Incendiile din Amazon

4

„O imagine valorează cât o mie de cuvinte” este unul dintre cele mai răspândite aforisme. Totuși, pentru a înțelege mai bine contextul unui stop-cadru cu impact emoțional, imaginile au nevoie de cuvinte uneori.

De exemplu imaginea de mai sus larg circulată în prezent, o fotografie luată dintr-un satelit al NASA prezentând vaste acumulări de fum deasupra regiunii Amazonului:

În combinație cu un raport al Institutului Național al Cercetării Spațiale din Brazilia, care spune că agenția a detectat 39.194 de incendii în regiune, reprezentând o creștere de 77 la sută față de aceeași perioadă din 2018, această imagine a cauzat titluri de presă alarmiste în întreaga lume.

„Pădurea tropicală din Amazon arde într-un ritm fără precedent”, declară CNN. Daily Beast titrează „Număr record al incendiilor care ard pădurile din Amazon”. Sau NBC News: „Incendiile din Amazon ar putea însemna finalul luptei împotriva schimbărilor climatice.”

Însă când NASA a dat publicității această imagine din satelit, pe 21 august, a remarcat și faptul că „incendiile din Brazilia nu sunt neobișnuite în această perioadă a anului, din cauza temperaturilor ridicate și a umidității scăzute. În timp vom afla dacă anul acesta a fost atins un record, sau este vorba despre o ocurență in limitele normale.”

Așadar de ce atât de multe incendii? „Incendiile naturale din Amazon sunt rare, iar majoritatea acestor focuri au fost stârnite de către fermierii care pregătesc terenuri agricole adiacente Amazonului pentru culturile și pășunile de anul viitor”, explică sobru New York Times. „O mare parte din suprafața cuprinsă de incendii nu este pădure tropicală matură, ci teren care a fost deja curățat de copaci și amenajat pentru uz agricol.”

Este de rutină ca fermierii și crescătorii din zonele tropicale să pârjolească câmpurile, pentru a controla dăunătorii și buruienile și pentru încurajarea dezvoltării pășunilor noi.

Dar care sunt tendințele de defrișare? Rata de defrișare a pădurilor tropicale a crescut puțin de când Jair Bolsonaro a devenit președinte al Braziliei, dar se află în continuare mult sub nivelul defrișărilor din trecut:

Diverși cercetători au remarcat o relație în formă de U între degradarea mediului și creșterea economică. Nivelurile de poluare și degradare a terenurilor cresc pe măsură ce dezvoltarea economică se amplifică, dar încep să se diminueze odată ce sunt atinse anumite praguri de venit pe cap de locuitor. Un studiu din 2012 a constatat, după analizarea datelor din 52 de țări în curs de dezvoltare între 1972 și 2003, că defrișarea crește până când nivelul mediu al veniturilor ajunge la aproximativ 3.100 dolari pe cap de locuitor. În cazul Braziliei veniturile pe cap de locuitor au atins 3.600 dolari în 2004, iar acel an este momentul când ratele de defrișare au început să evolueze decisiv într-o direcție descendentă.

Cu toate că defrișari problematice încă se desfășoară în regiunea Amazonului, un studiu din anul 2018 publicat în revista Nature a raportat că extinderea globală a copertinei copacilor a crescut cu 865.000 de mile pătrate din 1982 până în 2016. Pe măsură ce brazilienii devin mai înstăriți, tendința de defrișare din Amazon se va ameliora și va înclina probabil spre împădurire, așa cum s-a întâmplat deja în multe alte țări.

SURSA   Reason

Print Friendly, PDF & Email
DISTRIBUIȚI
Articolul precedentOameni de știință chinezi avertizează asupra unei posibile răciri globale
Articolul următorExod al clasei manageriale din Argentina
Emil Borcean
În 1985 am absolvit facultatea de geologie din București. După trei ani de stagiatură la mina de cărbune din Anina, în Banat, am renunțat la geologie și am învățat să fiu programator software. Am plecat din România în 1990, toamna. Am trăit patru ani în Anglia, 19 ani în Canada și aproape doi ani în Germania. M-am întors nu demult în țară. În 2007 am creat blogul Patrupedbun.net, care în 2010 a fuzionat cu blogul Dreapta.net. Din această fuziune s-a născut ILD.

4 COMENTARII

  1. A propos de imaginea care valorează cât o mie de cuvinte.
    Macron a publicat asta la el pe twitter:

    Notre maison brûle. Littéralement. L’Amazonie, le poumon de notre planète qui produit 20% de notre oxygène, est en feu. C’est une crise internationale. Membres du G7, rendez-vous dans deux jours pour parler de cette urgence.

    Iată câteva comentarii din internetul brazilian: „Macron a chiulit de la ora de geografie, pentru a se iubi cu profa de teatru”. Amazonia nu e în Franța, e în Brazilia. Așadar, nu e casa lui Macron.
    Imaginea NU e din 2019. Fotograful care a făcut-o a murit în 2003.
    Macron nu a fost în stare să prevină incendiul catedralei Notre Dame. Mai bine și-ar vedea de treburile lui.

    Nu doar Macron a fost prins cu rața în gură cu ocazia mobilizării celebrităților în apărarea Amazoniei de Bolsonaro:

    Iată aici o listă cu imagini false, chipurile înfățișând incendiile actuale din Amazonia, de fapt fiind făcute în alte ținuturi și în alți ani.

    https://diariodonordeste.verdesmares.com.br/editorias/mundo/online/celebridades-contribuem-para-desinformacao-sobre-a-amazonia-1.2139787

  2. Poate afla si ca 70% din oxigen provone de la biomasa oceanica. Ca fapt divers, un alt gurist ecoapocaliptic, de genul Al Gore, tocmai isi face cel mai mare yaht din lume la ssntierul Vard din Romania.

  3. Două articole, pe două site-uri care de obicei nu îl scot pe Bolsonaro din „extremist de dreapta”, articole care prezintă niște date statistice, nu texte isterice însoțite de poze cu copaci în flăcări:
    https://www.theguardian.com/environment/2019/aug/23/amazon-fires-what-is-happening-anything-we-can-do
    https://www.bbc.com/news/world-latin-america-49433767
    Ce mi-a sărit în ochi în primul articol este parte în care se spune că, din tot oxigenul obținut prin fotosinteză, pădurea amazoniană produce 6% din total nu 20%; în plus fiind o pădure tropicală, îl și consumă pe măsură ce îl produce.
    La al doilea articol e interesant graficul cu creștrea numărului de incendii de pădure, în diferite țări sud-americane fața de anul trecut (asta că se tot subliniază faptul că, în Brazilia a crescut acest număr cu 85%). Păi, conform graficului, în Bolivia tovarășului Morales creșterea este de 114 %, iar în Guyana Franceză, departament de peste mări al Franței lui Macron, marele arătător cu degetul, creșterea este de 120% .

  4. Multumesc mult pt articolul asta!! Imi doream mult sa stiu opinia ILD-ului pe tema asta (opinia MSM o stiam deja – si eram convins ca miroase a bull). Iar graficul ala (care, in fond, e si el o imagine) chiar valoreaza cat 1000 de cuvinte. Thumbs up!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here