Mad Jad în vizită de lucru la ONU

Acum aproape 60 de ani, pe 10 decembrie 1948, urmaşa Ligii Naţiunilor, Organizaţia Naţiunilor Unite, ratifica Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Cum însă documentul adoptat nu ţinea cont de doleanţele lumii islamice*, Declaraţia a fost amendată pe 28 martie 2008 pentru a o face compatibilă cu deja celebra lege islamică, sharia.

Noile schimbări sunt rezultatul transformării treptate a ONU într-o platformă pentru răspîndirea mesajelor antisemite, antidemocratice şi antioccidentale. Dar ca să nu mai lungim povestea, iată o zi de lucru, mai mult sau mai puţin obişnuită, la sediul ONU din centrul New Yorkului: 23 septembrie 2008 – Mahmoud Ahmadinejad, preşedintele Iranului , adresează Naţiunilor Unite un discurs ce poate fi rezumat în doar câteva cuvinte („Israelul (entitatea sionistă n.r.) nu are dreptul la existenţă”). Evident, ca orice dictator antisemit, a fost aplaudat şi chiar imbrăţisat:




Continuare

Islamizarea Angliei

I. PREGĂTIREA TERENULUI

Discreditarea Angliei de către elitele din conducere, mass media şi educaţie

Guvernul laburist Britanic, reprezentanţii progresismului din Regatul Unit, cei care au luptat timp de decenii pentru drepturile homosexualilor, care au susţinut emanciparea femeilor în societatea patriarhală, drepturile minorităţilor şi care au dat legi pentru coeziune socială şi descurajarea discriminării; acest guvern, reprezentanţii luminilor în societatea britanică, au adus multiculturalismul şi relativismul cultural foarte aproape de limitele sale ultime.

Acuma se dovedeşte ca de fapt scopul acestor mişcari era de fapt unul subversiv. Lumina divină, promisă de ideologia utopică a multiculturalismului, se dovedeşte pe zi ce trece a avea ca sursă neonul sovietic, repus în uz de cei ce în ’68 strigau slogane comuniste pe străzile Europei occidentale. Ghidaţi de această lumină bolnavicioasă de spital din perioada comunistă, majoritatea elitelor vestulului Europei s-au pricopsit cu o miopie forte şi, în orbecăiala lor hedonistă, au blestemat tot ce a fost pînă la ei, tot ce a făcut civilizaţia occidentală ceea ce este şi şi-au umplut ţările cu milioane de imigranţi din lumea a treia, dar fără să le pretindă integrarea.

Împreună cu Suedia şi Olanda, Anglia este una dintre cele mai afectate ţări de această boală specifică civilizaţiilor extenuate, care a pierdut încrederea în trecutul ei, în valorile proprii şi implicit în viitor. Anglia a devenit genul de ţară în care se întîmplă lucruri care ar fi fost imposibil de imaginat acuma cîţiva ani. Dispreţul şi chiar ura pentru ceea ce a fost şi este această ţară, pentru istoria ei, au devenit politica de stat.
Continuare

Undercover Mosque: The Return

În ianuarie 2007, pe Channel 4, emisiunea Dispatches a prezentat un documentar, Undercover Mosque, despre tipul de islam propovăduit în unele moschei din Marea Britanie. S-a descoperit atunci că imamii, care vorbeau despre moderaţie şi bună înţelegere cînd se adresau non-musulmanilor, oficialităţilor şi presei britanice, în predicile adresate direct credincioşilor promovau ura faţă de necredincioşi, segregarea şi legitimau crimele făcute în numele islamului. Filmul identifica sursa acestei varietăţi de islam ca fiind wahabismul finanţat de Arabia Saudită.

Ca urmare a difuzării documentarului s-au făcut promisiuni, s-a spus că situaţia va fi ameliorată iar extremismul nu va fi tolerat.

Un an şi jumătate mai tîrziu, echipa Dispatches trimite din nou un reporter sub acoperire pentru a afla dacă promisiunile au fost îndeplinite. În cea mai importantă şi mai influentă moschee din Marea Britanie, London Central Mosque, reporterii au găsit că, deşi în principala sală de rugăciune se predica o variantă îndulcită a islamului, la etaj, femeilor li se propovăduia încă segregarea, ura faţă de non-musulmani, homosexuali, ura faţă de democraţie şi valorile liberale. Simultan, libraria oficială a moscheii vindea aceleaşi cărţi şi DVD-uri în care se predica extremismul, ca acum un an şi jumătate.
Rezultatul acestei noi investigaţii este Undercover Mosque: The Return, difuzat pentru prima oară luni, 1 septembrie:

Continuare

Veşnic ofensaţi. Sondaj de opinie tendenţios

„Cel mai recent raport despre studenţii musulmani britanici, produs de Centrul Pentru Coeziune Socială, serveşte doar la îmboldirea bigoţilor şi demagogilor predispuşi să semene discordie în rîndul poporului britanic. Autorii raportului nu se pot ascunde în spatele unui aşa-zis sondaj ştiinţific pentru a-şi justifica agenda proprie de a crea orice, dar nu coeziune socială.”Islamul ofensatDeclaraţie comună semnată de: Wes Streeting – preşedinte, Sindicatul Naţional al Studenţilor | Dr. Muhammad Abdul Bari – secretar general, Consiliul Musulman Britanic | Pav Akhtar – Egalitatea Naţională Rasială, UNISON | Khurshid Ahmad – preşedinte, Forumul Musulman Britanic | Milena Buyum – vice-preşedinte, Adunarea Naţională Împotriva Rasismului | Ahmad al-Rawi – Asociaţia Musulmană Britanică | Faisal Hanjra – preşedinte, Federaţia Societăţilor Islamice Studenţeşti, şi dată publicităţii de Veghea Islamofobiei, o remarcabilă organizaţie dedicată eradicării epidemiei islamofobice care macină intens fibra societăţii britanice.

„Raportul este slab metodologic, nereprezentativ şi mai ales subminează munca pozitivă depusă de societăţile islamice din toată ţara.” — Faisal Hanjra, preşedinte al Federaţiei Societăţilor Islamice Studenţeşti.

„Raportul reflectă deformările şi prejudecăţile unui centru de studiu de dreapta – nu reflectă vederile studenţilor musulmani din Marea Britanie. Participanţii la acest sondaj au răspuns la o serie de întrebări vagi şi tendenţioase.” — Wes Streeting, preşedinte al Sindicatului Naţional al Studenţilor.

„Întrebarea referitoare la omorîtul în numele religiei nu face nici o distincţie de sens. Dacă, de exemplu, o ţară este atacată, invadată şi ocupată, iar oamenii luptă în baza credinţei lor religioase, este aşa ceva acceptabil?” — Hizb-ut Tahrir, organizaţie al cărei scop declarat este instaurarea Califatului mondial.

