Tătuca, Marga și Putka

    Print Friendly, PDF & Email

    “Cel mai mare rău pe care Rusia îl îndură, absenţa libertăţii, se zugrăveşte până şi pe obrazul suveranului, care are mai multe măşti dar nici un chip. Căutaţi omul? Nu-l veţi găsi decât pe împărat.” (Custine)

    Putka, aşa îi spun unii în gând dacă se află în Rusia sau, cu voce tare dacă sunt la mii de kilometri depărtare de ea; aştia din urmă nu ştiu că poloniul afectează şi coardele vocale. Prietenii din copilărie îi spun Volodea: “Volodea îi sărea imediat la beregată, îl muşca, îi rupea părul din cap – orice trebuia ca să nu fie niciodată umilit, de nimeni”, își amintea unul dintre ei.

    Derbedeul, de-abia ajuns ţar al Rusiei, sărea şi la “beregata” biografilor ce-l intervievau în anul 2000:

    „-Sigur. N-am fost pionier, am fost huligan.
    -Vă lăudaţi cu asta?
    -Nu mă insultaţi. Am fost un golan adevărat.”

    Că huliganul a fost dat afară din organizaţia de pionieri au aflat, printre primii, delegaţii prezenţi la întrunirea Curţii Europene de la Hamburg, în martie 1994; când preşedintele Estoniei, Lennart Meri, s-a referit în discursul său la Uniunea Sovietică, numind-o “ocupant”, Putin, care făcea parte din delegaţie, s-a ridicat şi a părăsit demonstrativ încăperea.

    “A fost impresionant”, îşi aminteşte un coleg din Petersburg. “Întrunirea se ţinea în Sala Cavalerilor, cu tavanul la zece metri înălţime şi pardoseala de marmură; când a păşit în liniştea deplină, fiecare pas a răsunat sub bolţi. Ca să întregească efectul, uşa masivă din fier s-a trântit după el cu un bubuit asurzitor.” Dacă şi-ar fi văzut urmaşul trântindu-le europenilor uşa în nas, Nikita Sergheevici Hruşciov şi-ar fi spus încrezător: Rusia va ajunge pe mâini bune!

    Şi în Hruşci, (cărăbuşul) – aşa îşi alinta Stalin bufonul ucrainian, cel care îl distra la chiolhanurile zilnice – putem avea încredere; doar el a fost cel care a demonstrat, la conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite – pe vremea când era ţar, în 1960 – că Uniunea Sovietică, dacă vrea, poate să facă ordine şi cu pantoful, nu numai cu tancul.
    Da, Putin e din aluatul marilor săi înaintaşi – fie ei Stalin, Dzerjinski sau Hruşciov. Pe “tarlaua” căreia cei mai mulţi îi spun Rusia, azi numai el… și moartea folosesc îmblăciul si coasa.

    Mihail Kasianov, fost prim ministru, rememora peste ani, încă stupefiat, prima întâlnire cu marele conducător: “M-a chemat pe 2 ianuarie, la doar trei zile după ce Elţin îşi anunţase retragerea… Şi-a expus condiţiile pentru numirea mea. A zis:’Câtă vreme nu faci scheme pe tarlaua mea, o sa fim în regulă.’ ”

    Au fost unii care nu au înţeles mesajul şi au ajuns să servească ceai cu poloniu prin barurile londoneze, ca Litvinenko; sau să coasă în atelierul de croitorie al lagărului siberian petliţe la uniformele gardienilor, ca Hodorkovski; sau să aibă “onoarea” de a-şi sfarsi zilele împuşcată – “cadou de ziua LUI” – ca Anna Politkovskaia; sau, pentru că au numit regimul “birocratic şi poliţienesc”, să primească 5 gloanţe în piept, ca Serghei Iuşcenkov; sau, gourmet fiind, să guste din felurile preparate la “bucătăria” departamentului de otrăvuri al FSB-ului, ca Iuri Şcecocikin; sau să se plimbe pe trotuarele Moscovei şi să se trezească tot pe ele, cu capul spart şi fără dinţi în gură, dar cu banii, laptopul şi telefonul mobil în geantă, ca Marina Litvinovici; sau… sau… sau…

    Sunt sigur că domnul Andrei Marga – care este acum ministru de externe, că Titulescul lui Adrian Năstase a ajuns prim ministru – râde şi cu sufletul de câte ori aude bancul cu visul lui Putin: “Stalin îi cere să-i împuşte pe toţi democraţii şi să vopsească în albastru Kremlinul. De ce albastru – întreabă Putin”. Dacă Putin poate să comunice cu Stalin, Kasianov a crezut că poate să comunice cu Putin. „De ce a fost arestat Hodorkovski?” a întrebat cu naivitate. A aflat pierzându-şi postul de prim ministru, că în Rusia doar stăpânul “tarlalei” are voie să pună întrebări atât de grele. Amabil, acesta i-a spus la despărţire: “Mihail Mihailovici, dacă aveţi vreodată vreo problemă cu poliţia financiară puteţi să-mi cereţi ajutorul, dar aveţi grijă să veniţi la mine personal.” Şi a avut!

    Da, Putin le seamănă! Pe culoarele Lubiankăi se spune că din când în când, noaptea poate fi văzută fantoma lui Felix cel de Fier; nu tresăriţi, nu ăla de la Grivco, de Dzerjinski vorbesc; odată, pe obraz i se prelingea o lacrimă de duioşie – Putin tocmai declarase cu mândrie: “Odată cekist, pentru totdeauna cekist.” A fost vazută chiar zâmbind într-o noapte! Seara, cu câteva ore înainte, geamurile uriaşei săli în care se desfaşura banchetul ce sărbătorea înfiinţarea CEKA zăngăniseră de hohotele groase ale şefilor FSB-ului; de la tribună, Vladimir Vladimirovici le spusese cu o licărire de gheaţă în ochii albaştri: “Aş dori să raportez că grupul de ofiţeri FSB repartizat să lucreze sub acoperire în guvernul federal şi-a îndeplinit cu succes prima serie de misiuni.” Fostul locotenent-colonel KGB tocmai ajunsese preşedintele Rusiei.

    Da, Mihail Sergheevici Gorbaciov ştie ce spune când îl aseamănă pe Putin cu Stalin. Dacă Tătuca, în zbuciumata-i tinereţe, jefuia cu naganul în mână trenuri poştale şi bănci, nepotul bucătarului lui, de data asta din postura de ţar, îi deposedează azi de bunuri pe miliardarii americani! Cât de liniară este istoria! Iată cum descrie jecmăneala scriitoarea Maşha Gessen: “În iunie 2005, găzduind un grup de oameni de afaceri americani la Sankt Petersburg, Putin a şterpelit inelul cu diamant de 124 de carate Super Bowl al lui Robert Kraft, propietar al clubului de fotbal american New England Patriots. “Aş putea omorâ pe cineva cu ăsta”, se spune că ar fi zis după ce ceruse să-l încerce pe deget, apoi a băgat inelul în buzunar şi a ieşit rapid din cameră. După un şir de articole în presa americană, Kraft a anunţat că inelul fusese un dar – prevenind astfel escaladarea unei situaţii stânjenitoare.”

    Îmi permit să sesizez totuşi o deosebire între Tătucul Popoarelor şi Putin: dacă primul a avut libertatea să întrupeze Coşmarul într-o “frescă” de dimensiuni gigantice (făcându-l pe Hyeronimus Bosch să pară un biet zugrav de panseluţe), imaginaţia creatoare a celui de-al doilea – încorsetată de spiritul vremurilor în care trăim – s-a limitat la “opere” de mici dimensiuni; cum ar fi Beslan, locul în care tancurile ruseşti, folosind tunurile, lansatoarele de grenade şi aruncătoarele de flăcări, “au rezolvat criza ostaticilor”, înfrăţindu-i în moarte pe terorişti, pe copii şi pe mamele lor! Ar fi fost în stare Bush, Cameron, Merkel, Sarkozy sau, de ce nu, Hollande ori Obama, să “dezlege” în felul acesta “nodul gordian” al unei astfel de crize? Să recunoaştem, nu orişicine poate să facă aşa ceva, pentru că “perfecţiunea în rău este tot atât de rară ca în orice alt lucru”.

    Aşadar, Putin este un conducător mare, la fel de mare ca frica pe care o inspiră; unicitatea lui, în spaţiul european contemporan, este indiscutabilă!
    Violenţa atrage, subjugă, cucereşte, prin urmare este normal ca ministrul nostru de externe să-şi întoarcă ochii amorezat către chipul ţarului judokan, luminat sângeriu de steaua din vârful Kremlinului; este normal să îşi dorească – cu pasiunea mistuitoare ce-o nutreşte feciorelnica majoretă pentru vedeta echipei – ca şi ceilalţi lideri politici “ din Europa şi de la noi”(sic), să-i semene.

    Şi dacă în Italia, ţara care l-a dat pe Mussolini (inventatorul totalitarismului), Berlusconi îi este prieten, de ce în Romania, ţara care l-a dat pe Băsescu (descoperitorul mogulilor şi al tonomatelor), domnul Andrei Marga – criticul lui Mussolini şi al totalitarismului – nu i-ar putea fi admirator? Ar fi deplasat ca Ponta, şeful guvernului, să fie fan-ul lui Che Guevarra şi Mao (dealtfel nişte ucigaşi onorabili), iar ministrul său de externe să nu poată fi fan-ul lui Putin; doar ăsta a omorât mai puţin!

    Constat că avem în sfârşit un ministru de externe curajos (pentru că îl critică pe Mussolini, care este mort demult) şi inteligent (pentru că îl preţuieşte pe Putin, care este încă viu). Din aceasta cauză, unii privesc cu încredere viitorul plin de speranţă, pe care îl dezvăluie “noile orientări”, şi asteaptă liniştiţi vremea când, pe banderolele de pe ecranele televizoarelor se va lăfăi sloganul: “Putin şi poporul rus, libertate ne-a adus.” Dacă cei care au scris primii pe pânzele roşii această constatare, erau semi-analfabeţi, cei care o vor scrie mâine au facultate; ceea ce azi înseamnă acelaşi lucru. Până atunci, nimeni şi nimic nu mă va opri să reamintesc, cu optimism mioritic, spusele ţăranului de 82 de ani, pomenit de Cioran: “A fost la noi Nixon şi n-a ieşit nimic, pe urma de Gaulle, şi tot nimic. Singura speranţă rămân ruşii, care vor şti să ne “pună în genunchi” pentru totdeauna.”

    Surse:

    The following two tabs change content below.

    65 de gânduri despre “Tătuca, Marga și Putka

    1. In 22 de ani, americanii si vestul ne-au transformat in colonie. relatiile bune cu rusii si chinezii sint un „must have” pt ca americanii nu vor duce razboiul la ei in tara, ci la noi. Ma intreb, cu cit te plateste PDl sa scrii ineptiile astea?

