Presa desfigurată (dinăuntru)

    0

    Text integral pe blogul lui Traian Ungureanu, Totul in scris

    Mai multi europarlamentari liberali, îndrumati si luminati, pe fîsia româneasca, de Renate Weber, au adresat Comisiei Europene o asa numita “întrebare orala”(interpelare) pe tema libertatii presei în mai multe state membre UE. Interpelarea cere Comisiei sa treaca la actiune în aparaea libertatii amenintate a presei si enumera mai multe cazuri care ar justifica interventia. La capitolul România, Renate Weber contribuie cu propria doza de alarmism si denunta mentionarea campaniilor media “la comanda” în Strategua Nationala de Aparare.

    Prima întrebare pe care Renate Weber trebuia sa si-o puna e nespus de simpla: exista sau nu, în România, “campanii media la comanda”? Renate Weber a trecut peste aceasta întrebare, dintr-un motiv foarte clar. Raspunsul nu e convenabil. Da, campaniile media la comanda exista si, mai mult, sînt motorul principal al unei presei care functioneaza, de fapt, ca partid mediatic.

    Renate Weber e datoare cu cîteva informatii pe care Comisia Europeana le-ar aprecia în mod deosebit. Mai întîi, spre buna informare a Comisei, presa româneasca trebuie prezentata în resorturile ei principale. Astfel, structura de proprietate a “trusturilor media” e totuna cu achizitiile dlor. Vîntu, Voiculescu, Patriciu. Ideea dupa care trusturi media si ziaristi platiti de proprietari privati reprezinta în mod necesar interesele sectorului privat si ale societatii e, în România, ridicola. Marii proprietari de trusturi nu sînt oameni de afaceri privati ci o elita parazitara care depinde de contracte sau scutiri acordate de stat si are, prin urmare, o nevoie vitala de decizie politice favorabile. Asadar, pentru mai multa precizie, prima ocupatie a trusturilor de presa e promovarea intereselor anti-comunitare si, adesea, anti-nationale ale unui numar restrîns de domni, pe care Renate Weber i-ar putea recomanda caduros si pe nume Comisiei. Iar prima ocupatie a jurnalisilor amenintati de spectrul dictaturii e prostitutia coafata retoric de ONG-uri si liberali la dispozitia cariatidelor capitaliste Vîntu, Patriciu, Voiculescu.

    foto: hultanul.bospot.com

    Am avut onoarea de a lucra alaturi de ziaristi foarte corecti si i-am vazut plecînd, resemnati, unul dupa altul sau ejectati în bloc. Am avut oroarea sa asist la scene de gangsterism absolut, cu telefoane care ordonau unor mari staruri independente de presa sa sustina sau sa înjure, dupa nevoi. Cunosc structura de salarii a trusturilor si Renate Weber ar face un serviciu democratiei mediatice pentru care se bate, dezvaluinfd cifrele. De altfel, cred ca ziaristii ar trbui obligati prin lege sa îsi declare veniturile. Argumentul dupa care ziaristii din trusturile “private” nu pot fi obligati la asa ceva, pentru ca nu sînt platiti din bani publici e abject. Mai întîi, pentru ca ziaristii “privati” se ocupa de chestiuni publice, educa opinia publica si au autoritate morala publica. Apoi, pentru ca banii care îngrasa salarii de la 10000 de euro în sus, sînt bani furati de patronii privati din fonduri sau alte surse de venit publice.(…)

    Un grupuscul anonim sau ignorat de ziaristi continua sa lucreze onest si tot mai izolat în România. Asa ceva e posibil, însa, numai în conditii de mare presiune si sub amenintarea saraciei. Marile trusturi care se tem de persecutia dictatoriala a statului nu admit asemenea ziaristi si au facut tot ce trebuia pentru a elimina supravietuitorii. Cei ce au în continuare ambitia si probitatea cerute de profesia de jurnalist sînt anonimizati sistematic. Munca lor se desfasoaa “sub capac”, în organe media sarace sau ecranate de marele spectacol al trusturilor. Cei mai multi striga în van, au un public de nisa, se zbat în cotloane de internet sau se irosesc în presa de provinice.

    Presa româneasca e cea mai mare pierdere a democratiei cîstigate de România. Nu e nimic mai trist si mai descurajator pentru viitor decît spectacolul sordid al acestei institutii simulate care corupe în masa tineri si livreaza latifundii, vile, elicoptere, avioane, conturi, chiolhanuri si limuzine pentru impostori selectionati în baza unui concurs dinamic de înjosire. Asta e presa din România si, într-adevar, Renate Weber ar trebui sa aduca la cunostinta Comisiei Europene situatia presei din România. Presa româneasca nu e amenintata de statul condus de Presedintele Basescu. Nici un ziar si nici un ziarist n-au avut de suferit, n-au avut de pierdut sau n-au disparut, prigoniti de un Guvern si de un Presedinte insultati în regim 24/7. Presa nu e amentata sau nu mai e amenintata. Raul a fost deja facut. Dinauntru. Pîna la desfigurare.

    Print Friendly, PDF & Email

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here