Universităţile UK, o organizaţie reprezentînd administraţiile universităţilor din Marea Britanie, a declarat că rezultatele studiului nu constituie „o reprezentare corectă a vederilor împărtăşite de studenţii musulmani britanici”.

Dar ce studiu şi care au fost rezultatele?
Continuare

O zi tristă în Gaza. Ca peste tot, speranţa e în copii

În aceste zile, Palestina lăcrimează mai mult decît de obicei.
A pierdut un fiu dintr-o familie exemplară, dedicată păcii şi propăşirii celui mai asuprit popor din lume.
Ştiu la ce va gîndiţi. Vampirii sionişti l-au omorît înainte de termen.
E vorba despre termenul împlinirii oricărui destin nobil de palestinian, martiriul de shaheed, cînd agresorii sionişti sînt miniaturizaţi în sute de bucăţi de tehnologia palestiniană high-tech, iar shaheedul ia calea unui rendez-vous etern în paradis, unde zeci de virgine sint permanent disponibile să răsplătească vitejia şi pioşenia nestrămutate.

Nu şi nu. Acest tînăr promiţător şi cu o educaţie aleasă a comis cea mai gravă crimă. S-a convertit la creştinism.
Continuare

Gregorius Nekschot arestat în ţara lalelelor cu burka

Considerată a fi ţara europeană cu legislaţia cea mai liberală, Olanda a fost teatrul unei unei acţiuni poliţieneşti care demonstrează exact contrariul. Pe data de 13 mai 2008 un grup de 10 poliţişti echipaţi ca pentru o descindere în cuibul unui şef mafiot, au pătruns în locuinţa caricaturistului Gregorius Neckshot pe care l-au arestat, iar computerul, telefonul mobil, inclusiv memoriile flash, au fost confiscate şi vor fi folosite la proces.

Gregorius Neckshot este pseudonimul sub care publică un artist olandez care nu era faimos până la arestare. Pseudonimul are şi o explicaţie interesantă, prenumele Gregorius a fost inspirat de papa Gregory IX, cel care a fondat Inchiziţia, iar Neckhshot înseamnă “impuşcat în ceafa”, metodă atât de dragă naziştilor şi comuniştilor.
Continuare

Tînără musulmană rănită în sentimente de o coafeză, deznodămînt

Cu altă ocazie am relatat cazul unei tinere musulmane care a dat în judecată pe patroana unui salon de coafură din Londra pe motiv de discriminare, întrucît, după 25 de interviuri de angajare fără succes, a fost refuzată şi la al 26-lea, în urma unui răspuns negativ la întrebarea dacă ar fi dispusă să lucreze … Continuare

Secolul credinţelor

Europenii se mândresc cu o politică externă complet diferită de cea americană. Trecuţi prin două războaie mondiale, cred că au identificat soluţia la toate problemele lumii în lipsa de negociere şi privesc uneori cu amuzament, uneori cu indignare la modul în care verii lor de peste ocean, americanii, înţeleg a se implica în politica mondială. … Continuare

De ziua Israelului

Antisemitismul ia amploare. Judecînd după ce am citit în ultimele zile cu ocazia celor 60 de ani împliniţi de Israel, tensiunile conflictului Israelo-Palestinian şi reacţiile din Europa şi SUA la acest conflict au escaladat.

În discursul ţinut de preşedintele Bush, remarcabil în opinia mea, acesta s-a referit la conflict şi felul cum ar trebui abordată situaţia:

Some seem to believe we should negotiate with terrorists and radicals, as if some ingenious argument will persuade them they have been wrong all along.

We have heard this foolish delusion before. As Nazi tanks crossed into Poland in 1939, an American senator declared: ‘Lord, if only I could have talked to Hitler, all of this might have been avoided.’ We have an obligation to call this what it is –- the false comfort of appeasement, which has been repeatedly discredited by history.

Bush’s Knesset Speech

Reacţiile nu s-au lasat aşteptate
Obama a interpretat discursul lui Bush ca un atac politic la adresa lui:
Continuare

Veşnic ofensaţi. Azi, cum să aduci un salon de coafură la sapă de lemn

Ce faci dacă eşti tînără, abia ai absolvit liceul cu o specializare în coafură şi îţi cauţi slujbă la un salon de coafură sau frizerie, dar ai fost refuzată de toţi cei 25 de angajatori la care te-ai prezentat? A. Te duci la al 26-lea interviu de angajare. B. Te duci la al 26-lea interviu … Continuare

Conversaţie despre jihad în America

De la Costin.

Uite ce am gasit. Din 1994:

„A discussion on the controversy surrounding the PBS movie „Jihad in America” and its impact on America’s perception of Muslims. Panelists include Steve Emerson, the film’s executive producer, correspondent Anisa Abd El-Fattah, Chairwoman of the National Association of Muslim Women, Mohammad Mehdi, Secretary-General of the National Council of Islamic Affairs, and Abdurahmad Alamoudi, Executive Director of the American Muslim Council.”

Nu am vazut inca interviul si nici filmul dar o sa il caut. E foarte interesant de vazut cum evoluat jihadul, reactiile Vestului la jihad, ce se putea spune atunci si ce se poate spune acuma. „Jihad in America” a fost facut dupa bombardarea WTC din ’94.

Charlie Rose este un jurnalist TV american de notorietate. Din 1991 are propria emisiune de interviuri produsă de un post de televiziune din New York şi redistribuit naţional de PBS, reţeaua publică naţională de radio şi televiziune. De-a lungul carierei, Charlie Rose a realizat mii de interviuri acoperind o arie largă a interesului public politic, economic, social, artistic şi invitaţii săi sînt figuri reprezentative pentru subiectele abordate. Siteul charlierose.com arhivează majoritatea emisiunilor produse.

Documentarul Jihad in America a fost difuzat de PBS în 1994 şi a fost primul film american major de investigaţie jurnalistică asupra unui subiect obscur la vremea respectivă: activităţile jihadiste ale unei reţele de organizaţii musulmane acoperite sub masca respectabilităţii caritabile şi de activism social. Autorul este Steve Emerson, o altă figură obscură la vremea respectivă. Documentarul lui Steve Emerson, prin difuzarea la nivel naţional şi mai ales datorită filmărilor cu camera ascunsă la întîlnirile şi conferinţele organizate de lideri ai aceste reţele, a expus prin redarea discursurilor înregistrate agenda teroristă din spatele activităţii acestor organizaţii. Impactul a fost sever. FBI şi CIA s-au declarat surprinse de aceste dezvăluiri şi verificarea informaţiilor prezentate a confirmat faptul că, la timpul respectiv, Steve Emerson reuşise să contureze un profil al actitvităţilor teroriste musulmane pe teritoriul SUA care scăpase complet guvernului federal. În acelaşi timp, documentarul lui Emerson subliniază faptul că investigaţia asupra jihadismului pe sol american nu urmăreşte să culpabilizeze colectiv musulmanii din America. Autorul afirmă clar faptul că victimile retoricii şi acţiunilor extremiştilor musulmani sînt de fapt toţi cetăţenii americani.