    2. Tovarase, intre libertatea, prosperitatea, securitatea si civilizatia occidentala si crimele, frica si foametea din estul pe care il admiri, vom alege intotdeauna prima varianta.
      Faptul ca aduci in discutie PDL aici, desi nu exista nicio legatura cu subiectul, demonstreaza ca esti doar un postac prost. Pe aceasta cale i-as invita pe amicii socialisi din USL sa investeasca putin mai mult in postaci, prea e scazut nivelul. Te-as ruga sa ne mai zici doar daca faci parte din postacii PSD-ului de care vorbea Hrebenciuc sau esti un analfabet arondat PNL – PC, ca mereu uit cum se cheama partidul dupa ce Crin si Felix s-au luat cu acte, la tribunal.

    3. Postacii-s prosti rau. Uita-te la ei! Si tov. sandman si tov. Dora au produs comentarii de numai doua randuri ce nu au nici o legatura cu subiectul nostru. Singura diferenta e ca daca tov. Dora s-a enervat pe Cristoiu ca a indraznit sa il critice pe comunistul Guevara, tov. sandman are un dinte impotriva americanilor si ii uraste atat de tare ca i-ar chema si pe rusi sa ne ocupe numai ca sa nu mai aiba Washington baza in Romania.

    4. Vor stii?????? TU stii ,ei stiu….ei vor…..sti limba romana,dragilor!Tin la voi si sper sa nu va mai scape degetul pe tasta!

    5. sandman: „marga il admira pe putin + putin il admira pe stalin = basescu e de vina!”

      putin este cel care a zis ca „cine nu regreta uniunea sovietica, nu are inima” si putin e cel care a organizat aceasta campanie in peste 40 de orase din rusia si tari satelit ale urss, pentru a sarbatori victoria impotriva nazismului si „eliberarea romaniei”, printre altele:

      The leader of the „Bus of Victory” campaign, Viktor Loginov, wrote in his blog that the buses will appear on May 6 in Kiev, Minsk, Tallinn and Riga, as well as in many Russian cities, including Moscow, St. Petersburg and Volgograd (formerly Stalingrad).
      “Some 40 cities have joined the campaign so far and it has already broken previous records,” he said. http://en.rian.ru/world/20120419/172923241.html

      … festivitati la care a participat odata si regele mihai, sandman, pentru ca banuiesc ca esti si monarhist (cite ceva despre colegii tai de monarhie, aici).

      ne-au scapat admiratorii lui putin, stalin, castro si che guevara de „dictatura” lui basescu.

      doina, o greseala facuta din viteza, scuze. s-a corectat 🙂

    6. Într-o postare de pe Madame Blogary pe aceeași temă, Gazprom, Bulgaria, România, gazele de șist și USL, se specula în comentarii despre admirația ministrului de externe al micului Titulescu (cum îl dezmierda nepotul mătușii Tamara pe Che Ponta) pentru Putka, „unul dintre cei doi rectori care conduc lumea” (celălalt fiind Papa, pe vremea cînd era doar Ratzinger). @nedormitul argumenta că „Marga a rămas la conducerea UBB din Cluj prin metoda Putin. a inventat funcția de președinte al consiliului academic bla bla, un nume pompos, l-a pus pe Bocșan rector marionetă, iar el conducea, de fapt, Universitatea. După ce a putut să redevină rector, Bocșan s-a dat la o parte și zbîc!”. Atunci am realizat că tainele kaghebeului sînt mai mari decît ne putem imagina, căci de fapt, tehnic vorbind, Putin e cel care a aplicat în 2008 suveica cu Medvedev, după metoda Marga + Bocșan = Love, implementată în 2004! 🙂

    7. Si care este concluzia articolului ? Zapaciti publicul cu informatii ( unele false – Putin vb de KGB nu de Ceka etc ) si uitati sa trageti concluzia . Si apoi cat de reprezentativa mai este CEKA astazi ? Poate mai reprezentativ e tov. Tismaneanu care ne da noua lectii de democratie din USA

    8. CEKA judeca si condamna viitorul nu trecutul .Cam asa faci si dumneata cu Marga . Judeci un viitor care n-a fost inca scris .

    9. Tovarasu Care, matale suferi de probleme cu capul? Ce treaba are Tismaneanu cu subiectul articolului? Si de ce te deranjeaza ca pro-rusului Marga i se spune pe nume? Ce, nu-ti plac pro-rusii, postacule? Nu ti-au zis la Partid ca-s minunati?

    10. @ Vlad M. – pai unde i se spune ? Se fac niste asocieri subtiri si cam atat . Adica pe baza unei declaratii publice ( reprezentattiva sau nu ) se incerca sa se analizeze un om !!!

    11. @9@10 Care Concluzia? Daca este musai, sa o tragem: Care CEKA ? Care NKVD? Care KGB? Care FSB? Care trecut? Asta-i viitorul!:)

      „CEKA judeca si condamna viitorul nu trecutul” Milioanelor de rusi judecati, condamnati si executati de Ceka, li s-a intamplat lucrul acesta in viitor! Daca nu esti tampit, s-ar putea sa fi profet!

    12. Calehari. „Care” este un postac in misiune (acceasi adresa de IP de sus pina jos).

      Aceeasi javra se da ba „Care”, ba „Abel Rosnovski”. Am sters comentariul semnat cu al doilea pseudonim.

      Nu raspundeti postacilor, iar eu ma voi ocupa de deratizare.

    13. @14 toiu. Nu cred ca a vrut, dar a spus si ceva adevarat :Ceka judeca si condamna viitorul; rusii un popor cu viitorul hotarat( si condamnat) de Ceka! Ceea ce se intampla in Rusia, ii da dreptate.
      @15. Ok Emil. Multam fain!

    14. @17 John Galt Despre ” Abel Rosnovski” si despre ceilalti ca el, Soljenitin scria: ” (cei) care nu inchideau niciodata difuzoarele radio, de la bataile de dimineata ale orologiului din turnul Spasski, pana la Internationala de la miezul noptii pentru care vocea lui Levitan, a devenit vocea constiintei lor”.
      Difuzorul de ieri, televizorul de azi, si in locul lui Levitan, „vocea constiintei lor” a devenit Gadea. Si vorba asta, „gandesti din cutie”, unora li se pare noua!

    15. @Calehari
      “CEKA judeca si condamna viitorul nu trecutul”

      Vladimir Putin le-a facut europenilor in februarie o oferta ciudata: “Rusia propune infiintarea unui spatiu economic si umanitar comun de la Atlantic pana la Pacific, o comunitate pe care expertii rusi au numit-o Uniunea Europei“ (presupun ca OSCE a murit, oricum mare branza nu prea a facut)

      Dupa o calatorie istorica de la pactul Ribbentrop-Molotov,perioada conflictul razboiului rece, Germania si Rusia se afla din nou fata in fata intr-o lume cu totul noua, nemaiexistand teritorii de achizitionat, sisteme antagonice de demolat,ci doar o cursa nebuneasca pentru controlul resurselor si dominatia economico-politica a lumii.

      Si uite cum un stat ca Rusia fost comunist, dar devenit salbatic-capitalist, incepe sa le dea lectie de economie europenilor fosti capitalisti deveniti socialisti de-a lungul timpului.

      Hai sa recunoastem ca nu inteligenta rusa a dus economia acestora pe culmi ci prostia europenilor.
      Iar Putin este prezent si puternic si rusii il adora.
      Alora le place conceptul de tatuku` de la kremlin. Fara tatuk kremlinul pare ceva abstract.

    16. Solstice. Rusia nu este un stat „salbatic capitalist”, ci pur si simplu salbatic. Si nici nu da lectii de economie. Nimanui. Rusia este un stat gangsteresc. „Capitalismul” rus este un aranjament de interese intre kaghebisti si armata URSS, mafia ruseasca post-sovietica si birocratia sovietica adaptata la conditii noi, dar familiare.

    17. Si JR Nyquist are un articol foarte interesant, exact pe acest subiect, al vinovatiei vestului in fata deceptiei naziste / comuniste (spun nazism pentru ca acum e socialism cu „fata umana”, bazat pe „proprietate privata” dar ingradit de restrictii si reglementari mai ceva ca o puscarie).

      Despre Rosnovski nu mai zic nimic. Daca se raporteaza la viitor e clar ca nu mai ramane decat sa ne dea o bata in cap, asa, „spre binele nostru”, in numele „viitorului luminos” propovaduit de Critic Atac sau de catre cei care ne spun ca „violenta este inerenta adunarilor mari”, scopul scuza mijloacele samd. Ce ne tot agitam noi aici, cateva sute de morti, ce e asa mare lucru.. Un sacrificiu necesar..

      New Threats for Old

      BY JR NYQUIST05/07/2012

      Once upon a time the Cold War and the threat of nuclear annihilation helped to maintain a certain focus. America and its European allies were supposedly upholding capitalism and freedom against Soviet Communism. Then the Soviet Union broke apart and we got our hands on the “peace dividend.” Money could be diverted from weapons to social programs. The West was free to pursue its own socialism – leading to bankruptcy.

      In 1990 a Soviet dissident named Sergei Grigoryants, who was twice imprisoned by the KGB, gave a speech in which he warned of the deceptive reality behind of the collapse of Communism. According to Grigoryants, “Perestroika was a giant project undertaken by the KGB and the Soviet leadership for over 15 years.” Such a project, undertaken by a totalitarian power, could not result in something good. Real democracy was not a Communist goal. Instead, Grigoryants suggested, Russia would be treated to a new type of totalitarianism.

      “They figured that the totalitarian system could perfectly coexist with private enterprise,” Grigoryants noted. “These people are not limited by anything, and they can perfectly coexist with private property.” What we call capitalism is a necessary but insufficient condition for democracy. Capitalism, properly controlled, is not a threat to authoritarian rulers who know how to consolidate their power. “All that is needed for authoritarian rule is the bureaucratic apparatus, army and KGB,” Grigoryants explained. The Communist rulers of Russia, he added, have figured out that a large number of competing political parties are easier to handle than a united opposition. In fact, a system with many political parties “also serves as a decorative ornament” of false democracy. It will help the regime’s daily functioning, “and will be better for absorbing Western technology and wealth.”

      Grigoryants also foresaw that conflict within the borders of the former Soviet Union would serve the secret rulers in Moscow. “Baku TV reported the death of two Azerbaijanis,” he said. “For some reason they omitted the fact that Armenians had nothing to do with it. This sufficed to ignite events in Sumgait [see Sumgait pogram] that opened the present round of wars in the Caucasus.” The old imperial game of divide and conquer was at work. Let the Armenians hate the Azerbaijanis, and the Russians hate the Chechens. Ethnic conflict is a good pretext for KGB operations and live fire military exercises.

      The new Russian economy, of course, would not be capitalistic according to the Western model. “The CPSU and party elite will never allow an outsider to have serious money or be a big stockholder in any joint venture or publicly held company,” Grigoryants explained. “Wealth and money-power have become a vivid and undoubted prerogative of the same ruling group. The camps and psychiatric prisons are substituted with special operations units and well organized nationalist and hooligan radical elements. Already we have more people murdered in the country than the regime would have imprisoned.” He further added that “power, money and violence are still concentrated in the same hands.”

