Balticii confruntaţi cu putinizarea (Antoni Rybczynski, Gazeta Polska)

Rusii reusesc sa blocheze eficient consolidarea securitatii balticilor in cadrul UE (securitatea economica si energetica) si NATO (securitatea militara). Alianta nord-atlantica, cu o politica servila fata de Rusia, se limiteaza la gesturi lipsite de continut, cum ar fi organizarea unor reuniuni politice la Tallin si Riga – in martie, respectiv mai a.c.

Estonia se descurca cel mai bine, datorita politicii economice eficiente si stabilitatii interne, dar intrarea in zona euro nu va insemna o garantie de securitate.
Lituania isi distruge alianta cu Polonia, iar politica ei externa a devenit pro-rusa.
Letonia are situatia economica cea mai proasta, iar activitatea puternicei minoritati rusesti si sforariile oligarhilor slabesc eficienta guvernului de dreapta.

Estonia si Eurotarimul fagaduit
Datorita politicii de austeritate si celei mai mici datorii publice din UE, Estonia este un model de responsabilitate financiara. Estonienii au reusit sa mentina deficitul bugetar sub 3% din PIB, celelalte criterii de la Maastricht fiind deja indeplinite inainte. PIB-ul Estoniei din acest an este intr-o oarecare crestere, dar cel prognozat pt 2011 (3,8%) ar putea fi cel mai mare din UE.

La 13 iul a.c., ministrii de finante UE au decis primirea Estoniei in zona euro. Aceasta primire era un important obiectiv strategic al guvernului de centru-dreapta al lui Andrus Ansip, in vederea consolidarii insertiei Estoniei in Occident, nu numai dpdv economic, ci mai ales politic. Au existat temeri ca de exemplu, Franta, tara care altfel sta ea insasi prost cu criteriile de convergenta, ar fi putut bloca prin veto aceasta decizie, care nu avea de ce sa le placa rusilor. Totusi, realitatile economice nu au putut fi ignorate. Aceasta aceasta victorie a guvernului lui Anisp este importanta pentru alegerile care vor urma in martie 2011.

Alternativa in aceste alegeri este stanga pro-rusa – dupa cum arata insusi numele- (Partidul de Centru). Daca ea ar castiga, s-ar produce o rasturnare a politicii externe a Estoniei, in prezent hotarat pro-occidentala.

Antipolonezii si rusofilii castiga teren in Lituania
Tbilisi sau Chisinaul deja nu mai pot conta pe Lituania, care isi „schroederizeaza” politica externa. Presedintele Dalia Grybauskaite a ajuns sa critice „slugarnicia” serviciilor speciale fata de SUA (in problema asa-numitelor inchisori CIA), primindu-l pe Lukasenko la Vilnius, dar ne-invitandu-l pe Saakashvili de ziua independentei,1 martie.

Totul se intampla sub sloganul „pragmatizarii” politicii externe si respingerii „ambitiei utopice de lider regional”. Guvernantii conservatori i-au predat in intregime diplomatia lui Grybauskaite (dandu-si totusi acordul pentru demisia fostului ministru de externe, Vygaudas Ušackas, insuficient de pro-rus), uitandu-si programul cu care au castigat alegerile.

Grybauskaite si conservatorii au lovit si in serviciile speciale, care erau prea eficiente in contracararea influentelor rusesti. Sub sloganul depolitizarii Departamentului Sigurantei Statului (VSD), s-au efectuat aici epurari masive.

Unul dintre cele mai flagrante exemple ale distrugerii realizarilor lui Valdas Adamkus este stricarea relatiilor cu Polonia.

Letonia – criza, rusii, oligarhii
Letonia este tara baltica cea mai lovita de criza. PIB-ul a scazut cu 18%, inainte Letonia avea cea mai ridicata crestere din UE). Pensiile au fost reduse cu 10%, salariile bugetarilor cu 20%, alocatiile pentru parinti cu 1/2. In acest an se pare ca Letonia a trecut de ce era mai rau. Agentiile internationale de rating au ridicat evaluarea Letoniei de la „negativ” la „stabil”.

Eforturile guvernului lui Valdis Dombrovskis, a carui popularitate este in crestere, sunt cu atat mai demne de admiratie, cu cat guvernul este minoritar. In plus, actioneaza intr-o atmosfera de crescanda brutalitate in viata publica. Comportamentele de coruptie si reglarile de conturi banditesti sunt la ordinea zilei, mai ales la nivel local.

Scala degradarii elitelor politice o arata votul pentru desemnarea procurorului general. Janis Maizitis, foarte popular pentru neobosita lupta impotriva coruptiei, a candidat pentru un nou mandat; toate partidele i-au promis sprijin, dar Maizitis a picat la votul secret.

La alegerile din octombrie se va decide probabil directia in care se va inscrie Letonia. Cel mai important rival al centrului-dreapta va fi Saskanas centrs avandu-l in frunte pe ultimul sef al Komsomolului Janis Urbanovics. Stanga pro-rusa a castigat puterea in capitala – Riga, si in multe chestiuni are obiective apropiate de cele ale oligarhilor (lupta cu guvernul reformator actual), precum si orientari asemanatoare. Totusi nu arareori optiunea pro-rusa si distanta fata de Occident rezulta din interese de afaceri si lipsa de vointa pentru curatirea statului de coruptie. (Rezumat realizat de Anca Cernea)

The following two tabs change content below.
Anca Cernea

Anca Cernea

De profesie medic, Anca Cernea este preşedintele Fundaţiei Ioan Bărbuş, fiica fostului lider si senator naţional-ţărănist. Anca Cernea a fost vicepreşedinte al Tineretului Universitar Naţional Ţărănesc şi al Organizaţiei de Tineret a PNŢCD la începutul anilor '90. În timpul guvernării CDR, Anca Cernea a fost director al Direcţiei Relaţii Internationale în cadrul Departamentului pentru Administraţie Publică Locală al Guvernului României.

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.