Interviul descoperit de Costin a avut loc imediat după difuzarea documentarului pe reţeaua PBS şi reprezintă ocazia oferită de Charlie Rose cîtorva lideri de organizaţii civile musulmane din SUA de a răspunde datelor prezentate de Steve Emerson în documentarul său. Şi evident lui Steve Emerson în persoană, invitat de asemenea la discuţie. Privit retrospectiv, interviul este cu adevărat remarcabil. Dincolo de mantra autovictimizării, pe acea vreme proaspătă, şi celelalte elemente de recuzită retorică de acum binecunoscute (negare prin minimalizare, acuze de incitare la ură, invocarea sensibilităţilor ofensate) acest interviu rămîne un exemplu clasic de decepţie. Activităţile şi simpatiile teroriste a doi din cei trei invitaţi musulmani au devenit publice abia după septembrie 2001.
Continuare

A căzut o stea a învăţămîntului palestinian

…răpusă în floarea vieţii de maşina de război sionistă. Awad al-Qiq, profesor de fizică la o şcoală din Gaza finanţată de ONU, s-a stins tragic din vaţă la numai 33 de ani, în urma unui atac cu rachete israelian.

… Qiq, a physics graduate with eight years’ experience of teaching at UNRWA [Agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni, n.t] schools, was also described by colleagues as a rising star in education. Relatives said he was promoted to run the school last year, with the title of deputy headmaster.

Bunul profesor lasă în urmă o naţiune îndurerată şi o familie devastată.

Qiq’s sister said his wife and five children were worried by the lack of news on any pension payment: „Awad did a lot for UNRWA,” she said. „The family hoped UNRWA would support them.”

Continuare

Creştinii şi evreii, ei sunt teroriştii

Ofensiva mediatică jihadista nu se opreşte şi nu are limite. Iată că a apărut raspunsul oficial al al-Qaida la filmul lui Geert Wilders. Sunt curios cine, când şi cum va protesta din rândurile stăngii europene şi americane.

Va prezentăm un articol apărut în ziarul italian Il Giornale la data de 25 aprilie 2008.
Sul web al Qaida attacca il Papa: „E’ il vero nemico dell’islam”

Papa atacat de al-Qaida pe web: “Este adevăratul duşman al Islamului

Articol semnat de Redacţia ziarului Il Giornale, 25 aprilie 2008

Dubai – Al-Qaida a decis să răspundă în media cu un documentar anti-american cu titlul Masacre şi cu o caricatură contra papei Benedict al XVI-lea la scurt-metrajul anti-islam Fitna al parlamentarului olandez Geert Wilders. Totul este conţinut într-unul din forumurile islamice cele mai frecventate de adepţii al-Qaida, care a deschis astăzi (25-04-08, n.t.) o noua pagină cu titlul: “Răspuns la filmul numit Fitna realizat de cruciatul odios Wilders”.

Continuare

Drepturile universale ale omului islamului

Eleanor RooseveltÎn acest an aniversăm şase decenii de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, ratificată de Adunarea Organizaţiei Naţiunilor Unite la Paris, pe 10 decembrie 1948. Declaraţia proclamă în 30 de articole un set de drepturi universal valabile pentru orice persoană, indiferent de naţionalitate, rasă, religie. Articolul 19 afirmă simplu şi clar:

Oricine are dreptul la libertate de opinie şi exprimare. Acest drept include libertatea de a avea opinii fără a fi supus la interferenţe şi de a căuta, primi şi disemina informaţii şi idei prin orice mijloace şi oriunde, indiferent de frontiere.

Începînd din 28 martie 2008, acest drept a fost în practică suspendat de ONU şi ideea unor drepturi universal valabile a fost serios discreditată. Corectare. A fost serios modificată. Drepturile omului aşa cum sînt înţelese şi aplicate în tradiţia occidentală sînt pe cale să fie înlocuite cu drepturile islamului. Iată de ce.

În cadrul ONU funcţionează Consiliul Drepturilor Omului. Înfiinţat în 2006, rolul său este să promoveze respectul faţă de drepturile adoptate în Declaraţia din 1948 şi să adreseze situaţiile în care acestea sînt violate. În cadrul acestui consiliu există un număr de Raportori Speciali, al căror mandat constă în implementarea misiunii consiliului pentru un singur drept sau un grup restrîns de drepturi înrudite.

În martie a avut loc a 7-a sesiune a Consiliului Drepturilor Omului şi în ultima zi a sesiunii a fost adoptat un amendament la regulamentul de activitate al Raportorului Special pentru Libertatea de Exprimare. Acest amendament, introdus de Pakistan din partea Organizaţiei Conferinţei Islamice — formată din 57 de state şi reprezentînd cel mai puternic bloc de vot din ONU — stipulează următoarea noutate:

“… to report on instances where the abuse of the right of freedom of expression constitutes an act of racial or religious discrimination, taking into account Articles 19(3) and 20 of the International Covenant on Civil and Political Rights and General Comment 15 of the Committee on Elimination of All Forms of Racial Discrimination which stipulates that the prohibition of the dissemination of all ideas based upon racial superiority or hatred is compatible with the freedom of opinion and expression.”

Petition — 40 civil society organizations call on the Human Rights Council to protect special mandate on Freedom of Expression

Continuare

Relatări de pe frontul Euro-Arabic

În articolul care urmeză se fac o serie de referinţe la Partidul Libertăţii din Austria, FPÖ. Şeful acestui partid a fost pînă nu demult Joerg Haider, un politician care într-o serie de ocazii a exprimat vederi filo-naziste. Prin traducerea acestui material nu urmărim să facem propagandă pentru Haider sau FPÖ. Detestăm orice fel de totalitarism, … Continuare

Al Andalus: mitul toleranţei musulmane

Nu am o părere prea bună despre YouTube: prea mulţi rebeli cu, dar mai ales fără cauză; prea multe teorii ale conspiraţiei; prea multă necunoaştere care se autoreproduce. Nu este cel mai bun mediu pentru a te informa, dar asta nu îl face mai puţin popular şi din acest punct de vedere foarte important pentru oricine are de transmis un mesaj. Într-un astfel de centru al progresismului mondial a fost lansat – şi promovat la Featured Videos, adică pe prima pagină – următorul film:

Continuare

Fitna – LiveLeak nu capitulează

Se pare că LiveLeak, site-ul britanic care a găzduit filmul lui Geert Wilders pentru o zi şi apoi l-a suspendat datorită ameninţărilor cu moartea primite la adresa angajaţilor, a reactivat filmul. Cu alte cuvinte, LiveLeak a decis să nu capituleze în faţa terorii jihadiste! Este un moment de referinţă. O organizaţie occidentală sfidează şantajul şi … Continuare

Fitna

Costin: FITNA lui Geert Wilders a aparut si are peste 2.000.000 de vizualizari dupa cateva ore de la postare.