      The great deception was working in 1990, and it has continued to work. “The new authoritarian regime is supported not only by tanks and KGB, but by all of us to a large extent,” Grigoryants lamented. It might be added, as well, that the capitalist world was and is willing to bend over backward to do business with Russia. They will look the other way when the regime shows its real face. And make no mistake; this new regime is more dangerous than the old. “When they give up the bloody methods of the fanatic, they develop new and more dangerous methods,” Grigoryants noted.

      When everyone was cheering for the new Russia, when everyone thought democracy would triumph, Grigoryants offered a warning. “The foreign policy of the USSR after Stalin became more dynamic and dangerous and brought humanity to the verge of catastrophe – like the placement of Soviet rockets in Cuba, and worldwide explosions of terrorism and local wars,” he explained. “It is hard to grasp all the elements of the new regime, but its promise of catastrophe is clearly visible.” According to Grigoryants, the “infiltration” of Russians and other Soviet persons into Western Europe would take place on a massive scale. People brought up under the Soviet Union can be dynamic and highly effective. Yet they were raised to have a slave-type psychology. Few had the inner strength or resources to resist the regime. “We had a situation,” he explained, “when every year at least half a million people were released from the prison system. Many were stripped of ethical, moral and cultural norms and standards that are the foundation of European civilization. Now these people are coming to Western Europe. And this is a threat to European culture and civilization because it can destroy the spiritual climate in Europe.”

      But the real danger comes with the West’s willingness to go along with Moscow’s lies. “The fantastic success in recent years of the disinformation campaign against the West confirms this,” Grigoryants noted. “One may say that through the whole Soviet period Western public opinion was never, until now, such a prisoner of so many massive and unreal misperceptions.” By 1990 Moscow’s disinformation schemes had managed to unite hawks and doves, Marxists and Christian Democrats. All are prisoners, all are taken in. According to Grigoryants, “The KGB is creating multiple information firms, groups, publishing houses, radio and TV stations and countless enterprises of this nature in the Soviet Union and abroad.” Much of this is paid for with Western money. Grigoryants added, “The KGB is a unique organization in human history, with more projects outside the country than inside. The KGB is the organization that simultaneously completed the perestroika program inside the country, and the disinformation program outside. How the KGB will use [these programs] and what it is planning for the future is a burning question that should trouble all humanity. As a colleague said, we have had brown and red totalitarianism but now we will learn of a new color.”

      With the death of the Soviet Union in 1991 Grogoryants’ warning was not heeded. The West ceased to fear Communism. After all, there were no more Communists. Perhaps this “fact” could be explained to the people of Venezuela, Nicaragua, South Africa and the Congo. Communism has continued to swallow countries because resistance to Communism fell away after 1991. It has to be understood that the adoption of a private property system in Russia did not signify the triumph of capitalism. It signified a new kind of danger which involves the subversion of capitalism through capitalism itself. It was the substitution of a new threat for the old.

    18. Solstice. Rusia nu este un stat “salbatic capitalist”. Pur si simplu salbatic. Si nici nu da lectii de economie. Nimanui. Rusia este un stat gangsteresc. “Capitalismul” rus este un aranjament de interese intre kaghebisti si armata URSS, mafia ruseasca post-sovietica si birocratia sovietica adaptata la conditii noi, dar familiare.

      Exact! Asta zice si Nyquist mai sus. Insa cine il asculta..

      Socialistii inteleg un singur limbaj: violenta.Si atat (din pacate).

      Vin vremuri grele..

    19. @Emil B
      „Rusia nu este un stat “salbatic capitalist”, ci pur si simplu salbatic.”
      A dat o pretioasa lectie de economie. Un fel de mesaj europenilor.
      Unul scurt:conceptul de „stat social” adica tot socialism, este drept cu fata umana, v-a inglodat in datorii…doar asta a facut…nu poti contrazice evidentele…
      In timp ce Rusia face planuri cum sa exploateaze la maxim aceasta „slabiciune economica” a majoritatii statelor europene.
      Si ca numim noi sistemul lor economic gangsteresc, mafiot, salbatic…tot sistem economic este…iar privit strict adin acesta perspectiva este capabil sa produca excedent.
      Ca exista polarizare sociala cat cuprinde, totalitarism, incalcarea drepturilor fundamentale ale omului, coruptie, taxa de protectie acestea se rasfrang asupra poporului rus…nu asupra europenilor care s-au trezit in fata unui gigant economic.
      Sa vedem daca se trezesc din inertie, constientizeaza ce trebuie facut nu de alta dar santajul este arma preferata a politicienilor rusi.
      Ei gandesc in alti termeni decat democratiile occidentale.

    20. Solstice. Ce anume „produce excelent” economia rusa? In afara de resurse naturale.

      Spune-mi ce produse rusesti se afla in posesia ta sau a cercului tau de cunostinte. Spune-mi ce servicii rusesti observi ca sunt folosite in jurul tau. Ce inovatii rusesti sunt la baza produselor si serviciilor pe care le consumi personal sau le observi cerute pe piata.

    21. @ Emil B

      Economia rusa exploateaza excelent resursele naturale…le si prelucreaza ca sa le adauge valoare si le transforma in bani pe care-i investesc in plasamente bune aducatoare de profit.
      Acum ma duc sa ma culc.
      Sunt intr-o zona de conflict si dupa o zi interesanta in care am cercetat efectele RPG-urilor asupra cladirilor:) am facut un relax pe site-ul acesta, la recomandarea unui prieten care activeaza aici…un fel de mutare a gandurilor in alta parte…

    22. Solstice, nu confunda capacitatea de a exploata, prelucra si profita de pe urma rezervelor naturale cu o „economie excelenta”. Nu degeaba ti-am pus acele intrebari. Canada este si ea o tara foarte bogata in resure naturale si castiga mult de pe urma lor.

      Dar, ca sa sumarizez diferenta dintre Canada (o economie libera, performanta si creativa) si Rusia (o economie capusata, controlata politic si ineficienta), iti ofer doua nume canadiene: Blackberry si Bombardier. Iute, da-mi doua exemple similare din Rusia.

      PS
      Good night to you too.

    23. Emil, cu tot respectul …eu sunt atasata de semantica propriilor mele cuvinte…eu nu am folosit nicioadata termenul de economie excelenta ci cel de economie care produce excedent…iar diferentele le-ai sesizat deja chiar tu, insa trebuie sa ne uitam si la efecte.
      Pe de alta parte mentalitatea unui popor se judeca prin prisma istoriei.Ori poporul rus a propulsat si sustinut la putere numai dictatori.
      Tarul a fost un tiran cu blazon nobiliar. Nu a fost un umanist.
      Cand au avut sansa sa schimbe ceva, poporul a dorit tot tiranie si nu te poti pune cu ceea ce doreste majoritatea.Ca nu ai forta necesara sa o faci sa accepte altceva.Adica un sistem construit pe un valoare autentica si nu pe pseudo-valoare.
      Ei nu sunt ca americanii care au cladit o societatea nu pe dreptul fortei ci pe justetea principiilor, ca nu forta i-a manat sa faca infuzie in apa portului Boston cu ceaiul regelui George, ci nazuinte formidabile, extraordinare pe care alte popoare le inteleg insa nu au aceeasi putere necesara sa le aplice.
      Ca brand rusesc iti dau unul Vodka…spune multe despre …insa nu poti spune ca nu-i o industrie de milioande$:)

    24. Buna ziua

      Nu cred ca declaratiile lui Marga sunt nocive pentru Romania . Avem nevoie de legaturi buna si cu Rusia, China, Orientul Mijlociu . De fapt nu cred ca intereseaza pe nimeni ce se intampla in Rusia sau cum e condusa tara asta si mai important este ce se intampla la noi

      CEKA judeca viitorul nu trecutul e din Soljenitin . Adica CEKA nu judeca faptele ci doar posibila intentie exact cum faceti dvs cu Marga !!!

    25. @20,24 Solstice. Intervin, numai si numai cu dorinta de a nu te lasa singur ( nici eu nu ma pricep la chestiile astea economice) in fata a 2 oameni, care chiar se pricep( Emil si John); asa ca vin cu una care n-am inventat-o eu, doar o spun: Rusia este un stat KGBtalist 🙂

    26. @29. Mihai Tarnauceanu

      Buna ziua

      ” Avem nevoie de legaturi buna si cu Rusia, China, Orientul Mijlociu” De acord cu dumneavostra, dar cu o singura conditie: Orientul Mijlociu, dar fara Israel 🙂

      „CEKA judeca viitorul nu trecutul e din Soljenitin”. Ma bucur ca e DIN Soljenitin, si nu DE Soljenitin! Eu nu am gasit chestia asta, dar va cred pentru ca-mi inspirati incredere; in schimb, am gasit la pag. 355, vol III, Arhipelagul Gulag, edit.Univers 1998, ceva care seamana(dar nu rasare):

      „ISTORIA NU ARE NEVOIE NICIODATA DE TRECUT si cu atat mai mult nu are nevoie de el istoria culturii socialiste” ( A. KUZMIN, „ganditor” sovietic).

      „nu cred ca intereseaza pe nimeni ce se intampla in Rusia sau cum e condusa tara asta si mai important este ce se intampla la noi” Asta chiar mi-a placut in mod deosebit! Va felicit !
      Ce bine ar fi, sa fiti dvs. Putin! Sunt sigur ca ati spune: Nu cred ca intereseaza pe nimeni ce se intampla in Romania sau cum e condusa tara asta si mai important este ce se intampla la noi” Din nefericire pentru unii dintre noi, dar nu si pt. dvs, nu o face. Va multumesc ca, dupa Soljenitin, ma lecturati si pe mine. 🙂

    27. N-am spus ca nu avem nevoie de trecut . Pacat ca este cenzurat in Romania . Nu avem voie sa vorbim despre legionari, despre comunisti despre nimic . Cam asta e problema noastra ca stat . Fara trecut nu exista viitor .

      De ce nu cereti simplificarea legislatiei pt IMM-uri ? Ar rezolva jumatate din problemele Romaniei . Putem folosi drept model legislatia interbelica

      Respectele mele,
      Mihai

    28. Intentiile lui Marga, asa cum le-a exprimat in audierile la Parlament, indica faptul ca actualul ministru de Externe este un un vector de influenta pro-Putin si pro-Rusia iar ca in acest context el si-a exprimat rezerve fata de relatia cu SUA. Admiratia lui Marga despre competenta lui Putin in gestionarea Rusiei trece de cadrul strict al parerii unui spectator, aici este vorba despre o intentie de reorientare a politicii Romaniei catre est. Iata ce a spus Marga despre parteneriatul cu SUA:

      Semnam acorduri, participam la actiuni protocolare, dar ne punem prea putin intrebarea ce rezulta pentru Romania din aceste intalniri.

