel no shame and are not hounded by their conscience of their community. I wanted my art exhibit to make it difficult for people to look away from this problem. I wanted secular, non-Muslim people to stop kidding themselves that „Islam is peace and tolerance.”

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.