Fitna (Subtitrat în româneşte) from Patruped Bun on Vimeo.

Revin.

Sînt două vorbe româneşti care exprimă cel mai bine senzaţia mea după vizionarea acestui film: Wilders nu a trîntit cu mucii în fasole şi nici nu a rupt gura tirgului. Vorba lui Caragiale, nici prea-prea, nici foarte-foarte.

Temerile că Wilders va insista pe echivalarea Coranului cu Mein Kampf, a musulmanilor cu naziştii, sau că se va lansa în diatribe sau gesturi furioase şi degradante s-au dovedit a fi nefondate. Pasajul din film care face analogii explicite între retorica şi simbolistica nazistă şi practica islamofascistă suferă de banalitate. Nu e nimic extravagant, ceea ce în sine e un lucru bun. În acelaşi timp, nu spune nimic în plus faţă de ce s-a spus deja pe marginea acestei asemănări.

De fapt, întregul film este în acest registru. Nimic nou, fie în plan faptic sau al interpretării. Aceleaşi lucruri arhi-cunoscute, chiar şi pentru cineva care a petrecut ultimii ani într-o peşteră, fie ea şi în nordul Pakistanului. Ştim ce s-a întîmplat pe 11 septembrie, ştim de atentatele din Madrid şi Londra, ştim despre soarta lui Theo van Gogh şi despre reacţia la caricaturile daneze. Ştim într-o oarecare măsură despre pasaje din Coran justificînd orice mijloace pentru instaurarea supremaţiei lui Allah şi ştim că aceste pasaje sînt obiectul unor dispute aprinse de natură teologică şi istorică. Deci ştim că acest film nu este contribuţia unui învăţat aducînd la lumină date noi sau proiectînd cel puţin o viziune proaspătă asupra muntelui de teorie şi practică deja în existenţă. De asemenea, nu este nici un exerciţiu trivial de populist, demagog, sau extremist. E un deja vu lipsit de acel moment de revelaţie şi inerţie in cădere liberă ca un fel de entorsă existenţială.

Este o banală recapitulare. Cam ca un plop pe marginea drumului, cu rădăcinile bine prinse în istoria recentă a celor 7 ani care au trecut din 2001. Tot ce se spune în acest film a fost mai bine argumentat şi mai elocvent spus de către mulţi alţii. Totuşi, un plop pe marginea drumului are un rol anume. Doar în această circumstanţă devine filmul relevant. Ca reper orientativ. Acum, imaginează-ţi un drum fără plopi pe margine. Un astfel de drum e înghiţit de peisajul amorf şi destinaţia pare a fi nicăieri. Acesta e terenul politic european la ora de faţă. Wilders face un lucru banal, dar neobişnuit pentru cei care conduc sau pretind că reprezintă Europa. Preia cel mai evident numitor comun al realităţii şi îl plantează înalt pe marginea drumului aleator spre un viitor prestabilit. După 7 ani de la 2001 am ajuns aici. Faceţi un popas şi gîndiţi-vă bine unde vreţi să mergeţi mai departe.

update
Liveleak nu mai găzduieşte Fitna – vezi comentariile.
Filmul a fost încărcat pe un site canadian şi poate fi văzut aici.

update 2
Fitna cu subtitrare în română pe YouTube.
Continuare

Magdi Allam s-a convertit la creştinism

Magdi Allam

Directorul adjunct al cotidianului italian Corriere della Sera, ziaristul şi scriitorul Magdi Allam a primit botezul creştin din partea Sanctităţii Sale Papa Benedict al XVI în timpul veghei pascale.

Cinci bărbati şi două femei au fost botezaţi în catedrala San Pietro, să zicem că până aici nu este nimic deosebit. Un număr de oameni s-au hotărât să devină creştini după o matură introspecţie, iar pentru a deveni catolic trebuie sa studiezi catehismul catolic. Cei şapte catehumeni nu au fost trecuţi printr-o sită specială pentru a fi botezaţi de Sfântul Părinte. Ei doar au cerut acest lucru – botezul – şi au fost acceptaţi. Deci iaraşi nimic deosebit. O zi de Paşte ca oricare alta.

Deosebirea iese în evidenţă când îi spunem numele unuia din cei şapte, este vorba despre Magdi Allam, un ziarist cu faimă la nivel naţional. De origine egiptean, fost musulman nepracticant, s-a făcut cunoscut ca un critic acerb al fundamentalismului islamic. Se ştie că nu este uşor să trăieşti în Europa şi mai ales în Italia criticând lumea islamică. Într-un articol recent, Magdi Allam a făcut cunoscut opiniei publice că s-a început asupra sa ceea ce în Statele Unite se cheamă “Jihad by Court”, deci “războiul sfânt islamic prin intermediul tribunalelor”: Se il nemico dell’ islam viene zittito in tribunale
Continuare

Stare de alertă în Olanda

Primari din numeroase oraşe au primit instrucţiuni să pregătească administraţiile locale pentru a face faţă răzmeriţelor şi protestelor de stradă. Ambasade din Orientul Mijlociu au definitivat planuri de evacuare rapidă a cetăţenilor olandezi. Prim-ministrul Jan Peter Balkenende recunoaşte într-un interviu televizat că guvernul său trece printr-o situaţie dificilă — „Am trecut şi prin alte crize, … Continuare

Francezii, italienii şi germanii – apţi necombatanţi în Afghanistan

Prin gazduirea în aprilie a Summitului NATO de la Bucureşti, România vrea să îşi reafirme atitudinea proactivă în privinţa organizaţiei. Cu o dotare materială care lasă încă de dorit, 700 de soldaţi români din Afghanistan se află în provincia Zabul ce are o graniţă destul de lungă cu Pakistanul, de unde pătrund elementele teroriste, talibani şi qaidişti. În prima linie a luptei se află trupele SUA, ale Canadei, Olandei şi Regatului Unit. Aceste ţări duc tot greul războiului în provinciile de sud-est ale ţării, în special în zona fierbinte Kandahar-Helmand. În sprijinul lor îi regăsim pe români, danezi, australieni şi estonieni care îşi fac datoria conform sarcinilor pe care şi le-au asumat.
Continuare

Moscopole, înainte de Kosovo

Occidentul priveşte cu ochelari de cal către Balcani. Acrobaţia este la mare preţ când vrei să calci în picioare popoarele mici în numele unor principii create special. Aşa este şi cu noua creaţie Kosovo, o mare minciună propagandistică ce trage o cortină de iatagane în locul cortinei de fier. Albanezii sunt un popor vechi în zonă, popor ce are o mare predispoziţie către punerea în slujba celui mai puternic. Mai ales de când au trecut masiv şi foarte interesat la mahomedanism, gasindu-şi astfel argumente religioase pentru o înclinare lăuntrică pentru jaf şi distrugere.