      In schimb, iata ce spunea ministrul de externe uslas despre directia pe care vrea sa o imprime politicii tarii:

      „Este o relatie stagnanta cu Rusia, China si alte tari. Nu folosim disponibilitatile pe care le manifesta aceste tari.”

      Aici hai sa facem un stop cadru si sa punem niste intrebari rationale. Care sunt „disponibilitatile” Rusiei, Chinei etc de care nu stim si care au fost neglijate pana acum? Ce implica aceste disponibilitati, ce costuri ar fi pentru Romania si in ce mod ne-ar afecta suveranitatea si relatiile cu partenerii nostri occidentali, cu NATO si daca ar fi atins parteneriatul strategic cu SUA? Cine l-a mandatat pe Marga sa propuna relatii aflate in afara tratatelor la care este parte Romania? De ce vrea Marga o repozitionare a Romaniei fata de Rusia cand se stie ca Moscova se opune vehement instalarii scutului antiracheta de la Deveselu, este aceasta declaratie un indiciu ca Romania uslasa se pregateste sa iasa din NATO si din relatia cu SUA si sa intram intr-un nou CSI?

      In plus, Marga si-a exprimat o intentie de reluare a unei relatii speciale cu Franta socialistului Hollande prin urmatoarea propozitie:

      „trebuie sa readucem Romania ca sa fie considerata un fel de protejata a Frantei.”

      Oh, stai asa domnule ministru de externe, ca aici intervine istoria. Am avut experienta unei „protectii” a Frantei care ne-a abandonat si il voi cita pe Nicolae Titulescu, de numele caruia s-a folosit si Andrei Marga la audierile in Parlament („Nu cunosc prietenie mai dezinteresata ca aceea ce sta la baza raporturilor franco-romane”):

      „Daca Franta renunta la sfanta sa misiune de protectoare a micilor puteri ne vom lipsi de ea! Nu suntem intr-atat de parasiti de zei incat sa nu mai putem gasi prietenii mai loiale si mai curajoase. Si chiar de-ar fi sa ramanem singuri, nu ne vom inchina in fata deciziei clubului pacii al vostru. Iar eu, eu am misiunea sa va previn in mod caritabil ca revizuirea tratatelor va aduce razboiu, urmat de bolsevizarea Europei’.

      „Clubul Pacii” trebuia sa fie constituit pe propunerea lui Mussolini din Franta, Anglia, Italia si Germania. Romania era fara aliati in momentul in care Stalin a rapit Basarabia.

    29. @Calehari
      30…citeam si eu opiniile unor oameni presupun obisnuiti…
      Rusia a fost intotdeauna un stat totalitar…a crezut cineva in democratia rusa?
      Multumesc ca nu m-ai lasat singura:)
      Apropo…domnul Marga pune si problema restituirii ultimei transe din tezaurul romanesc confiscat de rusi?

      @Daniel Francesco
      Propun ca Romania sa ramana membru in NATO si propun ca uslasi sa fie trimisi in Rusia.

    30. Uite inca o „disponibilitate” tip Marga, de data asta din China – articol preluat de pe Capital.ro, „VEZI clipul VIDEO făcut de chinezi care pune Europa pe jar: RĂZBOI NUCLEAR și ruine”:

      Un clip publicitar realizat în China despre Campionatul European de Fotbal Euro-2012 arată operaţiuni militare derulate în Europa, care apare în ruine, ca după un război nuclear, şi o confruntare între echipele de fotbal europeană şi chineză, relatează marţi agenţia ucraineană de presă UNN.

      Astfel, în clipul, realizat în genul filmelor de desene animate, un băieţel chinez interpretează un cântec pe fundalul capitalelor europene în ruine, din când în când se perindă tancuri, militari, au loc ostilităţi de război, iar jucătorii de fotbal acţionează ca oşteni.

      Pe durata întregului videoclip, echipa de fotbal chineză joacă împotriva europenilor, ceea ce simbolizează lupta poporului chinez împotriva forţelor răului.

      În final, după toate ostilităţile între ţările europene, întreaga lume se transformă într-un dragon, iar China într-altul. Pe fondul golului decisiv, cei doi dragoni se încaieră într-o luptă pe viaţă şi pe moarte.

    31. @33. Apropos de mult laudatele „raporturi franco-romane”, imi vine in minte o „vorba” – nu stiu cat de exact – care spunea : ” Franta a iubit mai putin Romania, mai mult s-a lasat iubita.”
      Vad ca MARGA se iubeste cu toata lumea, acest lucru imi aduce aminte de cealalta MARGA, Barbu, care in rolul hangitei Anita, din filmul Haiducii, facea acelasi lucru.

    32. @35 Super tare! Dar… imaginile nu sunt concludente, asadar sa nu ne grabim! Asteptam si traducerea 🙂

    33. @ Daniel Francesco – multumesc pt film dar ma indoiesc ca este autentic ( melodia este imnul revolutiei bolsevice si nu cred ca este prea popular in China )

    34. eu nu am folosit nicioadata termenul de economie excelenta ci cel de economie care produce excedent…iar diferentele le-ai sesizat deja chiar tu, insa trebuie sa ne uitam si la efecte. Pe de alta parte mentalitatea unui popor se judeca prin prisma istoriei.Ori poporul rus a propulsat si sustinut la putere numai dictatori.

      “CEKA judeca si condamna viitorul nu trecutul”

      Solstice, scopul unei economii este de a satisface nevoile populatiei. Intregii populatii, nu doar unei elite. Rusia are resurse uriase, un potential agricol imens (daca luam in considerare Ucraina – Kazachstan), energie aproape gratis. Cu toate acestea, ea dispare. Fizic, la propriu. Oamenii au o speranta aproape ca in razboi. Se moare din boli care se pot vindeca cu 1 CENT.

      Si stii ce e cel mai ciudat? Ca lor li se pare acest lucru ca fiind NORMAL! Ba mai mult, intelighentia ruseasca a stabilit ca „singurul” mod in care ei se pot dezvolta ca natie este NUMAI din exploatarea resurselor de care dispun. Atat! Pentru ca toti ei au ajuns la concluzia (ciudata) ca oamenii lor sunt „de slaba calitate”, ca nu vor putea intra in competitie cu tarile civilizate niciodata, si prin urmare singurul lor atu este forta, si conductele de gaz. Motiv pentru care au stabilit ca din cele 170 de milioane de suflete care traiesc acum ei vor avea nevoie numai de 20!! Inalti, blonzi, cu Kalashnikov-ul pe umar, indoctrinati cu patriotism pana la refuz, numai buni sa pazeasca acea conducta de gaz. Si atat. Restul sunt..”guri de hranit”, o povara inutila pentru cei care administreaza orasele, pentru planificatorii cu viziune care vegheaza bunul mers al oricarei afaceri sau schimb comercial.

      Nu ti se pare ciudat ca avand aceste resurse uriase, avand cercetatori de varf in orice domeniu, in anii 90 toata populatia a suferit de o foame cumplita? Nu crezi ca este umilitor pentru o tara atat de puternica sa primeasca ajutoare alimentare de la vechiul inamic, mai exact din rezerva strategica a US? Fara acei pui congelati oamenii ar fi murit de foame. Am fi vazut din nou scene oribile ca in anii 30. Acum! In secolul XXI. Tii minte cozile interminabile si umilinta suferita de poporul rus? Te-ai intrebat vrodata cum este posibil, de ce s-a intamplat asa ceva?

      Daca tu crezi ca economia lor produce „excelent”, gandeste-te din nou. Incearca un scenariu cand toata economia lumii colapseaza, nimeni nu mai are alimente, nimeni nu mai are bani, nimeni nu mai are incredere in nimic. Pentru ca acolo ne indreptam. Crezi ca Rusia va fi capabila sa produca cele necesare ei? Crezi ca va invada? Pe cine? Pana cand?

      Raspunsul evitat de orice analist este ca viitorul nu e deloc asa cum vi-l imaginati, nu seamana deloc cu plansele in Autocad folosite pentru a creste mandria nationala. Din contra, CEKA ne-a pregatit (tuturor) ceva mult mai infricosator, ce depaseste aproape orice imaginatie..

      Insa despre asta intr-un episod urmator..

      Reconsidering Parshev

      http://www.sublimeoblivion.com.....g-parshev/

      In most Russian bookstores, there is a bookshelf or two dedicated to so-called “patriotic literature” – reappraisals of Stalin against “liberal revisionism”, overviews of Russia’s secret super-weapons, the exploits of its special forces and Russian theo-philosophy. Much of it is (apparent) nonsense, but the economic crisis has forced me to reconsider one particular “patriotic” thesis – Andrei Parshev’s Why Russia is not America.

      His big idea, an elaboration and tying together of earlier work, is that Russia’s economy is structurally uncompetitive on the world stage, and that integrating with the global economy will lead to catastrophe. This is because of his counter-intuitive observation that Russia is overpopulated. Though its population density is low on paper, the cold climate, huge landmass and poor riverine connections means that the carrying capacity of north Eurasia is nowhere near as high as that of the world’s other centers of economic and political power – the US, China, and Europe. Because manufacturing is inherently loss-making on the Eurasian plains, it is much more economically “efficient” to just ship out Russia’s mineral resources to fuel manufacturing in warmer, coastal regions such as the Pearl River Delta or the Great Lakes. No more than 20mn Russians are needed to service the pipelines and grow fat from the proceeds; the other 120mn are free to eke out a subsistence living on Russia’s marginal lands, or die out (as indeed many did during the era of neo-liberal reforms). He recommended a return to sovereignty, autarky and sobornost as the solution to these woes. (!!!!)

      I agreed with Parshev’s analysis upon my first reading of his book in 2002, a time when I still thought Putin was no more than a better-dressed, sober gangster in Yeltsin’s mold and the country showed little signs of real recovery. Yet as evidence mounted that Russia really was prospering by the mid-2000’s and I became influenced by Krugman’s criticisms of competitiveness, I increasingly came to reject his ideas (e.g. see this comment). However, since then increasing awareness of the vital role played by protectionism in “catch-up” industrial development, the reality of peak oil and above all the economic crisis forced me into reconsidering Parshev.

      Russia’s Geographic Curse

      According to the geographic-determinism school of economic development, Russia is afflicted by a panoply of woes experienced by no other country or region to anywhere near the same extent. This is held to explain its special path of development, in which attempts to “catch up” with the West only end up reinforcing a Sisyphean loop of unrealized ambitions and tragic legacies.

      1) Russia is too cold.

      But aren’t Canada and Finland prosperous liberal democracies, despite their harsh climate? Yes, they are. But most of Canada’s 30mn-strong population is concentrated around the Great Lakes, Vancouver and Newfoundland (de aici s-au inspirat). The former has great riverine connections with the dynamic US heartlands, while the latter two have maritime climes with excellent deep sea ports. There are a few millions living in the agriculturally productive Canadian Prairies (equivalent to Russia’s Black Earth regions). However, Canada has nowhere near so many people living so far north and so far inland as Russia.

