Strauss-Kahn se joacă de-a declarațiile despre România? Sau Adevărul nu înțelege despre ce e vorba?

Este dramatic că în ţări ca Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, România situaţia trebuie redresată, pentru că nu mai putem continua aşa. Încetarea de plăţi este iminentă. Prăpastia este chiar în faţă. Nu cred în faliment. Cred că solidaritatea europeană va duce la evitarea acestui lucru.
Strauss Kahn citat de Adevărul

Adevărul redă o declarație pe care șeful FMI a făcut-o pentru postul de televiziune elvețian TSR. Potrivit ziarului Adevărul (”FMI: Încetarea de plăți în România este iminentă”),  Strauss-Kahn, socialist și posibil candidat la președinție, spune că în ”Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, România (…) încetarea de plăţi este iminentă.

In cazul în care chiar așa a declarat, și nu e vreo interpretare urechistă a jurnaliștilor, putem spune că e vorba de o declarație iresponsabilă din partea șefului FMI, care crește riscul nostru de țară, sperie investitorii și poate scădea prețul unor eventuale privatizări.

Cu Ungaria, Strauss-Kahn are o problemă, Budapesta sfidând FMI. Letonii au probleme, dar nu știu dacă sunt atât de grave, pentru a putea vorbi despre încetare de plăți iminentă. Dar România, cu rezerva de invidiat a BNR, nu este nicicum într-o asemenea situație. Chiar astăzi a spus-o Mugur Isărescu: ”Bănuiesc că nu mai există cineva care să se îndoiască de capacitatea României de a rambursa datoria publică.” De fapt, abia pe seară a fost înțeleasă declarația de dimineață lui Isărescu, cu siguranță că a fost una preventivă.

Bănuiesc că nu mai există cineva care să se îndoiască de capacitatea României de a rambursa datoria publică.
Mugur Isărescu

Actualizări:

1) Liviu a postat la comentarii un VIDEO cu interviul; declarațiile lui Strauss Kahn sunt mai nuanțate, într-adevăr.

2) Radu dă citatul exact și trage două concluzii: ”Titlul din Adevărul e minciună gogonată” și ”SK este un papagal care vorbeste mult si degeaba”.

3) Joi, 25 noiembrie, a reacționat Mugur Isărescu care a vorbit și de ”cântatul și răscântatul” la televiziunile de știri a unei informații necredibile. „Nu exista absolut niciun pericol ca platile externe ale Romaniei sa nu fie facute. El (seful FMI, n.r.) se referea la altceva, la ajustarile bugetare, la reducerea cheltuielilor bugetare” – Isărescu: Plățile externe ale României nu sunt făcute de FMI sau de directorul FMI.

4) Vineri, 26 noiembrie, consilierul șefului BNR Adrian Vasilescu: ”Kahn a fost ușor confuz, dar îl înțeleg, e în campanie electorală.”

În interviu, Strauss-Kahn a mai vorbit despre ”solidaritate europeană”, cerând ”politici dure” în aceste țări.

Dar în vară, când președintele Băsescu a anunțat cele mai dure măsuri de austeriate pe care le putea anunța un politician, Strauss-Kahn a ieșit la interviu, pe France 2, cu declarații populiste, cum că FMI ar fi cerut creșterea impozitelor celor mai bogați, nicicum tăierea salariilor bugetarilor.

Traian Băsescu i-a răspuns imediat, dezvăluind care fusese mandatul cu care FMI venise la București: ”creşterea TVA-ului de la 19% la 24%, creşterea cotei unice de la 16% la 20% şi reducerea salariilor în sectorul bugetar cu 20%. De ce am respins aceasta variantă? Pentru că era varianta care nu trata problema, adică repartiţia cheltuielilor bugetului de stat al României. (…) În general, sectorul economic, fie că a fost în zona serviciilor sau a producţiei a suferit o puternică restructurare în anul 2009, ceea ce nu s-a întâmplat cu sectorul de stat sau cu cheltuielile statului. Din aceste motive, în urma discuţiilor pe care le-am avut cu Guvernul şi cu BNR, noi toţi am stabilit să respingem varianta propusă de Fond. Această variantă avea şi dezavantajul că menţinea cancerul din bugetul de stat al României.”