Continuare

Mughniyeh bin Laden

Damasc, capitala Siriei. Pe data de 13 februarie 2008, la orele 22:45 autoturismul de teren Mitsubishi Pajero al lui Imad Mughniyeh sare în aer în cartierul rezidenţial Kafar Sousa. Un corp sfârtecat este recuperat de serviciile siriene în foarte mare grabă de la locul deflagraţiei. Peste câteva ore televiziunea Al Manar a Hezbollah-ului anunţă moartea “de martir” a lui Mughniyeh, care a fost “lovit de mâna sioniştilor”.

În cele ce urmează se prezintă traducerea articolului “Mughniyeh bin Laden”, scris de Daniele Rainieri şi publicat în ziarul italian Il Foglio la data de 14 februarie 2008.

Oare Mughniyeh a fost eliminat de unităţile speciale israeliene sau americane, ori pur şi simplu devenise prea incomod pentru şeicul Nasrallah?
Continuare

Veşnic ofensaţi. Azi, Copenhaga.

[xspf]_start(FALSE,’mode=2&order=7′);[/xspf] Imaginile video de mai sus prezintă demonstraţia de protest de sîmbătă 16 februarie, desfăşurată în Copenhaga şi organizată de grupul islamist Hizb ut-Tahrir. Ocazia protestului? Săptămîna trecută a fost împiedicată o tentativă de asasinat a graficianului Kurt Westergaard. Poliţia daneză a arestat marţi dimineaţa în Aarhus doi tunisieni şi un cetăţean danez de origine … Continuare

De la Marrakech la Bagdad – bine aţi venit în fotbalul lui Allah

Ziaristul Fausto Biloslavo este foarte cunoscut publicului italian pentru comentariile sale bine documentate privind zonele fierbinţi de confruntare armată. Site-ul său este important pentru înţelegerea multiplelelor drame ce se desfăşoară de-a lungul frontierelor însângerate ale Islamului. Fausto Biloslavo este un reporter de război care a fost deseori în Afganistan, Irak, Pakistan; nu are prejudecăţi şi nu vrea să îşi impună modul propriu de a vedea lucrurile. Cartea “De la Marrakech la Baghdad” scrisă de Luigi Guelpa, aparută recent in Italia la editura Limina, este un prilej de a face o incursiune în lumea fotbalului din ţările islamice. Fausto Biloslavo face aceste adnotări pe care le-a publicat în ziarul italian Il Foglio Quotidiano din data de 7 februarie 2008:

Continuare

Veşnic ofensaţi. Azi, Wikipedia.

MahomedPersonajul principal din imagine nu necesită nici o prezentare. Ba nu. Prezentarea, chiar dacă superfluă pentru instinctul cititorului, e totuşi obligatorie pentru înţelegerea contextului. E vorba de profetul Mahomed propovăduind Coranul în Mecca. Dar altceva este remarcabil. Ilustraţia datează din secolul 15, e opera unui musulman şi se găseşte într-o copie după un manuscris de Al-Biruni, care la rîndu-i a fost un persan mahomedan din secolul 11, un adevărat savant islamic cu o impresionantă listă de preocupări: fizică, astrononomie, astrologie, matematică, geologie, filozofie. Un munte de cunoaştere înălţat cu mult înainte de platoul Renaşterii. Imaginea face parte din grafica paginii Wikipedia dedicată profetului islamic.

Îmi aduc aminte că acum doi ani, cu ocazia controversei iscată de caricaturile daneze, am vizitat pagina respectivă şi am văzut această ilustraţie. Nu ştiu de cît timp se află la vedere în Wikipedia, însă pînă recent nimeni nu s-a plîns. Nici n-ar fi motive, e o lucrare frumoasă. Sau aşa credeam.
Continuare

Genocidul Armenilor — negat de Turcia şi uitat de Uniunea Europeană

Numărul din octombrie 2007 al revistei The Christian Science Monitor conţine această interesantă caricatură ce i-ar putea supăra pe agitatorii democraţi din Congres: Avioanele de hârtie reprezintă propuneri legislative democrate care trebuiau să fie prioritare după cucerirea majorităţii locurilor în Camera Reprezentantilor şi în Senat. Şi totuşi, toate trei au fost amânate. Dacă în privinţa Child Healthcare … Continuare

Ierusalim, ai primit scrisoare din Riad

Ce au în comun livra, uncia, piciorul şi cincinalul? Toate sînt unităţi de măsură imperiale. Adică nu sînt metrice, bazate pe sistemul zecimal. Livra are exact 16 uncii, sau ceva mai puţin de o jumătate de kil. Uncia cîntăreşte echivalentul a 27 de grăunţe, deci cam tot atîtea grame. Piciorul are 12 inci şi trei … Continuare

Agentul dublu zero şapte

Englez, fiu de diplomat, student la un colegiu londonez de informatică. Talentat în criptografie, nemilos cu adversarii, o slăbiciune pentru cocktailuri şi femei. MI5 şi MI6 i-au bifat profilul şi s-au interesat mai îndeaproape de noul James Bond. Se pare că în loc de Martini prefera o variantă de Bloody Mary cu maximum de sînge … Continuare

Canguri canadieni

The hand-written scrawl and the spelling errors were what first disgusted me with the suit; but the arguments were what really got me. The complainant, Imam Syed Soharwardy, a former professor at an anti-Semitic university in Saudi Arabia, doesn’t just argue that we shouldn’t have published the cartoons. He argues that we shouldn’t be able … Continuare

Veşnic ofensaţi. Azi, episcopul de Rochester.