      Without central planning and subsidized energy flows, it is highly unlikely that settlements in deepest Siberia or the High Arctic could have developed into substantial population centers. Manitoba-Saskatchewan-Alberta (5.9mn) together have fewer people than the demographically weakest Russian Far East (6.7mn), let alone Siberia (20.1mn), the Urals (12.4mn) and the Volga (31.2mn) which all have similar or worse climatic conditions. Just compare the populations of the following rough climatic equivalents: Moscow (14.8mn) and Calgary (1.1mn); Irkutsk (594k) and Yellowknife (19k); Norilsk (135k) and Churchill (923).

      As for Finland, it is climatically and geographically equivalent to St.-Petersburg and the Leningrad Oblast, which are atypical in having relatively mild climes and sea access during the warm seasons. Even so, Finland has an unremarkable GDP per capita compared to other developed nations, despite it having some of the best human capital in the world.

      The cold makes growing seasons short and late spring droughts are a recurrent problem. This traditionally made Russian agriculture outside the southern Black Earth regions (where the cold is mitigated by exception soil fertility and access to the seas) unproductive and barely sufficient for population subsistence.

      This in turn gave rise to peasant cultural traditions deeply averse to the development of capitalist enterprise, with its emphasis on individual initiative and steady capital accumulation. The classic Kluchevsky quote from the 19th century:

      There is one thing of which the Great Russian is sure − that a sunny summer day is valuable, that nature would allow little time convenient for agricultural work and that a short Great Russian summer can be shortened even more by a sudden untimely turn of bad weather. This would force the Great Russian peasant to hurry up and toil in order to achieve as much as possible over a short while and take the crop in good time… In this way the Great Russian would learn to take an extraordinary but short effort, would learn to do rush, hasty work and then take a rest during forced idleness in autumn and winter. No other nation in Europe is capable of such short extraordinary effort; but, on the other hand, such lack of habit to regular, moderate, constant work is unlikely to be found anywhere in Europe.

      Though peasants view capitalists with suspicion throughout the world (money relations are a threat to the village social relations that serve to guarantee subsistence to its members), the precariousness of Russian agriculture reinforced the antipathy and encouraged the formation of a strong state capable of accumulating and protecting surpluses in the good times to insure the people from dearth in the bad times. It is probably no accident that the Russian state arose out of Muscovy, one of the remotest and least agriculturally productive regions, which however compensated with overwhelming military and political power.

      Of course, the influence of climatic factors is much weaker on industry and services, than on agriculture. They have higher added value and the severe cold is mitigated by Russia’s energy riches, made exploitable by the Industrial Revolution. That said, the infrastructure costs remain significantly higher than in more climatically benign nations.

      As you can see from the map above, east of Poland and north of Romania, Crimea and the Caucasus, Eurasia is afflicted by deep permafrost. This necessitates laying thick, heated concrete foundations and makes constructing housing, factories and skyscrapers far more costly than in developed nations, despite Russia’s cheaper labor force.

      2) Russia is too big and remote.

      Russia is in the paradoxical position of being at once overpopulated and underpopulated. Overpopulated in that it is too cold and harsh to sustain a big population; underpopulated in that the population density is low, which makes transport costs per capita prohibitively high. The challenge posed by its huge size and lack of sea ports was noted as far back as the 18th century by Adam Smith in his Wealth of Nations.

      …all that part of Asia which lies any considerable way north of the Euxine and Caspian seas, the ancient Scythia, the modern Tartary and Siberia, seem in all ages of the world to have been in the same barbarous and uncivilised state in which we find them at present. The Sea of Tartary is the frozen ocean which admits of no navigation, and though some of the greatest rivers in the world run through that country, they are at too great a distance from one another to carry commerce and communication through the greater part of it.

      This is also a constant theme of Stratfor’s analysis (e.g. see The Recession in Russia).

      Throughout history, Russia has lacked navigable river transportation and access to ocean trading routes. Furthermore, Russia’s population is scattered across its vast territory, its natural resources are mostly found in unpopulated areas and a number of regional challengers constantly threaten its territorial integrity. Russia’s core is essentially the northeastern portion of European Russia…

      With vast territory, constant expansion to the buffers and a lack of internal transportation, Russia requires a substantial amount of resources to maintain and defend its borders. It requires top-down management of the economy to focus resources on overcoming geographical impediments to development and security. As such, Russia is not a capital-rich country; it is starved for capital by its infrastructural needs, security costs, chronic low economic productivity, harsh climate and geography. Unlike the United States or the United Kingdom, where industrial and post-industrial economic development can spring forth with little or no direction thanks to favorable geography (intricate river transportation systems in the United States and access to oceanic trade routes for both) and the relative security of oceanic barriers, Russia has had to rely on firm state-driven economic development.

      Railways ameliorated Russia’s situation by vastly decreasing transport costs across its barren continental swathes, thus reducing the relative advantages enjoyed by the Rimland nations through virtue of their access to sea traffic. (This development was noted more than a hundred years ago by the geopolitical theorist Mackinder, who was concerned by the strategic threat Russian railways posed to British-ruled India). Meanwhile, the telegraph, telephones, radio, TV and eventually the Internet nullified the effects of distance on information exchange.

      Nonetheless, Russia continues to incur great costs on account of its cold, continental nature. Road and railway maintenance are relatively hard and expensive in Russia, which has more limited spare resources in the first place. It also largely misses out on the great productivity gains accruing from the cargo freighter revolution of the late industrial age. Outside the Moscow road rings and the Moscow – St.-Petersburg corridor, highways remain little more than directions.

      3) Russia has too many enemies.

      Given its origins as a settled, economically-weak civilization surrounded by foreboding plains dominated by Asiatic horsemen to the east and Germanic, Scandinavian and Polish rivals to the west, Russia’s rulers have always felt insecure. This drove them to expand the Empire since the 15th century to occupy natural buffers, as far down the North European Plain as possible, to the Carpathian Mountains to the southwest, the Caucasus and Hindu Kush to the south and the Altai Mountains, Tian Shan and Stanovoy Range in the Far East. As Catherine the Great pithily put it, “I have no way to defend my borders except to extend them”. Below is a map showing how Russia’s geo-strategists view the world:

      Poor internal communications and technical deficiencies forced Moscow to main large standing armies on every potential front, incurring a constant drain on scarce resources and the productive labor pool. More resources were required for administering non-Russian lands, maintaining a formidable internal policing apparatus, and funding the development of strategic sectors, above all those tied to military applications. Security vacuums in Russia’s periphery drew in Russian troops and bureaucrats. All this makes imperial overstretch, economic inefficiency and primitive consumer markets constant features (not bugs) of any Eurasian empire.

      4) Russia retains a burdensome Soviet legacy.

      Though technological developments partly mitigated the negative roles of climate and geography in Russian economic development, the Soviet physical legacy of single-industry towns, “gigantism”, remote settlements, and “structural militarization” acted in the opposite direction.

      Towns were built in remote areas, including the High Arctic and the Far East, regardless of costs and explicitly designed to serve a planned economy. Heating in apartment blocks was centralized, meaning that even if half the inhabitants left the rest were still entitled to utilities services. All this constituted a massive diversion of energy flows from more “efficient” purposes. Many of these towns relied on just a few large industrial employers to survive; closing the enterprise down, even if it was high unprofitable, would have resulted in humanitarian catastrophe. Incidentally, this is precisely the reason why the neoliberal reforms of the 1990’s weren’t (and probably couldn’t be) really carried through.

      Stalin built up the foundations for a gargantuan military-industrial complex (MIC) centered in the remote, uninviting Urals. After the 1960’s, the MIC metastasized to such an extent as to constitute around 30% of Soviet GDP by the mid-1980’s. Though activity collapsed in the 1990’s, Russia retains a structurally militarized economy. Though currently dormant and atrophied, it can be easily reconstituted. In the mean-time the MIC continues to lock up a great deal of Russia’s human and capital resources, along with the armed forced and its vast array of security agencies.

      Why America is not Russia

      The US is structurally different in almost all respects. Though it has a huge continental interior, its fertile areas are interconnected by an extensive riverine network that remains ice-free throughout the winter months. It possesses excellent sea ports on both coasts. The Great Lakes region is perhaps the best place anywhere in the world for industrial development.

      America’s strategic isolation and massive internal potential allow it to maintain a world class navy and expeditionary forces with ease. The US uses them calculatedly and sparingly to check the emergence of any Eurasian hegemon, the only construct that has any chance of challenging its global preeminence. And it is not afflicted by economic distortions from its deep past because America was, at least internally, a consistently free market nation since the earliest days of its founding. Its small population and abundant resources produced large per capita surpluses, sparing it from the Malthusian crises that periodically stunted older civilizations, and instead spurring on the development of free-wheeling capitalism.

      From Stratfor’s The Geography of Recession:

      The most important aspect of the United States is not simply its sheer size, but the size of its usable land. Russia and China may both be similar-sized in absolute terms, but the vast majority of Russian and Chinese land is useless for agriculture, habitation or development. In contrast, courtesy of the Midwest, the United States boasts the world’s largest contiguous mass of arable land — and that mass does not include the hardly inconsequential chunks of usable territory on both the West and East coasts.

      Second is the American maritime transport system. The Mississippi River, linked as it is to the Red, Missouri, Ohio and Tennessee rivers, comprises the largest interconnected network of navigable rivers in the world. In the San Francisco Bay, Chesapeake Bay and Long Island Sound/New York Bay, the United States has three of the world’s largest and best natural harbors. The series of barrier islands a few miles off the shores of Texas and the East Coast form a water-based highway — an Intracoastal Waterway — that shields American coastal shipping from all but the worst that the elements can throw at ships and ports.

      The real beauty is that the two overlap with near perfect symmetry. The Intracoastal Waterway and most of the bays link up with agricultural regions and their own local river systems (such as the series of rivers that descend from the Appalachians to the East Coast), while the Greater Mississippi river network is the circulatory system of the Midwest. Even without the addition of canals, it is possible for ships to reach nearly any part of the Midwest from nearly any part of the Gulf or East coasts. The result is not just a massive ability to grow a massive amount of crops — and not just the ability to easily and cheaply move the crops to local, regional and global markets — but also the ability to use that same transport network for any other economic purpose without having to worry about food supplies.

      The implications of such a confluence are deep and sustained. Where most countries need to scrape together capital to build roads and rail to establish the very foundation of an economy — transport capability — geography granted the United States a near-perfect system at no cost. That frees up U.S. capital for other pursuits and almost condemns the United States to be capital-rich. Any additional infrastructure the United States constructs is icing on the cake. (The cake itself is free — and, incidentally, the United States had so much free capital that it was able to go on to build one of the best road-and-rail networks anyway, resulting in even greater economic advantages over competitors.)

      Third, geography has also ensured that the United States has very little local competition. To the north, Canada is both much colder and much more mountainous than the United States. Canada’s only navigable maritime network — the Great Lakes-St. Lawrence Seaway —is shared with the United States, and most of its usable land is hard by the American border. Often this makes it more economically advantageous for Canadian provinces to integrate with their neighbor to the south than with their co-nationals to the east and west.

