Lukaşenko la al patrulea mandat


    Duminică 19 decembrie au avut loc alegeri prezidenţiale în Belarus. Spre seară, exit poll-urile anunţate la televiziunea de stat estimau o prezenţă la vot în jur de 80%, iar votul pentru realegerea dictatorului stalinist la aproape 80%. Mii de oameni au început să sosească în piaţa centrală din Minsk. La demonstraţia de protest s-au alăturat şi candidaţi prezidenţiali ai opoziţiei, ca Andrei Sannikov şi Vitaly Rymashevsky. Vladimir Neklyayev, cel care lansase apelul pentru organizarea protestului, nu a ajuns în piaţa Octombrie: pe drum a fost atacat de persoane neidentificate şi apoi spitalizat cu răni la cap. Cu cîteva ore mai devreme, o serie de lideri ai opoziţiei au fost arestaţi la ordinul procurorului general. Dmitri Dashkevich, lider al organizaţiei de tineret Molody Front, s-a numărat printre aceştia. În piaţă a fost citit un mesaj de sprijin adresat demonstranţilor de Vaclav Havel. Mulţimea s-a deplasat spre Piaţa Independenţei, unde se află clădirile guvernamentale. La sosirea în piaţă, conform unei estimări a corespondentului Deutsche Welle, numărul demonstranţilor crescuse la 20 de mii. Noaptea tîrziu, miile de demonstranţi au fost atacaţi de unităţi de poliţie speciale. Un grup de tineri a încercat fără succes să forţeze intrarea într-o clădire guvernamentală. Poliţiştii au dispersat demonstraţia prin şarje repetate cu batoanele, iar sute de manifestanţi au fost arestaţi. Andrei Sannikov şi soţia sa au fost bătuţi, la fel şi alţi reprezentanţi ai opoziţiei. Agenţi de securitate în civil au încărcat în dube tinerii care încercau să părăsească piaţa. Peste noapte a fost blocat accesul la siturile web ale opoziţiei, iar redactorii publicaţiei Carta ’97 au fost arestaţi. Vladimir Neklyayev a fost săltat din spital şi transferat către o destinaţie necunoscută, iar Vitaly Rymashevsky şi Grigory Kostusev, după ce au fost răniţi de loviturile poliţiştilor, au fost şi ei arestaţi. Jaroslav Romanchuk, alt candidat prezidenţial din partea opoziţiei care a supravieţuit cu altă ocazie o tentativă de asasinat, a scăpat şi se ascunde de autorităţile lui Lukaşenko. Duminică seară televiziunea de stat a menţionat în trecere demonstraţia din Minsk, iar comentariul oficial a aparţinut unui ofiţer de poliţie din studio care a anunţat că “grupul mic de demonstranţi” fusese deja dispersat. Aplauze din partea publicului. În continuarea emisiunii post-electorale redactorii tv au anunţat că fuseseră primite peste 30 de mii de telefoane din partea telespectatorilor, din care 94% îşi exprimaseră convingerea că alegerile au fost libere şi corecte.

    Democraţia a învins zdrobitor şi de această dată.

    Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

    Print Friendly, PDF & Email
    Articolul precedentUn conac pentru Vardanean
    Articolul următorŞah la UE: blocaţi Croaţia şi triplați cetăţeniile pentru basarabeni!
    Emil Borcean
    În 1985 am absolvit facultatea de geologie din București. După trei ani de stagiatură la mina de cărbune din Anina, în Banat, am renunțat la geologie și am învățat să fiu programator software. Am plecat din România în 1990, toamna. Am trăit patru ani în Anglia, 19 ani în Canada și aproape doi ani în Germania. M-am întors nu demult în țară. În 2007 am creat blogul, care în 2010 a fuzionat cu blogul Din această fuziune s-a născut ILD.


      Maryna Rakhlei spune asa (e mai lung, da e la obiect si de la fata locului):

      F for Frustration

      It was over pretty quickly with the election tension in Belarus. Now it’s post-election blues.

      Nobody expected the Spanish inquisition: it was beyond logic that some 20 thousand would gather in the centre of Minsk after the closure of the polling stations to protest against rigged votes, that more than 600 would be detained or arrested, dozens would be beaten up. The presidential candidates were virtually abducted from the street or from the hospital.