Michael Nazir-Ali este singurul episcop de origine asiatică din Biserica Anglicană. Mai precis, de origine pakistaneză. Ziarul londonez The Daily Telegraph i-a publicat ieri un articol intitulat Extremism flourished as UK lost Christianity şi reacţiile de azi sînt la fel de previzible ca hoţul care la înghesuială strigă „săriţi, hoţul!”. Consiliul Musulman Britanic a denunţat … Continuare

Veşnic ofensaţi. Azi, o emblemă de club

Imaginea alăturată este emblema clubului de fotbal FC Barcelona. Nimic deosebit, un iubitor de fotbal a văzut-o de mii de ori. De data asta însă, priveşte-o cu atenţie şi gîndeşte-te. Care parte a emblemei ar ofensa anumite sensibilităţi? Dungile roşii pe fond galben evocă steagul catalan, iar jumătatea de jos prezintă culorile clubului. Trebuie să … Continuare

Veşnic ofensaţi. Azi, nişte tricouri

Acesta e tricoul oficial pentru meciurile în deplasare al echipei italiene de fotbal Internazionale Milano. O cruce roşie pe fond alb. E poate cam prea-prea? Prea ce? Prea creştin? Întîmplarea face că emblema oraşului Milano este o cruce creştină. Nu e deloc deplasat ca o echipă milaneză să adopte emblema oraşului. Ah, e prea mare… … Continuare

În apărarea Occidentului

Există carţi care izbutesc să deschidă drumuri către viitor chiar dacă par a se ocupa de oameni sau evenimente care aparţin trecutului. Acesta este cazul cărţii lui Ibn Warraq, Defending The West: A Critique of Edward Said’s Orientalism, apariţie editorială din 2007 ce vine să suplinească dorinţa multora de a sistematiza cunoştiinţele cu privire la Orientul musulman şi hindus.
Faptul că Edward Said, autor american ce este părintele expresiei – Islam, religion of peace – a indus în eroare lumea ştiinţifică fiind el însuşi în eroare, a fost demonstrat cu acurateţe in aceasta carte. În cele ce urmează se prezintă traducerea unui articol remarcabil, scris de Rebecca Barnum şi apărut in New English Review. Sunt multe paralele ce fac jonţiunea cu fosta lume comunistă din est, dar sunt şi multe aspecte ce ţin de o lume ce trăieşte o viaţă ciudată şi care de multe ori are nevoie de alţii pentru a se reforma…

O minte descătuşată

de Rebecca Bynum (decembrie 2007)

Defending The West: A Critique of Edward Said’s Orientalism (Apărând Occidentul: O Critică a Orientalismului lui Edward Said)
de Ibn Warraq
Prometeus Books, 2007, 500p

Ibn Warraq este probabil cel mai învăţat şi articulat apostat musulman din generaţia noastră. A studiat islamul mai adânc decât oricare altul iar opera sa exegetică asupra Coranului este fără seamăn. Ibn Warraq se ocupă de adevăr, de modalitatea în care Coranul şi islamul au apărut, precum şi de adevărul despre interacţiunea civilizaţiei islamice cu restul umanităţii. În recenta sa carte, Ibn Warraq explorează adevărul despre mult huliţii orientalişti si colonialişti aparţinând lumii occidentale şi interacţiunea lor cu lumea orientală, atât musulmană cât şi hindusă. Warraq critică în mod expres cartea Orientalism a lui Edward Said, care a înveninat minţile unei generaţii de învăţaţi din Orientul Mijlociu şi i-a întors împotriva şcolii marilor orientalişti din trecut, în special a celor din secolul 19. Studiul lui Warraq se duce chiar mai departe, observând lunga istorie a atitudinilor invăţaţilor si artiştilor occidentali în descrierea lumii orientale, de la grecii antici până în zilele noastre.

Edward Said se auto-descrie adesea ca fiind “un creştin înfaşurat în cultura musulmană,” aceasta fiind o descriere corectă, deoarece Edward Said vede realitatea într-adevăr prin prisma culturii musulmane şi aplică aceasta modalitate de abordare la studiul istoriei, cu rezultatul unei teze simpliste şi reducţioniste care, deloc surprinzător, a găsit un teren fertil în mediile academice americane moderne. Deseori în istoria dezvoltării intelectuale occidentale apare câte cineva, neavând neapărat geniu, dar care, prin exprimarea unui set general de idei în aşa manieră încât să sintetizeze o tendinţă, işi pune o marcă personală pe o întreagă generaţie. Un asemenea om a fost Edward Said.
Continuare

Caravana jihadului politic oferă cursuri şi în Leeds – gratuit!

Un „curs” oferit în Anglia de Muslim Public Affairs Committee. Are you tired of Politicians rushing to attack you? How the Media is making people fear and hate you? How the Government backs states like Israel? Is there any way you can defend yourself against such powerful forces? The answer is yes! Groundbreaking courses with … Continuare

Una pe zi de BBC – la joacă cu teroriştii

Am accentuat cîteva fraze care surprind mentalitatea şi psihologia bebecistului. The BBC funded a paintballing trip for men later accused of Islamic terrorism and failed to pass on information about the 21/7 bombers to police, a court was told yesterday. Mohammed Hamid, who is charged with overseeing a two-year radicalisation programme to prepare London-based Muslim … Continuare

Una pe zi de BBC – gloata însetată de sînge era „agreabilă”

Ştirile din Sudan, luni 26 noiembrie: o învăţătoare engleză de şcoală primară e arestată datorită unui ursuleţ de pluş. A British schoolteacher has been arrested in Sudan accused of insulting Islam’s Prophet, after she allowed her pupils to name a teddy bear Muhammad. Colleagues of Gillian Gibbons, 54, from Liverpool, said she made an „innocent … Continuare

Chemaţi-l pe Sherlock Holmes

Statistici recente arată că numărul de atacuri homofobe din Amsterdam, cel mai gay friendly oraş din lume, este în creştere. Der Spiegel, autorităţile oraşului şi cercetătorii sociali din Olanda sînt puşi în faţa unui mister adînc. Odată cu creşterea atacurilor homofobe din metropola olandeză, autorităţile din Amsterdam au comandat un studiu care să determine de … Continuare

Islamistul (5)

ultima parte

În colegiu, Ed Husain devine membru al organizaţiei Hizb ut-Tahrir şi îşi desăvîrşeşte pregătirea de islamist. Ed are 19 ani şi face parte din avangarda jihadului ideologic.

Inside Hizb ut-Tahrir

The Islamist does not flatter the people, it is not courteous to the authorities or care for the people’s customs and traditions, and does not give any attention to whether people will accept him or not. Rather, he must adhere to the ideology alone.