La vremea respectivă, Tom Gallagher a avut o analiză excelentă în România liberă: Grija domnului Strauss-Kahn faţă de România, o analiză care chiar merită recitită în lumina noilor declarații. Iată câteva fragmente din iunie 2010:

Cum astfel de observaţii nu puteau conduce decât la o opoziţie şi mai vehementă faţă de planurile Guvernului, explicaţia cea mai nevinovată pentru gestul lui Strauss-Kahn – absorbit de o serie întreagă de chestiuni arzătoare – ar fi că omul a călcat, pur şi simplu, în străchini. Din nefericire pentru domnia sa, interpretarea este relativ neverosimilă, dat fiind că vizitase România cu puţine săptămâni înainte, respectiv la sfârşitul lunii martie. (…)

Acum 35 de ani, Dominique Strauss-Kahn era un membru de vază al Uniunii Studenţilor Comunişti din Franţa – dispune, aşadar, de suficientă experienţă în materie de proteste împotriva unor măsuri guvernamentale nepopulare. Acum 3 ani, socialistul francez ajungea în fruntea FMI graţie sprijinului puternic al UE, căreia îi venise rândul să nominalizeze candidatul la şefia FMI  – o Uniune condusă, la rândul ei, de un fost militant maoist, adică José Manuel Barroso. Între timp, viziunea robbespierreană a lui Strauss-Kahn s-a mai temperat, domnia sa sperând în prezent că soluţia capitalismului de stat îl va catapulta în funcţia de preşedinte al Franţei cu ocazia alegerilor prezidenţiale din 2012, an în care îi expiră şi mandatul de la FMI.

În România, cel puţin Adrian Năstase îi va ţine garantat pumnii. Strauss-Kahn a fost, practic, singurul oficial european important dispus să-i ignore problemele cu justiţia, continuând să-l trateze ca pe un aliat. Carierele celor doi par oricum croite după acelaşi tipar politic: ambii au fost avocaţi specializaţi în problemele economiei de stat, ambii şi-au dorit să opereze rapid cât mai aproape de centrul puterii. Imensa lor încredere de sine i-a ajutat să depăşească o serie de scandaluri şi controverse privind propria persoană – scandaluri care ar fi pus neîndoielnic capăt carierei unui politician din ţările scandinave sau SUA. Vizita lui Strauss-Kahn a fost, de altfel, interpretată de Adrian Năstase ulterior drept „gest menit să sublinieze bunele relaţii dintre ţara noastră şi FMI”. De fapt şi de drept, relaţiile dintre FMI şi România au fost, de-a lungul anilor, mai curând execrabile – în special în perioada guvernării PSD.  În 1995, FMI a suspendat derularea acordului de împrumut stand-by încheiat cu România după ce s-a dumirit că Nicolae Văcăroiu spărgea banii pe mituirea segmentului electoral cucerit de ideea paternalismului socialist. Iar în 2003-2004, când balonul speculativ conducea la o creştere semnificativă, dar, din nefericire, artificială a economiei româneşti, însuşi Adrian Năstase a fost cel care a conchis că ţara nu mai are nevoie de lecţii din partea unor instituţii internaţionale de genul FMI.

Oricine are cât de cât habar de istoria ante- şi postdecembristă a României nu are cum să nu fie conştient de faptul că socialiştii francezi n-au prea făcut ţării cine ştie ce mare bine. Ba, dimpotrivă: în aprilie 1991, preşedintele francez François Mitterrand a fost primul lider occidental care a decis încălcarea embargoului vizitelor de stat în România după mineriada din 1990. Astfel, Mitterrand a semnalat UE că era cazul s-o lase mai moale cu boicotarea lui Ion Iliescu, devenit pe atunci un paria al Europei. Cum era de aşteptat, UE s-a conformat în mare măsură.

Nu ştiu ce a urmărit Strauss-Kahn prin recentul său gest. Poate a sperat, în taină, că schimbarea de regim pe care nu a reuşit s-o impună ca tânăr student radical în propria ţară va avea acum niscaiva sorţi de izbândă prin vecinătăţi – mai ales într-un stat fost socialist, care a continuat să-şi cultive „trista moştenire”, recte armata de funcţionari publici, precum şi clientela politică, până la un pas de faliment. Cert este că nici măcar americanii nu au afişat, înaintea loviturii de stat împotriva liderului chilian marxist Salvador Allende, atâta impetuozitate precum a făcut-o Strauss-Kahn cu puţine săptămâni în urmă. Dacă Traian Băsescu va ajunge izgonit de la Cotroceni de o mare de protestatari, apoi suspendat de un parlament care nu-l are oricum la inimă, UE se va putea mândri cu înfăptuirea primului ei puci – fie şi prin intermediul uneia dintre eminenţele ei cenuşii. Tom Gallagher, 7 iunie 2010

6 gânduri despre “Strauss-Kahn se joacă de-a declarațiile despre România? Sau Adevărul nu înțelege despre ce e vorba?

  1. aici e interviul; partea citata e pe la 5:00, dar in context mi se pare ca suna cu totul altfel decit in adevarul patrician (fie si numai pentru ca fraza completa e dubitativa – e cu „trebuie facute schimbari pentru ca daca se merge tot asa, atunci …”)

  2. eu inteleg ca omul se refera la marota lui cu guvernanta mondiala care, daca nu se va intimpla, va duce mai devreme sau mai tirziu la fel de fel de catastrofe pentru ca sistemul actual duce la cresterea datoriilor publice si este inerent fragil pentru ca depinde de increderea publicului

  3. Jean-Claude Trichet (ami de Strauss-Kahn):

    Interview avec Le Progrès

    Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, despre concluziile G-20, FMI, si situaţia economică din Europa (un fragment semnificativ):

    Interview de Jean-Claude Trichet, président de la Banque centrale européenne

    […] >> Cum se poate coordona mai bine politica monetară şi politica economică a UE?