      The demonstration was violently dispersed after a group of youngsters attacked the building with the Central Election Commission and the parliament. There are no lists of those detained.

      Journalists argue that the attack was a stage-managed government provocation in order trigger detentions. Probably, not. But some candidates were beaten and taken to the KGB detention centre before the attack on the government building.

      Some official numbers: More than 90% turnout, almost 80% supported Lukashenka and 14% was shared by the rest of the candidates.

      Some more big numbers: 5 ex-candidates and several prominent opposition activists are still under arrest. They might be penalised for the organisation of mass riots (up to 15 years), but nothing is yet clear.

      Meanwhile on Tuesday (21 December) searches and detentions went on.

      Why would months of “democracy” end up so abruptly? The protest potential and the cold wouldn’t keep Belarusians in the city centre too long. The demonstrations on the following evenings gather dozens people, no thousands. The police violence was excessive and rather pre-emptive than anything else.

      The advantage of the authorities is their pro-active stand. Oposition leaders didn’t have any plan, they were undecided and disagreed whether to stay in the square or move to the Election Committee. And what to do there.

      Even more so, the opposition knew that provocations were prepared but never took means of precaution to protect the action and the people who dared to join it.

      President Lukashenka called a rather negative OSCE assessment a huge step forward. He pointed out that “too much of this stupid democracy is over” and he won’t let “tear the counrty into pieces“. He promised to publish within a week information on the operation of opposition parties and NGOs and the backstage data on their financial sources.

      Journalists will also be made fully responsible for every word they write, he said. The election-time heyday of free and easy reporting is over.

      Lukashenka remarked that it’s not manly for people to complain that they have been beaten up: “You want to be a president? You have to bear it!”

      The president-elect now has compelling problems to tackle, such as foreign debt, the export deficit, urgent demand for economic modernisation.

      The country needs money. EU ministers coming to Minsk before elections have talked about €3 billion for projects and reforms in future. Russia’s conditions for $4 billion dollars in indirect aid are unclear but the offer seems to have been snapped up by Minsk as both sides are very optimistic about the oil and gas deliveries.

      Was one of the conditions sending a clear signal to the opposition via the use of police batons?

      Russian Dmitry Medvedev voiced hope that as a result of the elections Belarus will continue to develop its state on the basis of democracy and friendship with its neighbours (!).

      The EU seems perplexed and for a reason. It’s yet to be seen if this will influence relations between Brussels and Minsk. But so far the reaction from the neighbouring EU capitals was very moderate.

      Me, I am pretty frustrated… Another election, another democratic flop… My hope is that every exit is an entrance to somewhere else.

      UE? ha!

      Business as usual for EU and Belarus despite violence

      Diplomatic sources indicate that the EU will not react with any punitive measures to post-election violence in Belarus or to a judgment by the Organisation for Security and Co-operation (OSCE) in Europe that the vote was rigged.

      Reports indicate that very few people came out on the streets of Minsk on Monday (20 December) following a massive protest by around 20,000 people on Sunday evening which ended in a violent police crackdown and the arrest of hundreds of people whose whereabouts remain unknown.

      The OSCE, the Vienna-based pro-democracy watchdog, in its preliminary verdict on the presidential vote said on Monday that Belarus “still has a considerable way to go” to meet international standards, pointing to the vote-counting process as the most corrupt element.
      The statement by EU foreign relations chief Catherine Ashton was considerably more weak.

      Ms Ashton said the violence was “regrettable … unacceptable” and noted that the EU’s “policy of critical engagement, through which the EU has offered a deepening relationship with Belarus … is conditional on respect for the principles of democracy, the rule of law and human rights.” She did not call for the release of prisoners or decline to recognise the election result, however.

      You’ve seen the Ashton line – it means we are going to do nothing,” an EU diplomatic contact told this website. “If there had been 100,000 people on the street or some corpses in the square then it might have been different.

    2. emil:

      Nu-mi dau seama ce asteapta bielorusii de la Uniunea Europeana in situatia de fata. Nu sunt membri ai EU. EU n-are nici o jurisdictie acolo, si, pragmatic vorbind, are alte chestii pe cap, in statele membre.
      Istoric, bielorusii sunt cei mai apropiati Moscovei din toate fostele state ale Imperiului Sovietic. Chiar cu masluirea mai mult ca sigura a voturilor fara de care nu poti atinge un plafon imposibil de 80%, cel putin 55-60% din voturi au fost autentice. La fel cu Iliescu la no, trei alegeri la rind..
      Majoritatea bielorusilor l-au ales, clar, pe Lukashenko.
      Asta e problema, si nici o “infierare” a Uniunii Europene nu o va rezolva.