–Taqiuddin al-Nabhani, founder of Hizb ut-Tahrir

My interest in Hizb ut-Tahrir came at a critical time. At college there were others who were also coming under its influence. From outside, Hizb members ensured that our interest was not a passing phenomenon. There were seven of us, all members of YMO or sympathizers, who wanted to know what the Hizb was really about. Wahhabis had put out information that the group was ‘deviant’ in creedal matters. Many in the East London mosque believed that they were Shiite, and Sunni Islamists believed them to be inftdels. Arab Islamists familiar with the Hizb from the Middle East suggested the Hizb were American agents. Who were they really? I had liked what I heard from David about Bosnia. His refutation of Mawdudi’s Islamism had been pungent. Omar Bakri at the London School of Economics was the only speaker who offered what seemed like a practical solution to the conflict in Bosnia. Now, I wanted to make up my own mind.
From its literature and by asking members of the Hizb I learnt that in 1952 Taqi Nabhani, founder of the Hizb, had applied to the Jordanian Interior Ministry to establish ‘a political party with Islam as its ideology’. The Hizb was, from its inception, committed to establishing an Islamic state dedicated to propaga­ting its ideology. The Jordanian monarchy rejected the application on the grounds that the Hizb was committed to overthrowing the king. Right from the outset, the Hizb was banned. Uncowed, it gained momentum in neighbouring Arab countries and was eventually outlawed in every country in which it operated. Its aims were considered seditious, its plans destructive, and its politics iconoclastic. And yet the Hizb survived and thrived in the prisons of the Arab world, filled with political detainees of various Islamist groups. … Continuare

“Islamofobia” din Statele Unite

Conceptul de hate crime are multe probleme, corectitudinea politică fiind vinovată de o mulţime de exagerări legate de acest fenomen. Subiectul nu ne interesează în acest moment. Necesită o discuţie mult mai serioasă a fenomenului, pe care nu o vom face acum, mărginindu-ne la observaţia că se practică standarde diferite: progresistii consideră că minoritaţile nu pot fi vinovate de hate … Continuare

Islamistul (4)

Educaţia islamistă continuă cu îndoctrinare din Syed Qutb, cel mai influent ideolog al Frăţiei Musulmane. Ed Husain preia conducerea societăţii islamice a liceului şi în şase luni reuşeşte să-i radicalizeze pe elevii musulmani şi să demonstreze incapacitatea conducerii liceului de a i se împotrivi.

Islam is the solution

I have written Milestones for this vanguard [Islamists], which I consider to be a waiting reality about to be materialized.

— Syed Qutb, Islamist ideologue

Karl Marx and Friedrich Engels had declared in the Communist Manifesto that the ‘History of all hitherto existing society is the history of class struggle’; as Islamists we believed that history was a clash between good and evil. We represented the former, the West the latter, and we had to prevail. Assassination attempts on Mawdudi’s life and the stories of martyrdom that reached us from Afghanistan of jihad against the Soviets convinced us that ‘true Islam’ had to be in perennial conflict with kufr – the dis­belief of the kuffar. And so we were critical, derogatory even, of organizations such as the Tablighis who engaged in missionary activities in the Soviet Union – true Muslims should be per­secuted by the Soviets, not accepted. To us, being a Muslim meant being in conflict with non-Muslim society. How could an atheistic society allow the Tablighis to preach Islam? That very fact allowed us to pour scorn on the Tablighis. Some of our leaders even claimed that the Tablighi group was sponsored by Moscow to pacity Islam. The Tablighis retorted by saying we were sponsored by Saudi Arabia and, thus, America to poli­ticize Islam during the Cold War.
Our discussions inside the mosque and in various meetings did not come out of the abstract. Those of us who read material from Islamist writers knew that the world we espoused was underpinned by the writings of Mawdudi and another, more crucial, character: Syed Qutb.
Syed Qutb was a name I first heard from YMO. I knew that Mawdudi had laid the intellectual basis for drawing the battle lines between Islamism and all other systems of thought. Just as his ideas were propagated in English-speaking countries by the Islamic Foundation in Leicester, they were disseminated by several Arab organizations in the Middle East in search of an ideological alternative to Arab socialism, nationalism, and 0Jasserism. Syed Qutb, a middle-aged Egyptian bachelor and literary critic, rose to the challenge.
When Hasan al-Banna, the leader of the Egyptian Muslim Brotherhood, was assassinated in 1949, the Brotherhood became an orphan movement. Qutb became more than its adoptive father – he became its chief ideologue. Hardened by social isolation in the United States, he became an ardent anti-­Westerner. His stance was further radicalized by his terrible experiences in Nasser’s prisons from the late 1950s onwards. The horrendous, inhumane torture Qutb and other members of the Muslim Brotherhood experienced resulted in Qutb smuggling Mlilestones, the Communist Manifesto of Islamism, out to the wider world. … Continuare

Islamistul (3)

Lecturi din scrierile ideologului musulman Abul Ala Mawdudi şi ruptura dintre părinţi şi fiu.

The Ultimatum

Islam is a revolutionary doctrine and system that overthrows governments. It seeks to overturn the whole universal social order.

— Abul Ala Mawdudi, Islamist ideologue and founder of Jamat-e­-Islami

I knew my father would not tolerate Mawdudi’s books under his roof, so I put paper covers on them, blacked out the author’s name, and secretly read as much as possible. While fellow teen­agers were smuggling pornography into their rooms, my contra­band consisted of books written by Islamist ideologues.
Now I was not a mere Muslim, like all the others I knew; I was better, superior.
The Muslims in my life were to be compared with a new category of people my parents never introduced me to: kafir. In our home, my parents never distinguished between Muslims and kafirs or kuffar, an Arabic term as derogatory to non-Muslims as ‘wogs’ is to non-whites.
Mawdudi’s works drew comparisons with kuffar in order to place Muslims on a religious pedestal. In the East London mosque we used the word regularly in gatherings. We were be­lievers, Muslims; all others were kuffar. And we were no ordinary Muslims, but superior to others. As Mawdudi explained:

We have already seen that the only difference between Muslims and Kafirs is in the matter of knowledge and actions. Men who call them­selves Muslim but whose knowledge and actions are the same as those of Kafirs are guilty of blatant hypocrisy. Kafirs do not read the Koran and do not know what is written in it. If so-called Muslims are equally ignorant, why should they be called Muslims? … If Muslims behave the same as non-Muslims, what difference is there between them and Kafirs?

Mawdudi taught that there were ‘partial Muslims’ and ‘true Muslims’, ‘Partial Muslims’, Mawdudi explained, confined religion to prayers, rosary beads, remembrance of God’s name, piety, and dress. I agreed with Mawdudi’s defmition, for the majority of the Muslim population I had encountered in Britain was of this variety, the silent majority. However, in Mawdudi’s understanding, they had fallen short of the mark. They were not ‘true Muslims’.
‘True Muslims’, Mawdudi wrote, allowed their ‘desires, their ideologies, their thoughts and opinions, their likes and dislikes, all [to be] shaped by Islam. Allah’s guidance holds complete sway over their hearts and minds, their eyes and ears, their bellies, their sexual desires, their hands and feet, their bodies and soul.’
My frequenting of YMO meetings, helping Brother Falik in the office, and attending taleemi jalsa, meant that I was considered part of the Islamic movement. I had taken no vow, nor sworn allegiance to a leader. That happened only after years of activities and proving one’s total loyalty. For now, I was a member and was expected to work within YMO, slowly move up the ranks to become a rukon (Arabic for pillar), or senior member, and then on to the National Executive Committee. … Continuare

