Recolte în Africa, în ciuda experţilor ONU

Prezicerea alarmista privind înjumatatirea recoltelor agricole în tari africane pâna în 2020 este dovedita în aceste zile ca fiind o minciuna, impusa deliberat, împotriva evidentelor stiintifice, în Raportul din 2007 al Grupului Interguvernamental ONU pentru Schimbari Climatice.


„Fara îndoiala, este ce mai bizara si mai scandaloasa” dintre erorile scoase la iveala pâna acum, scrie editorialistul Daily Telegraph, Christopher Booker. Mai scandaloasa decât topirea ghetarilor din Himalaya pâna în 2035? Se pare ca da. Iata de ce.

In primul rând, pentru ca prezicerea alarmista, nesustinuta stiintific, a fost introdusa deliberat în Raport si în importantul document de Sinteza chiar împotriva concluziilor dr. Martin Parry, expertul care coordona acea sectiune a Raportului. Dr. Martin Parry primise bani grei de la guvernul britanic pentru aceasta cercetare, si ajunsese la concluzia ca nu exista schimbari majore pâna în 2020 în radamentul recoltelor. Raportul Grupului Interguvernamental nu a tinut însa cont de aceste concluzii, ci s-a bazat pe sustinerile unui obscur cercetator marocan, Ali Agoumi, care a scris un raport pentru un institut canadian de lobby ecologist.

Ali Agoumi, expert care a lucrat pentru o firma din reteaua de „carbon credits”, citase drept prima sursa rapoartele a trei guverne din Africa de Nord – Maroc, Algeria si Tunisia. In aceste trei rapoarte, singura precizare ce ar putea semana cu sustinerile alarmiste ale lui Ali Agoumi si regasite în documentul ONU e cea din raportul guvernului marocan care arata ca în anii de seceta recolta de cereale poate scadea cu 50%, iar în anii normali cu 10% („a decrease in cereal yields by 50% in dry years and 10% in normal years.”).

In acelasi timp, raportul Algeriei sustine, din contra, ca productia agricola va creste. Impactul cresterii temperaturii poate fi între 5.5 si 6.8%, sustine guvernul algerian, reducând aceasta crestere a productiei agricole. Toate estimarile guvernului algerian arata cresteri ale recoltelor, cu peste 50% (în baza unor predictii ale Bancii Mondiale), cu 30% în 2020 fata de 1995.

In fine, raportul Tunisiei, cel de-al treilea invocat de Ali Agoumi, nu face nicio referire la recoltele din 2020. Vorbeste despre criza resurselor de apa: „the global warming will probably affect the hydrous climate balance and therefore the Tunisian water resources.(…) The intensification of the evaporation can lead to a possible important increase of the rain falls. (…) It might not be sufficient to offset the decrease of the sweet water resources.”

Aceste informatii diverse, contradictorii, din trei tari (din care una singura, Marocul, vorbea despre scaderi cu pâna 50% ale recoltelor în anii secetosi, si cu 10% în anii normali) au ajuns în documentul de sinteza al Raportului ONU formulate ferm, fara vreo precizare, sugerând o situatie ce ar caracteriza tarile africane: “By 2020, in some countries, yields from rain-fed agriculture could be reduced by up to 50%.”

Dr. Martin Parry, care coordona aceasta sectiune a Raportului ONU si al carui grup de consultanta primise 75.000 de lire sterline de la guvernul britanic pentru a cerceta situatia, ajunsese la concluzia ca, cel mai probabil, pâna în 2020 nu va exista nicio schimbare semnificativa privind randamentul culturilor agricole. Scenariul cel mai sumbru, care folosea drept model cea mai mare cresteri a temepraturii, ar fi fost ca pâna în 2080 încalzirea globala sa duca la o micsorare a recoltelor cu pâna la 30%.

„By the 2020s, small changes in cereal yield are evident in all scenarios, but these fluctuations are within historical variations.(…) The A1FI scenario, as expected with its large increase in global temperatures, exhibits the greatest decreases both regionally and globally in yields, especially by the 2080s. Decreases are especially significant in Africa and parts of Asia with expected losses up to 30%”, arata raportul Climate change, global food supply and risk of hunger din 2005, semnat si de dr.Parry, afirmatii preluate integral în 2007 de raportul The Implications of Climate Change for Crop Yields, Global Food Supply and Risk of Hunger, semnat doar de Martin Parry Spre deosebire de Ali Agoumi, Dr. Martin Parry nu e un cercetator obscur. A fost co-presedinte al Working GroupII (care studia impactul încalzismului global) al Grupului Interguvernamental ONU ce a redactat Raportul din 2007, decorat cu Premiul Nobel. Nimic nu a intrat în sectiunea respectiva fara viza lui. Ramâne neclar de ce a acceptat dr.Martin Parry ca în Raportul Grupului Interguvernamental sa contina o prezicere bazata pe un studiu dubios care-i contrazicea flagrant propriile cercetari. De altfel, Martin Parry a aparat împotriva oricaror evidente pâna si minciuna topirii ghetarilor din Himalaya în urmatorii 25 de de ani: Climate scientist says Himalayan glacier report is ‘robust and rigorous’.

„Contribuabilii britanici au bagat bani grei chiar în acea sectiune a Raportului aflata în responsabilitatea dr. Martin Parry. Departamentul pentru Mediu, Alimente si Agricultura a platit 2.5 milioane de lire sterline, plus salariul de co-presedinte al sectiunii respective primit de dr. Parry – 330.000 de lire sterline si alte 75.000 de lire sterline pentru firma lui de consultanta pentru alte doua rapoarte privind impactul încalzirii globale asupra resurselor alimenare mondiale. Cu toate acestea, când a venit vorba despre impactul asupra Africii, toata aceasta munca de cercetare verificata si omologata stiintific, inclusiv alte rapoarte realizate de experti precum britanicul Mike Hulme si echipe olandeze si germane, au fost ignorate fiind preferata predictia unui activist marocan care se afla în contradictie chiar cu sursele pe care le cita”, arata Christopher Booker in Daily Teleghraph

Prezicerea alarmista a fost apoi selectata si prezentata si în Raportul de Sinteza redactat, între altii, chiar de dr.Rajendra Pachauri, sef al Grupului Interguvernamental si co-laureat al Premiului Nobel alaturi de Al Gore. Dr. Pachauri a folosit-o ulterior în repetate rânduri, vorbind „în numele comunitatii stiintifice internationale”.

Adeptii încalzismului global s-au folosit de astfel de predictii pentru a trage concluziile cele mai bizare si iresponsabile. De exemplu, aceea ca razboaiele din Africa s-ar datora încalzirii globale, dupa cum arata aici televiziunea lui Vântu „crede si nu cerceta”: Razboaiele se vor dubla în Africa din cauza încalzirii globale. Nu dictatura, nu coruptia, nu insurectiile comuniste sau islamiste or tribalismul au purtat raspunderea principala, ci… cresterea temperaturii. (GMT)

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.