    3. Daca doriti sa revedeti: Lukashenko castiga al treilea mandat 🙂

      Evident, s-au facut presiuni din partea UE, OSCE s-a incruntat putin, CSI a zis ca totul e ok, Rusia a salutat rezultatul … S-au schimbat prea multe de atunci? Liderii opozitiei sunt in continuare batuti sau trimisi in inchisoare, dictatorul foloseste institutiile statului ca si garda personala, UE se joaca de-a baiatul bun care vrea pace si democratie, alegerile sunt la fel de libere si de democratice … Vorba reclamei la nu stiu ce iaurt: “Ca odinioara”.

    4. Existenta lui Lukasenko (acum si la al patrulea mandat – l-a facut pe Iliescu) e dovada vie a incapacitatii statelor occidentale de a actiona ca forte de democratizare. Nu sunt in stare sa il puna la punct pe un, sa fim seriosi, dictator de mana a doua. Nici nu este cine stie ce mare adversar, dar nu are cum sa piarda pentru ca echipa occidentala nu vrea sa castige meciul. Se teme de tribunar rusa.

    5. ” Inertia conceptuala a Uniunii Sovietice , care se ocupa deocamdata numai de probleme curente , conjuucturale , II AJUTA PE ADVERSARII UNIUNII SOVIETICE ”

      ” La Bucuresti se asteapta ca lichidarea Tratatului de la Varsovia sa fie insotita de noi initiative cu CARACTER STRATEGIC DIN PARTEA SOVIETICA ”

      ” Infiintarea unei NOI STRUCTURI de Interactiune , pe cat posibil organica ” ( restaurarea protectiei sovietice contra ” antisovieticilor care actioneaza peste tot , ajutati de ANUMITE FORTE DIN VEST ” )

      ” Desigur moldovenii sunt fratii nostri , dar nimeni nu ne impiedica SA DEZVOLTAM RELATII FRATESTI , daca ei VOR RAMANE IN COMPONENTA URSS, de care ei sunt sudati de o lunga istorie ” !!!!!

      ” FRATII NU TREBUIE SA LOCUIASCA IN ACELASI APARTAMENT ” ( referitor tot la moldoveni )

      ” SALVAREA URSS in orice caz : a nu incurca cu nimic mentinerea ei , IN ASTA VEDEM NOI OBIECTIVUL NOSTRU ”

      ” Desigur , nu putem sa nu recunoastem ca in Romania sunt forte care se straduiesc sa aprinda problema moldoveneasca , SE DISTINGE IN ACEST PLAN PARTIDUL TARANESC , IN SPATELE CARUIA SE AFLA ENGLEZII ” !!!!

      ” Conducerea tarii are in vedere continuarea muncii cu aceste forte straduinduse sa nu permita APARITIA UNOR PROBLEME SUPLIMENTAREPENTRU URSS ”

      ” La Bucuresti se spera ca la momentul potrivit URSS va inainta un plan bine gandit de actiune in viitor , planul de RESTABILIRE A PACII SI DE CREARE A UNUI SISTEM DE SECURITATE IN REGIUNE ”

      Asa vorbesc tradatorii de tara , asa vorbea in 1991 la Moscova , trimisul tovarasului Iliescu , Ion MIrcea Pascu . ” Parintele ” democratiei romanesti , conducatorul ” revolutiei anticomuniste ” , accepta sa traiasca in apartamente separate cu ” fratii ” moldoveni numai MAMA URSS sa se mentina . Citatele sunt extrase din saptamanalul 22 , din articolul ” Sfarsitul unei tiranii si inceputul unei mistificari istorice “.
      Am postat aici pentru ca , daca n-ar fi fost Revolutia minoritatii anticomuniste , revolutie inceputa in ianuarie 1990 si daca URSS n-ar fi clacat in 1991 , Romania ar fi fost un alt Belarus .


    Please enter your comment!
    Please enter your name here