      Similarly, Mexico has only small chunks of land, separated by deserts and mountains, that are useful for much more than subsistence agriculture; most of Mexican territory is either too dry, too tropical or too mountainous. And Mexico completely lacks any meaningful river system for maritime transport…

      With geography empowering the United States and hindering Canada and Mexico, the United States does not need to maintain a large standing military force to counter either. The Canadian border is almost completely unguarded, and the Mexican border is no more than a fence in most locations — a far cry from the sort of military standoffs that have marked more adversarial borders in human history. Not only are Canada and Mexico not major threats, but the U.S. transport network allows the United States the luxury of being able to quickly move a smaller force to deal with occasional problems rather than requiring it to station large static forces on its borders.

      Like the transport network, this also helps the U.S. focus its resources on other things.

      Taken together, the integrated transport network, large tracts of usable land and lack of a need for a standing military have one critical implication: The U.S. government tends to take a hands-off approach to economic management, because geography has not cursed the United States with any endemic problems. This may mean that the United States — and especially its government — comes across as disorganized, but it shifts massive amounts of labor and capital to the private sector, which for the most part allows resources to flow to wherever they will achieve the most efficient and productive results.

      Russia’s Return to the Future

      As I pointed out earlier here and here, Russia is returning to the future. Its demography is stabilizing after the precipitous collapse of the 1990’s, and social morale and faith in the nation is slowly returning, to the dismay of geopolitical competitors, “Russophobes” and “social progressives” alike. Russia is implementing an industrial policy aimed at manufacturing growth and technology diffusion. The state brought the regions back under its thumb and is again becoming the linchpin of the Russian economy. The party’s over for Russia’s oligarchs:

      Because of the financial crisis and government consolidation, the once-powerful oligarchs no longer have a say in their future and are merely along for the ride. Indeed, they no longer constitute a powerful and distinct business “class.” Some oligarchs will survive the shakeout, but not with their independence. To some degree, they all will become part of the Kremlin machine so carefully engineered by Putin. As copper oligarch Iskander Makhmudov said in a rare interview: “The oligarchs now have mixed fortunes, but we will all end up being soldiers of Putin one day.”

      Instead of liberalizing, the economic crisis has simply reinforced already latent trends in Russia’s economic development. Russia’s ongoing globalization since the 1970’s is slowly beginning to reverse itself; Russia’s decision to apply to the WTO as part of a customs union with Belarus and Kazakhstan is an early indicator of an accelerating trend. Much of what I predicted in The Importance of Self-Sufficiency half a year ago is already coming to pass:

      A wave of consolidation will occur in the Russian banking industry, Russia Inc. will close the oil windfall-foreign intermediary-cheap credit loop that was its prior financing mechanism and the country will emerge with a stronger, self-sufficient financial system. The oligarchs, Moscow and the middle classes bear the brunt of the crisis, while the provinces, agriculture and domestic manufacturing benefit, thereby reinforcing already latent tendencies in national development.

      Though the drop in Russia’s output was far greater than I expected, it was far worse in Ukraine and the Baltics. Ukraine’s project of Westernization has failed utterly. According to my quick back of the envelope calculations, its GDP is currently (taking into account the recent collapse) around 30-40% lower than it was in the late USSR! (Russia’s is around 0-10% lower, but it is not faced with a fiscal or political crisis). Thus, though there is a possibility of a humanitarian crisis and a demographic shock in Russia, it is much lower than in Ukraine – where in any case a post-Soviet fertility recovery is much less in evidence in the first place. Damningly, opinion polls indicate that Putin and Medvedev are by far the most popular politicians in Ukraine.

      Decline and disillusionment in Ukraine, and the return of isolationist nationalism to Russia. What next? History is a guide. A fundamental feature of autarkies is that to be truly self-sufficient they need to expand their domain, much as the Bolsheviks created the Union of Soviet Socialist Republics, which in turn expanded it to COMECON. It has to expand territorially in order to have access to all the vital building blocks of an industrial economy and to be able to hold its own against other economic blocs, which are more tightly interwoven into the world market. As such, it is very likely that within the next decade Ukraine, Belarus and Kazakhstan will again become integrated with Russia, on a spectrum of possibilities ranging from an EU-like structure to a unitary state-empire.

      Reintegration will create a state with 210mn souls and will significantly increase the industrial (including military-industrial) power at Moscow’s disposal by at least 50%. One has to keep in mind that Eurasia’s industrial base was meant to be unified when it was constructed during the Soviet era, and as such the gains accruing from reintegration will be more than just the sum of its parts. One of Russia’s geopolitical priorities is to thwart an independent energy corridor for the proposed Nabucco oil pipeline and to link up with its ally Armenia, so it will no doubt continue pressuring Georgia to return into its orbit. Saakashvili’s days in power are almost certainly numbered. Whether Russia will choose to expand in Central Asia is more questionable. On the one hand, they have respectable energy reserves (especially gas), constitute demographic reservoirs amidst graying Slavdom and are geopolitically important. There are few problems with radical Islam and on the whole they appreciate Russian culture. On the other hand, they will present a development burden and China will likely oppose an overt Russian reassertion in Central Asia.

      I do not think these trends are possible, or even desirable, to arrest, even should the Kremlin leadership want to (they will be pulled along by the Russian people). The reasons why they are inevitable, I leave to a later post.

      Why they are nothing to lament over can be answered now – because of other key global trends. Russia’s oil production very likely peaked in 2008, along with global production. Conserving what remains for its own use should be a priority; exports should only be allowed on the most favorable terms, in exchange for Western technologies, not US Treasuries, Chinese trinkets or oligarch mansions in London. One consequence is that there will be increasing competition for resources. The industrial core (the US, Europe and China) will probably strike up strategic alliances to control and influence resource-rich nations, either overtly (latter-day gunboat diplomacy) or covertly (influence operations, information wars, etc). In this world, much like in the 1930’s, the strong will beat the weak. As such, Russia’s geopolitical priorities would logically be – and this already seems to be happening – to a) maintain its military strength, including the nuclear deterrent, b) neutralize and co-opt Europe and c) extend influence over the energy-rich Arctic, Central Asia and the Middle East. To pursue these goals effectively, it needs economic sovereignty, morale, and the attributes of an empire (in Russia’s case, these are all inter-linked).

      The era of childish enchantment with the West, pursued by Andropov’s successors, is coming to an end, at last dispelled by the deafening crash of globalization. Russia is returning to its past and future; its triumphs and tragedies; in other words, its history, its soul, its path, its world. The world of Surkov, Stalin and Sisyphus. A world described by Parshev.

      Stiu ca e lung insa daca sariti peste pasajele evidente de propaganda cred ca veti intelegeti de ce l-am pus aici.

    35. Solstice, ai dreptate. Am citit gresit, „excelent” in loc de „excedent”. Acum inteleg la ce te referi de fapt, la balanta de plati si rezerve valutare.

    36. @38. Mihai Tarnauceanu „melodia este imnul revolutiei bolsevice si nu cred ca este prea popular in China” 🙂
      Fac o marturisire: va admir umorul! Sper sa nu fie involuntar 🙂

    37. @John

      „Daca tu crezi ca economia lor produce “excelent”, gandeste-te din nou. Incearca un scenariu cand toata economia lumii colapseaza, nimeni nu mai are alimente, nimeni nu mai are bani, nimeni nu mai are incredere in nimic. Pentru ca acolo ne indreptam. Crezi ca Rusia va fi capabila sa produca cele necesare ei? Crezi ca va invada? Pe cine? Pana cand?”

      Nu te supara pe mine dar o sa fiu sincera, pe un forum am avut un schimb de replici dure cu un user care sustinea acleasi idei ca si tine numai ca le imputa lui US si lui Kissinger.
      Economia lumii este vie, de cand te scoli si pana te scoli a 2-a zi consumi si produci.
      De ce sa colapseze economia?
      Au mai fost crize si pesemne vor continua sa mai existe…sunt corectii inerente…in sensul bun al cuvantului.
      O sa fac un research informativ despre structura economiei rusesti ca sa vad cum stau lucrurile cu adevarat.
      Si te-ai contrazis un pic…in anii 90 si…aveau una din cele mai mari armate din lume si nu au invadat pe nimeni desi era foamete….
      In plus banii de pe gaz, petrol si alte resurse naturale s-au transformat in actiuni.De ce sa ruineze rusii un sistem economic global, care le aduce profit si nu le cauzeaza nici o pierdere?
      Rusia va investi in dezvoltarea tehnologiei de varf, au si demarat proiecte in acest sens iar ceea ce ai descris mai sus seamana cu Afganistan.
      Cat priveste partea cu nu vor mai fi bani…sistemul financiar se bazeaza in primul rand pe incredere…da chiar asa…panica nu serveste nimanui…nici revolta…
      Atata timp cat the players stau la masa jocul continua si nu vad motive sa-l opreasca.
      De ce l-ar opri?

    38. Au mai fost crize si pesemne vor continua sa mai existe…sunt corectii inerente…in sensul bun al cuvantului.

      De ce l-ar opri?

      Tocmai ti-am zis: ca sa-l duca de la 170 de milioane la 20. Citeste articolul pus mai sus. E in engleza.

      Nu uita ca in anii 90 Rusia a trait din ce se producea in America. China la fel, daca nu ar fi bagat Wallmart orezul pe ratii e posibil sa fi vazut iarasi crime in Pieta Tiananmen.

    39. excedent

      Intr-adevar, Gazprom avea pierderi de sute de miliarde cand barilul de petrol scazuse la 40. In 2008, intr-o saptamana, rezerva valutara a Rusiei adunata in 10 ani a scazut cu 60%.

      Insa aurul a crescut (aici si noi avem cateva trilioane – bine, inca nu este exploatat si nu are stampila acceptata insa e acolo, sub forma de zacamant). Singurul excedent pe care il au rusii sunt oligarhii si miliardarii de carton care finanteaza ONG-uri (pentru propaganda) prin vest. Atat. Economia lor nu e in stare sa produca singura, si-au exportat capitalul in tari care inteleg ce inseamna sa muncesti, dar mai ales sa produci PROFIT, adica plus valoare.

    40. John, teoria cu planeta are resurse limitate si explozia demografica duce la accelerarea rapida a epuizarii acesteia nu este una noua.
      Deocamdata nu am descoperiti nici cornul abundentei nici cum sa facem exit planet earth, insa stergerea din tastatura a 150 milioane de oameni este cam stranie. Nu spun ca nu se poate, din contra The Soviet Story a fost un lung sir de crime impotriva umanitatii ramase nepedepsite…insa prabusirea demografica intr-un asemenea mod este not scary dar cam SF.

