Jens Galshiot – ideolog al Forumurilor

    0

    Sculptor recunoscut pentru militantismul operelor sale, Jens Galschiot a contribuit şi la ideologia Forumurile Sociale, europene şi mondiale, prin adunarea sub aceeaşi umbrelă a expresiilor nemulţumirii şi neîmplinirii unor persoane şi grupuri naţionale, etnice, religioase sau sociale. Dacă în politică se vorbeşte despre sinistrism, ca despre o multiplicare prin radicalizare a grupurilor şi grupusculelor politice cu cât se merge mai la stânga din punct de vedere ideologic, Forumurile şi-au propus, iar Galschiot a dat o formă artistică ideii de unitate în diversitate.

    Iată cum se vede lumea din perspectiva unui artist plastic revoltat, care consideră – de exemplu – ca există o superioritate a dreptului emigranţilor faţă de dreptul cetăţenilor statelor ţintă. Lumea occidentală este o deziluzie pentru Jens Galschiot, exploatează statele sărace, nu-i acceptă pe emigranţi şi se foloseşte de puterea reglemetărilor date de World Trade Organization ca să nu permită intrarea produselor lumii a 3-a pe pieţele ţărilor bogate.

    În 2006 la Atena, pe lângă contribuţia adusă prin expunerea grupului statuar, Jens Galschiot a împărtit si mii de manifeste cu următorul continut:

    Aforismele de la Atena

    Mă întreb de ce am dărâmat Zidul Berlinului proclamând că acum suntem liberi şi egali cu toţii – doar ca să utilizăm toate cărămizile la construcţia unui nou zid în jurul lumii bogate, acum ca să-i separăm pe săraci de bogaţi?
    Mă întreb cum de i-am condamnat pe liderii Germaniei de Est pentru ordinele lor criminale de a trage şi ucide pe refugiaţii care veneau prea aproape de Zidul Berlinului, şi totuşi să luăm în mod cinic aceleaşi măsuri ca sa ne protejăm graniţele. Lăsăm să fie mine de-a lungul graniţei dintre Grecia şi Turcia pentru a schilodi şi a-i ucide pe refugiaţi, şi instalăm scanere de-a lungul coastelor europene, obligându-i pe oamenii bărcilor să apeleze la bărci şi mai mici care îi omoară pe mii dintre ei.
    Mă întreb cum de putem să ne împăunăm cu idei măreţe despre avort şi despre inviliolabilitatea vieţii, şi totuşi să permitem ca 30000 de copii să moară în fiecare zi din pricina condiţiilor de viaţă mizerabile.
    Mă întreb cum de floarea copiilor lui ’68 care s-a ridicat contra materialismului părintilor a sfârşit într-un consumerism fără precedent pe pământ.
    Mă întreb de ce investim atat de multe resurse în educaţia specialiştilor în protecţia mediului, şi totusi când ne spun să ne schimbăm stilul de viaţă pentru a preveni un dezastru ecologic, refuzăm să ascultăm.
    Mă întreb cum de putem să lăudăm democraţia ca fiind singura formă de ordine socială acceptabilă, şi totuşi să considerăm că noile democraţii sunt răspunzătoare pentru împrumuturile pe care le-am acordat dictatorilor precedenţi prin Banca Mondială.
    Mă întreb cum de noi, în lumea bogată, prin WTO, le putem forţa pe tările sărace ca să-şi deschidă pietele, şi totusi să insistăm asupra dreptului nostru de a menţine protecţia pieţelor noastre interne.
    Mă întreb cum pot Uniunea Europeană şi SUA să slăvească idealul comertului liber, şi totuşi în acelaşi timp să distrugă pieţele interne ale ţărilor sărace cu ajutorul subsidiilor injuste de export. Pentru fiecare Euro în ajutor pentru dezvoltare, investim 5 Euro ca subsidii pentru producţia noastră.
    Mă întreb cum de putem să-i învătăm pe copiii noştri să fie fiinte sociale şi să le pese de alţii, în timp ce realitatea de la TV îi ridică în slăvi pe indivizii care pun în valoare opusul.
    Mă întreb cum noi în Occident, care constituim 20% din populaţia lumii şi înghiţim 80% din resursele ei, ne putem vedea pe noi înşine ca fiind cei mai drepţi şi mai umani oameni de pe pămant.

    Jens Galschiot, aprilie 2006

    În cele ce urmează am adăugat traducerea explicaţiei operelor de la Atena aşa cum a apărut în CV-ul autorului ce este disponibil pe net.

    Survival of the Fattest

    O femeie uriaşă din Occident stă pe umerii unui africat subnutrit. Sculptura de 3.5 metri a fost creată de Jens Galschiot şi de colegul său sculptorul Lars Calmar. Sculptura întruchipează distribuţia inegală a resurselor lumii. Noi trăim confortabil, prin oprimarea popoarelor sărace prin mijloacele injuste si părtinitoare ale comertului international…
    cv0072 Femeia tine o balanţă ca un simbol al justiţiei. Dar ea îşi închide ochii, de aceea justiţia degenerează în auto-justificare. Noi, simbolizaţi de femeie, refuzăm să vedem injustiţia evidentă. În partea bogată a lumii, cea ma mare calamitate este obezitatea datorată super-consumerismului în timp ce oamenii din lumea a 3-a mor de foame. Mizeria crează valuri de emigranţi. Într-o încercare disperată de a ne autoapăra şi de a ne menţine privilegiile, recurgem la măsuri atat de dure încat ne trădăm idealurile de umanism şi democraţie.

    The Hunger March

    The Hunger March este o reamintire a faptului că dacă nevoile şi necazurile lumii nu vor fi eradicate, va veni o zi în care victimele disperate vor bate la uşa noastră.

    cv0078
    The Hunger March
    cv00761
    Grup statuar Atena
    Print Friendly, PDF & Email

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here