Scrisoare către Papa

Cu prilejul sărbătorii islamice Eid El-Fitr de la sfârşitul lunii Ramadan în acest an de pe 13 Octombrie 2007, un număr de peste o sută de înalţi clerici, cadre universitare şi alţi intelectuali islamici au adresat o scrisoare deschisă celor mai înalţi prelaţi creştini din lume, reprezentând toate orientările religioase. După cum se spune în … Continuare

Islamistul (2)

Primul contact al tînărului Ed Husain cu islamismul e facilitat de profesoara de educaţie religioasă, o englezoaică bine crescută, adică super tolerantă şi multiculturală. De aici, drumul a dus firesc la Youth Muslim Organization, Jamat-e-Islami şi moscheea din estul Londrei. Teenage Rebellion Keen to know more about my faith, I approached my school’s religious education … Continuare

Moscheie enormă la Amsterdam

Zilele acestea se duce o bătălie pentru construirea sau nu a unei moschei enorme (capacitate de 70 000 de persoane) la Amsterdam, de către gruparea extremistă turco-islamică Milli Gorus sau Viziunea Naţională -probabil viziunea naţională turco-islamică – cu sediul în Germania şi care are peste 25 000 de membri. Şeful moscheii, Fatih Dag, ameninţă indirect … Continuare

Islamistul (1)

Mohammed M. Husain s-a născut în Anglia, la mijlocul anilor ’70, din părinţi imigranţi din subcontinentul indian. Autobiografia sa intitulată Islamistul şi publicată în 2007 este prima carte scrisă de un fost extremist islamic britanic. Evoluţia lui Ed Husain e simptomatică pentru numeroşi copii ai primei generaţii de imigranţi musulmani de după al doilea război mondial. Dacă pentru părinţi religia era o experienţă personală şi spirituală, pentru urmaşii lor a devenit una militantă şi politică. Cum şi de ce sînt două întrebări la care experienţa rememorată a autorului dă un răspuns exhaustiv şi general valabil pentru generaţia sa. Fenomenul transformării unei religii în sistem totalitar şi mecanismele de îndoctrinare descrise de Ed Husain continuă neabătut şi în prezent. Trăim o poveste neterminată, cu consecinţe grave pentru viitorul nostru, indiferent cum aş alege să-l definesc pe acest vag noi. Umanitatea comună este fracturată de o viziune complet străină de ceea ce ne leagă ca fiinţe umane ale secolului 21. Voi reda aici o serie de fragmente extinse din carte, în deplină cunoştinţă a faptului că încalc dreptul de copyright al autorului. E nevoie ca această confesiune să fie cunoscută de cît mai mulţi. Iar dacă poţi, cumpără această carte.

Made in England

My earliest memories are fond recollections of school trips to the green, serene English countryside. I remember the uninhibited joy of walking along the coast in Upnor, being invited aboard cheerfiil anglers’ small boats, and devouring fish and soggy chips together. I recall a visit to the New Forest, removing mud from our Wellington boots at streams, swimming in rivers, and drinking hot chocolate together at night around the hearth of an old, creaky floor-boarded hut. Our teachers would read from Roald Dahl’s Big Friendly Giant or Kipling’s jungle Book and then send us off to sleep for the night in rows of bunk beds inside large wooden dormitories set in a forest clearing. Often Susie Powlesland, our elegant head teacher complete with a disciplinarian streak and half-moon reading glasses, would come to tuck us in, dispensing goodnight kisses as required. … Continuare

Elveţia şi restul Europei

Mîine au loc alegeri în Elveţia. E interesant de urmărit care va fi performanţa SVP (Swiss People’s Party), singurul partid elveţian opus imigrării necontrolate, multiculturalismului şi interferenţei Uniunii Europene în afacerile interne. Evident, SVP este descris în mediile progresiste drept „extremă dreapta”, „xenofobic”, „rasist”. Ţinînd cont de popularitatea partidului şi incăpăţînarea elveţienilor de a-şi apăra … Continuare

Foreign Office şi islamiştii

Grupul englez de cercetări şi strategii politice Policy Exchange a publicat în iulie 2006 un expozeu al relaţiei strînse dintre Foreign Office – ministerul de externe al Marii Britanii – şi o serie de organizaţii islamiste britanice şi din Orientul Mijlociu. Lucrarea de faţă este deosebită deoarece se bazează pe numeroase documente confidenţiale parvenite autorului, … Continuare

Furtună pentru burka. O jignire adusă femeilor?

Italia guvernării de stânga, unde lipsa valorilor conduce la decizii absurde, ca aceea de a permite utilizarea veştmântului burka în Treviso. Corriere dela Sera 7 octombrie 2007 Ministrul Pollastrini dă o replica la decizia prefectului de Treviso şi aprobării colegei de guvern Bindi. Se aprinde dezbaterea politică între cei doi poli politici dar şi în … Continuare

Pedepsirea islamofobiei

Un cotidian suedez, Nerikes Allhanda, a publicat pe data de 18 august o caricatură cu profetul Mahomed pe post de câine de pază (capul profetului şi corp de câine) în care arată că instituţiile media scandinave sunt timorate după scandalul de acum doi ani al caricaturilor daneze. La începutul lunii septembrie ambasadorul Suediei din Cairo, … Continuare

Violarea drepturilor omului, de exemplu Guantanamo

Interesant şi ciudat – pe de o parte, Parlamentul European (sau cel puţin partea sa de stânga) cheltuieşte banii contribuabililor, timp şi parte din puţinul prestigiu pe care îl mai are acuzând Statele Unite de tot felul de „violări” ale drepturilor omului la Guantanamo, iar pe de altă parte Yemenul refuză să îşi primeasca înapoi … Continuare

Integralism şi integrare

Acum doi ani reprezentanţii Turciei au spus că Europa n-ar trebui să rămână un club creştin. Asaltul turc asupra Europei se face în diferite feluri. Pe plan intern, acum au un preşedinte care provine dintr-un partid islamic. Pe plan extern, Turcia mereu promite că se democratizează, dar realitatea este crudă în ceea ce priveşte drepturile … Continuare

Încetaţi să bateţi clopotele

“Încetaţi să bateţi clopotele” spune cântecul iar pe video apare chipul lui don Andrea Santoro, preotul ucis în februarie 2005. Puţin mai înainte, la cuvintele “dacă cineva vinde ţara noastră sub preţ, va muri” apare corpul lui Hrant Dink, ziaristul asasinat la începutul acestui an. Pe YouTube a apărut şi apoi a fost retras un … Continuare

Bush egal Hitler

Ion Mihai Pacepa: Take it from this old KGB hand: The left is abetting America’s enemies with its intemperate attacks on President Bush. Orientul Mijlociu răspunde la salutul lui Bush: Hamas Hezbollah Gărzile Revoluţionare Iraniene Pardon. De fapt e vorba de un omagiu adus acestui erou: Mein Kampf, ediţia cu tips and tricks publicată de … Continuare