      In rest,nu este interzis sa exporti capitalul, banii nu dorm oricum fiind intr-o continua miscare.
      Ca si miscarea ta eleganta de a nu raspunde la intrebarile puse de mine:)

    41. Nope, nu e vorba de explozie demografica. 170 de milioane de oameni nu ar fi o mare „paguba” pentru Pamant. Aici e altceva, mult mai sinistru. Are legatura cu experimentele facute de ei prin 60 (de ce? – se gandeau ca vor avea nevoie de aceste „tehnologii” atunci cand vor stapani lumea?), cu lipsa respectului de orice fel pentru viata si umanitate, cu CEKA si intrecerea socialista „cine omoara mai mult”. Nu s-a schimbat aproape nimic, acel lung sir de crime impotriva umanitatii continua si acum.

      Russia is in the paradoxical position of being at once overpopulated and underpopulated. Overpopulated in that it is too cold and harsh to sustain a big population; underpopulated in that the population density is low, which makes transport costs per capita prohibitively high

      Many of these towns relied on just a few large industrial employers to survive; closing the enterprise down, even if it was high unprofitable, would have resulted in humanitarian catastrophe. Incidentally, this is precisely the reason why the neoliberal reforms of the 1990’s weren’t (and probably couldn’t be) really carried through.

      As such, Russia is not a capital-rich country; it is starved for capital by its infrastructural needs, security costs, chronic low economic productivity, harsh climate and geography.

      Given its origins as a settled, economically-weak civilization surrounded by foreboding plains dominated by Asiatic horsemen to the east and Germanic, Scandinavian and Polish rivals to the west, Russia’s rulers have always felt insecure. This drove them to expand the Empire since the 15th century to occupy natural buffers, as far down the North European Plain as possible, to the Carpathian Mountains to the southwest, the Caucasus and Hindu Kush to the south and the Altai Mountains, Tian Shan and Stanovoy Range in the Far East. As Catherine the Great pithily put it, “I have no way to defend my borders except to extend them”.
      Poor internal communications and technical deficiencies forced Moscow to main large standing armies on every potential front, incurring a constant drain on scarce resources and the productive labor pool. More resources were required for administering non-Russian lands, maintaining a formidable internal policing apparatus, and funding the development of strategic sectors, above all those tied to military applications. Security vacuums in Russia’s periphery drew in Russian troops and bureaucrats. All this makes imperial overstretch, economic inefficiency and primitive consumer markets constant features (not bugs) of any Eurasian empire.

      It has to expand territorially in order to have access to all the vital building blocks of an industrial economy and to be able to hold its own against other economic blocs, which are more tightly interwoven into the world market. As such, it is very likely that within the next decade Ukraine, Belarus and Kazakhstan will again become integrated with Russia, on a spectrum of possibilities ranging from an EU-like structure to a unitary state-empire.

      Ti-am raspus insa vad ca nu ai citit articolul. Din cauza asta am spus ca e in engleza.

      panica nu serveste nimanui…nici revolta…

      Se pare ca nu intelegi modul lor de a gandi aproape deloc. Citeste si primul articol pus de mine aici, pentru ca are legatura. Esecul vestului in a intelege ce se intampla vine in primul rand din imposibilitatea de a gandi si a privi lumea in modul in care o faceau stalinistii. Noi avem cu totul alte prioritati, e un alt sistem de valori. Abia dupa ce vei scapa de acest „mod burghez si capitalist” de a privi lumea e posibil sa vezi strategia lor. Care din pacate e globala, si nu se aplica numai la ei.

    42. sunt corectii inerente…in sensul bun al cuvantului.

      Nu stiu daca „o corectie” care te lasa la 10% din nr total al populatie se poate numi „buna” neaparat. Pentru ca exact asta se va intampla daca pica sistemul actual (care da, e interconenctat). Eu ii spun mai degraba extinctie.

    43. @John, mai bine decat Kennan, nu a descris nimeni mentalitatea rusa.
      Eu vorbeam de economia lumii si nu a Rusiei…De corectii in economia mondiala.

      „Abia dupa ce vei scapa de acest “mod burghez si capitalist” de a privi lumea e posibil sa vezi strategia lor. Care din pacate e globala, si nu se aplica numai la ei.”

      Eu nu vreau sa scap de acest model, sunt profund atasata de el si-l predic si altora.
      Cat priveste strategia rusa un lucru stiu, toti consilierii rusi si toate armele rusesti trimise ca back up in statele arabe inainte si in timpul razboiului din 1973 cu Israelul, nu au reusit sa faca nimic si Israelul este un stat micut chiar mititel si s-a aparat singur.
      Nici una din strategiile de dominare a lumii gandite la Kremlin nu a dat rezultate in timpul razboiului rece cand s-au confruntat prin intermediul altor state cu US de-a lungul si de-a latul planetei.
      Nici macar una….ba au dat si inapoi in cazul crizei rachetelor nucleare din Cuba.
      Nu vor da nici acum. Aplica de 2 ori aceleasi metode sperand ca vor obtine rezultate diferite.

    44. Pai da, insa „containment doctrine” e din secolul trecut. Acum nu mai tine, cred ca e vorba de „fight fire with fire”. Ca la puturile de petrol scapate de sub control, sau la incendiile uriase de padure. E la anihilare.

      Abia cand te vei elibera de „prejudecatile” care te tin „in interior” poti sa vezi imagina in ansamblu, adica in afara cutiei, nu crezi? Abia atunci poti vedea cutia mai bine.

      La economia lumii m-am referit si eu. Din cauza asta am spus ca puii congelati din rezerva strategica a US au tinut in viata (la propriu) populatia Rusiei (si a Romaniei chiar, uneori), prin anii 90. China, cu toata economia ei, a avut nevoie de un astfel de ajutor chiar curand, prin 2008. Nu stiu cata lume a observat ca Wall-Mart bagase ratii, cartele pentru orez. Cred ca intelegi cat de grava e situatia si cat de rapid se poate deteriora daca se va recurge din nou la astfel de masuri. Rationalizarea si planificarea facuta „de stat” nu rezolva niciodata astfel de probleme, ba chiar din contra, le amplica de multe ori.

      Eu sunt curios sa vad ce vor face rusii cand gazul va fi exploatat din alte parti. Cand eficienta energetica si stocajul de energie vor duce la independenta (mai bine zis autonomie) energetica chiar la nivel de individ. Acum e ultimul lor cantec de lebada, fereastra lor de oportunitate se inchide foarte curand. Aici cred ca e motivul pentru care pluseaza acum cu tot ce au. Alta sansa nu vor mai avea niciodata. Sau in fine, pentru cel putin 1000 de ani.

    45. John

      „Eu sunt curios sa vad ce vor face rusii cand gazul va fi exploatat din alte parti. Cand eficienta energetica si stocajul de energie vor duce la independenta (mai bine zis autonomie) energetica chiar la nivel de individ.”

      Este o contradictie in termeni in cele afirmate de tine…cand vom avea autonomie energetica la nivel de individ, atunci si rusii vor avea aceeasi autonomie…teoria cornului abundentei, nu am ajuns acolo insa cu ajutorul ultrathehnologiei in viitor va fi posibil.

      https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/rs.html

      Structura economiei ruse asa cum este prezentata de link-ul de mai sus iti contrazice mult spusele.
      58% din venituri sunt realizate pe sectorul servicii…mmm….
      In plus au investit destul de mult in cercetare.
      Nu cred ca Rusia are un interes sa incendieze planeta, nu exista nici o miza majora, nimeni nu ameninta status quo-ul actual.
      China este o alta poveste si extindem prea mult dialogul.
      Nu cred in economia planificata, este o aberatie, in plus nu motiveaza progresul.
      Suntem putin la inceputul globalizarii si inca nu s-au identificat parghiile care sa atenueze turbulentele.
      O fabrica mutata din Regatul Unit in China din considerentul costului mai ieftin al fortei de munca si a altor facilitati, lasa un britanic fara job daca nu pune mana pe carte sa se ultraperfectioneze.Cam pe aici sunt turbulentele…

    46. Vorbim despre lucruri diferite. 🙂

      Uite, sa-ti dau un exemplu:

      http://www.youtube.com/watch?v=n4-UDNy9kQI

      http://www.youtube.com/watch?v.....ature=plcp

      EV West e o companie cu 2-3 oameni care face kituri pentru masini electrice. Nu a avut nevoie de subventii, nu a avut nevoie de programe guvernamentale, nu a avut nevoie de granturile lui Obama, si e pe profit. Se descurca! Se adapteaza! Nu a inventat ea roata, nu se poate compara cu IBM (care va scoate pe piata o baterie de 100 de ori mai perfomanta cat de curand – nanotube, litiu si oxigen), dar stie sa scoata un produs ieftin, durabil si extrem de eficient.
      ..

      In urma cu 40-50 de ani erau niste pasionati care faceau competitii de aeromodelism. Cu bani putini, in timpul liber, avioane teleghidate prin radio.

      http://www.youtube.com/watch?v=x0xiOPaJ_nA

      Astazi acei oameni si acea tehnologie castiga razboaie.

      Despre Bill Gates si Steve Jobs nu-ti mai spun, pentru ca sigur intelegi unde bat. Fara ei nu mai citeai ce vezi pe ecran. 🙂

      ..

      Aici este forta unei economii, nu in planurile de dezvoltare de la Kremlin, nu in tehnologiile ultrasecrete de razboi (aiurea, toate sunt povesti umflate de sute de ori ce NU au finalitate tocmai din cauza faptului ca daca si-ar atinge scopul uite ca ar ramane fara buget in anul viitor).

      Rusii nu sunt in stare de asa ceva. Ei nu respecta proprietatea (nici macar dreptul la viata, d’apoi o inventie sau conceptul de merit – vezi cum plagiaza tot), relatiile economice NU sunt deloc dezvoltate. Motiv pentru care ei nu au o „economie bazata pe servicii” ci una bazata pe ordin de la partid. Proprietate e un privilegiu acordat de tatuc, cu dedicatie, nu e obtinuta prin efort sau merit. La partea cu justitia cred ca stii de scandalul Hermitage, nu?

      http://www.youtube.com/watch?v=ok6ljV-WfRw

      Acum zi si tu: care economie este mai pregatita unor socuri majore? Cine se va adapta, si cum? Unii au arme pentru a se apara, altii au doar pentru a jefui la drumul mare, ca deh, numai partidul si mafia au acest drept.

      Ce economie va gasi solutii, le va aplica in timp util, cine crezi ca are inteligenta chiar de a recunoaste o problema, de a se adapta din timp?

      Si ei si chinezii sunt PRAF, pentru ca socialismul a lasat in urma o societate parjolita de tot ce aveau mai bun. E o iluzie spoita numai la suprafata, pentru ca in interior, ei nu doar ca nu au „progresat” deloc, ba chiar se vor intorce spre evul mediu cat de curand. De aici si modelul autoritar, feudal spre care se indreapta.

      Din cauza asta spun ca rusii nu vor avea aceeasi autonomie (la baterie, sa zicem). E ca si cand ai spune ca daca vei cumpara un calculator unui birocrat sufocat de acte el va reusi sa devina eficient. Din contra, chiar si la noi este exact pe dos: acum el va fi sufocat si de propria lui incompetenta, va lasa echipamentul nefolosit (lasam curba de invatare cu solitaire), sau daca il va folosi, va produce daune si mai mari.