    Faptul de a avea o federaţie monetară care ne-a dat stabilitatea monetară într-un continent de 330 de milioane de cetăţeni trebuie să fie neapărat însoţit de o monitorizare foarte atentă a politicilor fiscale şi cu respectarea strictă a politicilor fiscale în conformitate cu cadrul de referinţă pe care l-am stabilit. Am cerut în numele Consiliului Guvernatorilor, dintotdeauna, respectarea strictă a Pactul de Stabilitate şi de Creştere, precum şi introducerea unui concept de supraveghere sporită pentru evoluţia competitivităţii în cadrul zonei euro. Astăzi cerem Comisiei şi preşedintelui Van Rompuy, care sunt responsabili, să facă propuneri cât mai îndrăzneţe posibil: avem nevoie de o guvernare economică şi fiscală considerabil întărită în zona euro.

    >> O guvernare globală ar putea fi doar convergenţă pur şi simplu sau fuziunea ramurilor principalelor organizaţii internaţionale?

    Acest punct de vedere este în plină evoluţie. FMI este în procesul schimbării guvernării sale interne, cu un accent mai mare pe pieţele emergente. Europenii au convenit să reducă reprezentarea lor. În ceea ce priveşte gestionarea guvernării informale a lumii economiei şi finanţelor, G20 a înlocuit G7. Acest lucru înseamnă că acum toate ţările emergente şi nu doar cele industrializate având o influenţă sistemică la nivel mondial sunt pe deplin responsabile pentru guvernarea economiei globale integrate.

    >> Iar pe termen mediu şi lung, cum vă imaginaţi această guvernare?

    Avem încă o guvernare construită între state suverane, o lume „westfaliană” şi care nu satisface nevoile noi ale guvernării unei economii mondiale integrate. Marea provocare a acestei perioade este de a accelera tranziţia către o guvernare globală, care să fie pe măsura noii lumi pe care am creat-o treptat, mai ales în ultimii douăzeci de ani de după prăbuşirea imperiului sovietic şi conversia statelor emergente majore la economia de piaţă. […]

    http://www.ecb.europa.eu/press.....13.fr.html

  4. Titlul din Adevarul este o minciuna gogonata.
    Haideti sa comparam titlul din fitzuica lui Patriciu ”FMI: Încetarea de plăți în România este iminentă cu ceea ce a spus SK.:
    „Cei care sunt intr-o situatie de slabiciune sunt cei ce clacheaza primii. Ceea ce este dramatic e ca in statele, si vorbesc aici de Grecia, Irlanda, altele – precum si de alte probleme inregistrate in Europa, Letonia, Ungaria si Romania, etc – in statele unde trebuie sa existe o redresare, pentru ca lucrurile nu pot continua asa, pentru ca incetarea de plati este iminenta, pentru ca prapastia este chiar in fata lor”.
    Este cam dezlanat, insa asta este citatul, din care reise ca vorbeste de Grecia si Irlanda ca tari care sunt in pericol si in planul doi, vorbeste de tari in care exista de asemenea probleme si atat. Partea cu Letonia, Ungaria si Romania este un fel de paranteza discursiva, insa cele trei sunt doar tari cu probleme, citate acolo, doar asa, omul e guraliv si are multe de spus.
    Asa ca toata treaba asta e un fas, iar SK este un papagal care vorbeste mult si degeaba.
    Ascultati interviul si nu veti afla mai multe despre criza decat ceea ce stiti deja de la Guvern, apropos de cheltuielile de la buget care trebuie tinute in frau.

  5. Gura pacatosului Adevar graieste!

    Directorasul FMI are dreptate, chiar daca nu isi da seama. Romania nu are economie pentru ca socialismul a colapsat. Worldwide!

    Subventiile, minciuna, FURTUL, tiparirea banilor „din nimic”, in numele generatiei ce vor urma, S-AU TERMINAT.

    Acum este ori colaps (prapastia pe care o vad toti), ori LIBERALISM CLASIC (*Drepturi individuale, Resposabilitati). Nu exista a treia varianta.

    Anarhistii de pretutindeni, ghidati sau nu, vor intra foarte curand in panica, vor genera o violenta de nedescris. 10 decembrie (data la care se schimba echivalentul de moneda in drepturile de tragere internationale – vezi SDR BIS) se aproprie indiferent de ce vor unii sau altii. Iar la nivelul respectiv va garantez ca ABSOLUT TOTI sunt Capitalisti – aia nu uita NIMIC!

    🙂

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.