      Si uite cum in conditii identice de „progres stiintific”, o societate va sti sa atinga autonomia energetica (prin mecanismul preturilor, prin antreprenoriat si libera initiativa – pentru ca tot e un „deziderat universal” sa zicem ca se duce americanul/elvetianul o data pe saptamana la supermarket si isi incarca bateriile masinii second hand, adaptata cu acel kit despre care vorbeam la inceput incat sa-l tina pentru restul celor 6 zile), in timp ce rusul, desi a cumparat cu „banul jos” ultimul Mercedes hybrid electric samd (platind de 10 ori mai mult), uite ca nu are priza, sau nu are un atelier care sa-i schimbe o siguranta banala care se mai arde din cand in cand. Si nici nu gaseste pe nimeni care sa se priceapa, sau care sa fi auzit macar despre ce e vorba in acea tehnologie, pe raza de 200 de km in jur. In primul caz se creaza valoare, inovatie, „progres” (cum vad ca iti place sa spui) – in al doilea dispare valoarea, se iroseste si se pierde inutil.

      Din cauza asta mor rusii de foame, desi au o gramada de resurse. Nu din alta. E cum i-ar fi spus, probabil, Tutea lui Iliescu (sau Vacaroiu) daca ar mai fi trait: „dormeai cu punga de aur la cap si ti-era frică să n-o furi tu de la tine”. Asa e si la ei..

    47. Legile la care ma refer mai sus se aplica la nivel de individ, de comunitate. Asa trebuie inteleasa economia unei tari. E ca si cand ai verifica integritatea structurala a unui pod… cu microscopul. Acolo vezi cat de rezistent e. Si bineinteles, dupa ce verifici sa nu fi gresit vrunul la calcule, sa fi dat vro adunare in functie de directiva venita pe linie de partid.

    48. La cele spuse de John Galt as adauga o observatie. In America de Nord se afla enorm de mult talent uman rus si chinez, care a tot sosit in ultimii 20 de ani si continua sa vina. Eu sunt in Canada, iar in domeniul IT vad bine cu cine am de a face. Observatia mea este desigur anedcotica, dar anecdota mea adaugata la cele multe pe care le aflu de la colegi, prieteni si pe care le citesc in presa de specialitate si pe net imi spun un lucru simplu: economiile ruse sau chineza, oricat de „excedente” sau „excelente” apar, sufera de un viciu fatal. Nu sunt capabile de inovatie (pe scara medie, nu neaparat larga). Despre Rusia am vorbit deja, despre China nu. China copiaza si fura pe rupte. Cu succes deosebit in aceste doua domenii, dar vreau sa aflu o O SINGURA inovatie industriala, tehnologica sau in materie de servicii a Republicii Populare Chineze din ultimii 30 de ani, care a devenit practica predominanta in domeniul ei de aplicare.

    49. Cum era expresia: „Creativity is intelligence having fun!” 🙂

      (link min 3:50 – sau primul clip – ambele au pornit de la GoKarts-uri electrice).

      Insa socialistii nu stiu sa se distreze. 🙁 La ei chefurile sunt asa, chinuite, ca la o nunta la care mergi din obligatie fata de sefu’ de la partid. Joci fotbal ca in linkul lui Daniel Francesco de parca ai fi in razboi samd..

      Asta cred ca e cauza. 🙂

    50. @48 Solstice „mai bine decat Kennan, nu a descris nimeni mentalitatea rusa”!!!! si, dupa ce m-am minunat atat, nu mai comentez ci, informez: „Spre deosebire de Orwell ale carui intuitii au fost contemporane cu evenimentele, marchizul de Custine a fost un vizionar care a prevestit, cu tuburatoare exactitate, desi cu aproape un secol inainte, revolutia bolsevica si devastarea Europei de catre despotismul nascut in Rasarit”
      Deci, sa citim „Scrisori(le) din Rusia”, „trimise” de marchiz in 1839, si „gasite si publicate” de ed. Humanitas in 1993.
      Mie mi-a „recomandat” cartea Cioran, eu ti-o recomand tie 🙂 Multi, printre care, in mod sigur si Kennan, au descris ” ca nimeni altii” mentalitatea rusa dupa ce au citit „scrisorile” profetului Custine.

    51. Calehari, multumesc, cu precizarea ca Kennan a contribuit sub un alt mod, a scris si istoria nu numai rapoarte:)

      John

      Nu a inventat ea roata, nu se poate compara cu IBM (care va scoate pe piata o baterie de 100 de ori mai perfomanta cat de curand – nanotube, litiu si oxigen), dar stie sa scoata un produs ieftin, durabil si extrem de eficient.

      De fapt exista distinctie intre inovatie si procesul tehnologic prin care inovatia ajunge sub forma de produs la consumator.
      IBM le va produce in China...doar ai recomandat sa iesim din cutie, eu oricum nu eram in ea...in sistemul economiei globale diferentele dintre stanga si dreapta sufera mutari structurale la nivel politic...
      Oricum partid de stanga sau de dreapta in forma clasica nu mai exista nici in Europa, in Romania oricum nu a existat niciodata, doar cripto comunisti sau cripto securisti...deci, morala este ca Rusia nu va fi scosa din lume si nici nu se poate izola de lume. Ca vor continua sa faca ceea ce au facut si pana acum, adica de a fi superputere mondiala daca nu-i deranjant pentru americani, parerea romanilor chiar nu conteaza.

      E o iluzie spoita numai la suprafata, pentru ca in interior, ei nu doar ca nu au “progresat” deloc, ba chiar se vor intorce spre evul mediu cat de curand.
      Forget the Russians and Arabs. The Chinese are at the front of the queue for luxury goods in Britain
      http://www.dailymail.co.uk/new.....goods.html

      Emil B
      China nu are inovatii , au insa tehnologia prin care care acele inovatii se transforma in bani.
      Romania nu are nici macar asa ceva.

    52. De fapt exista distinctie intre inovatie si procesul tehnologic prin care inovatia ajunge sub forma de produs la consumator.

      IBM le va produce in China

      1. Tocmai ti-am aratat in clipuri cum o mana de oameni poate „inova” mai bine ca un departament intreg. Repet, daca maine dispar fondurile guvernamentale, pica banci, curent samd – ei sunt capabili de inovatie, isi creaza singuri uneltele/masinile de care au nevoie, pe cand rusii sau chinezii, nu.

      2. Nu fi asa sigura. IBM a vandut divizia de calculatoare celor de la Lenovo insa a pastrat ce era important. Paritatea yuan-ului la dolar a fost mentinuta artificial. Ei si-au devalorizat intentionat moneda multi ani tocmai pentru a baga in faliment orice concurent din vest. Acesta e motivul pentru care pana si UE vroia sa puna o taxa suplimentara. Stiu, e o lume inversata, prioritatile sunt cu totul altele. Insa asta e socialismul, la el m-am referit cand am pus articolele cu Nyquist si Parshev.

      Vestul isi poate muta oricand fabricile inapoi. China in schimb nu va inventa niciodata un Iphone. Nici macar UN BEC nu sunt in stare sa inventeze. Emil avea dreptate cand a zis ca nu poti gasi absolut nici o inovatie industriala, tehnologica sau in materie de servicii care sa fie facuta de ei. La rusi e la fel. De ce? Pentru ca in socialism sistemul de valori este rasturnat, orice fapta buna este pedepsita. Meritul, competenta, eficienta, pentru ei, nu se rasplatesc prin castiguri mai mari, prin admiratia celorlalti. Din contra, e pe dos, daca produci mai mult atunci inseamna ca poti sa tii pe mai multi in spate. Iar daca nu faci asta uite cum te injura toti. Pentru ca scopul este egalizarea tuturor, „binele societatii”, nu reusita cuiva. Numai „partidul” hotaraste cine reuseste si cine nu..

    53. In rest, eu iti spun ca legile microeconomice care sunt aceleasi si la nivel macro, tu imi dai poze cu posete si chinezoaice disperate sa cumpere ceva la jumatate de pret. Consumerismul asta, ce face din oameni. 😛

      Chiar sunt curios, oare respectivele s-ar pricepe sa-si faca singure o pereche pantofi?

    54. John…am sustinut eu contrariul? Am glorificat eu socialismul? Nu.Il detest, ca si pe comunisti.
      Insa intr-o analiza daca introduci emotiile o faci praf prietene.
      „Vestul isi poate muta oricand fabricile inapoi.”
      Este o posiblilitate dintre miile de posibilitati. De ce sa le mute. Ei au intrat intr-un alt fel de sistem.
      „Chiar sunt curios, oare respectivele s-ar pricepe sa-si faca singure o pereche pantofi?”
      De ce ar face asta? Au bani sa-i cumpere.
      Dar i-ar face, au tehnologia necesara in China sa produca pantofi si sa invadeze pietele europene.
      Insa stai linistit, profiturile sunt ale corporatiilor cat se poate de occidentale.
      Economia globala prietene nu da doi bani pe internationala socialista ci pe competenta.
      Esti competitiv in a fabrica ace, esti bun prietne, fabrici un ac cu 10 dolari, nu ai decat, altii-l fabrica cu 0,00000001 centi.
      Asa ca tine-ti acele si inteapa-te cu ele:)

    55. De ce ar face asta? Au bani sa-i cumpere.

      Ei bine, doar am mai zis: si Rusia avea resurse. Insa tot a facut foamea 10 ani. China la fel, cu toata industria ei uite ca o fluctuatie in productia de orez aproape ca i-a dat peste cap. Banii nu apar din senin si nu cresc nici in vrun copac, u know..

    56. Volgograd va purta din nou numele lui Stalin

      Astăzi, oraşul rusesc Volgograd se va numi din nou Stalingrad. Aceasta se va întâmpla doar pentru o zi, decizia a fost luată de autorităţile din Volgograd, unde se marchează 70 de ani de la victoria în Bătălia de la Stalingrad.

      Deciziea a stârnit dispute în societatea rusă, unde numele lui Stalin se asociază atât cu victoria URSS în cel de-al Doilea Război Mondial, cât şi cu sângeroasele represalii din timpul lui, scrie Vocea Rusiei.

      De asemenea, cu aceeaşi ocazie, în mai multe oraşe ale Rusiei vor putea fi văzute autobuze cu chipul fostului lider sovietic Iosif Stalin. Printre oraşele unde vor putea fi văzute “Autobuzele Victoriei” se numără Volgograd, St. Petersburg sau Chita. Într-un interviu pentru ziarul Izvestia, Aleksey Roerich, coordonatorul proiectului, a dat asigurări că toate autobuzele folosite aparţin companiilor de transport private.

      La ceremoniile de la Volgograd au sosit 40 de delegaţii din statele care au făcut parte din coaliţia antifascistă şi din ţările CSI.

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.