Tunisia
Tunisia este o ţară magrebiană (face parte, alături de Algeria şi Maroc, din Magrebul Francez) cu 10.3 milioane de locuitori. Este considerată o ţară stabilă, cu un nivel de trai relativ bun în rîndul ţărilor arabe, cea mai „occidentalizată” ţară arabă.
În cei peste 50 de ani de la obţinerea independenţei, regimul tunisian a fost secular, însă dictatorial şi cu certe înclinaţii socialiste şi naţionaliste. 98% din populaţie sînt arabi (sau berberi arabizaţi), iar religia este musulmană în proporţie de 99%. După retragerea francezilor, în ţară a scăzut dramatic numărul europenilor şi a creştinilor. Evreii au constituit un segment important de populaţie de-a lungul istoriei Tunisiei; aceştia au trecut, alternativ, prin perioade de relativ calm şi perioade de persecuţie crîncenă. După obţinerea independenţei, în urma persecuţiilor şi a atacurilor, populaţia evreiască practic a dispărut, aceştia refugiindu-se în special în Franţa şi în Israel (în 1948 in Tunisia trăiau în jur de 100000 de evrei; în 2004 numărul acestora s-a redus la aproximativ 1500).
În cei 55 de ani de la obţinerea independenţei de Franţa, Tunisia a fost condusă de doi dictatori: Habib Bourguiba şi Zine El Abidine Ben Ali. Ben Ali a preluat conducerea în 1987 printr-o lovitură de palat. După 20 de ani de experiment socialist, prin anii 70 preşedintele Bourguiba a pornit o serie de reforme pentru liberalizarea economiei. Însă creşterea sectorului privat a durat doar vreo 10 ani, autoritarismul regimului împiedicînd dezvoltarea naturală a acestuia. În acest moment economia tunisiană este centralizată, stagnantă, instituţiile democratice cum ar fi libertatea de exprimare, de asociere sau alegerile libere sînt practic inexistente, iar corupţia este generalizată.
Revoluţia Iasomiei
În trecut, în Tunisia nu au prea avut loc demonstraţii de protest, pe de o parte datorită autoritarismului regimului, pe de alta datorită vieţii relativ bune a tunisienilor (în comparaţie cu celelalte ţări arabe). În decembrie 2010 au avut loc primele proteste, în general ignorate de media occidentală (SUA şi Franţa în mod special). Ignorarea protestelor şi a represiunii acestora este în general atribuită susţinerii de care se bucura regimul Ben Ali din partea SUA şi Franţei. Susţinerea se datorează în special descurajării şi chiar a persecuţiei islamiştilor fundamendalişti în această ţară.
La mijlocul lui decembrie Mohamed Bouazizi din Sidi Bouzid şi-a dat foc în semn de protest după confiscarea tonetei sale de legume de către poliţie. Cîteva sute de tineri au protestat şi au fost împrăştiaţi de poliţie cu gaze lacrimogene. Un localnic s-a urcat pe un pilon în semn de protest şi a fost electrocutat, iar un altul s-a sinucis în urma unor probleme cu un credit. Poliţia a împuşcat alţi doi demonstranţi care şi-au pierdut viaţa. Acoperirea în media a acestor evenimente a fost extrem de limitată, fapt care a sporit revolta oamenilor.
La sfîrşitul anului în Tunis şi în alte oraşe au avut loc demonstraţii de suport pentru localnicii din Sidi Bouzid organizate de cîteva sindicate. Acestea au fost în general dispersate paşnic de poliţie. Unul dintre proteste a fost organizat de 300 de avocaţi în apropierea palatului prezidenţial. Aceştia au fost dispersaţi cu forţa. Pe 3 ianuarie la un protest la care au participat în special studenţi, poliţia a folosit gaze lacrimogene, iar un cartuş a nimerit într-o moschee. Studenţii au aprins cauciucuri şi au devastat sediul partidului prezidenţial. Pe 6 ianuarie 95% dintre avocaţi au intrat în grevă în semn de protest. Acestora li s-au alăturat în ziua următoare profesorii.
Dacă iniţial autorităţile au incercat minimalizarea evenimentelor, spre sfîrşitul anului preşedintele a avut o serie de apariţii la televiziune în care a condamnat „huliganii” şi teroriştii, a schimbat miniştri şi guvernatori, a promis 300000 de noi locuri de muncă, scăderea preţurilor, schimbarea politicilor economice şi multe alte bunătăţi. Protestele au continuat, elementul notabil fiind că într-o ţară 99% arabă şi musulmană, sloganurile au fost aproape în totalitate revendicări pentru drepturi civile, au lipsit sloganurile şi atentatele teroriste.
După fuga lui Ben Ali în Arabia Saudită, puterea a fost preluată de Prim-minstrul Mohamed Ghannouchi, văzut în Tunisia ca mîna dreapta a lui Ben Ali. Preluarea s-a făcut cu încălcarea constituţiei tunisiene care prevede că puterea revine Preşedintelui Parlamentului. Peste noapte sloganurile s-au schimbat din „Jos Ben Ali” în „Jos Ghannouchi”. Sîmbătă, Curtea Constituţională a anunţat că puterea revine de drept Preşedintelui Parlamentului, iar acesta a precizat că va demara consultări cu liderii opoziţiei pentru organizarea alegerilor în termenul de 60 de zile prevăzut de Constituţie.
Viitorul
Problemele şi pericolele la care este expusă Tunisia în această perioadă sînt foarte mari.
– Opoziţia este practic inexistentă. 25% din locurile parlament sînt atribuite de drept opoziţiei, însă aceasta este o opoziţie de faţadă, amestecată în jocul corupţiei împreună cu membrii partidului oficial. Nivelul lor de credibilitate este foarte scăzut în rîndul populaţiei.
– Golul de putere este ocupat pentru moment tot de camarazii lui Ben Ali, iar în partidul prezidenţial nu se face simţit vreun curent reformator. Pentru moment au de partea lor armata care supraveghează instituţiile fundamentale.
– Al Qaeda a salutat prompt răsturnarea regimului lui Ben Ali, ostil fundamentalismului islamic. În cazul liberalizării rapide, fundamentaliştii vor căuta să profite de nemulţumirile generate de tranziţie şi ar putea cîştiga o poziţie importantă.
– Problema zilei sînt izbucnirile de violenţă apărute după fuga dictatorului, violenţe care aduc destul de mult cu „asaltul” teroriştilor din România în decembrie 89 după fuga lui Ceauşescu. Acestea ar putea justifica instaurarea unui regim de forţă sau chiar militar în contextul luptei pentru putere de la vîrf şi astfel ar permite perpetuarea regimului, însă cu alte personaje la conducere.
Importanţa simbolică a Revoluţiei Iasomiei pentru arabii de pretutindeni va fi imensă, în special dacă va fi percepută drept victorioasă împotriva tiraniei. Al-Jazeera and Al-‘Arabiyya au transmis aproape în timp real informaţii despre protestele din Tunisia. Întreaga lume arabă este cu ochii aţintiţi asupra desfăşurării evenimentelor din Tunisia. Au avut loc proteste pe teme similare în Algeria (dispersate brutal de regimul militar) şi în Iordania. În schimb, în Egipt Frăţia Musulmană a încercat să confişte semnificaţia protestelor şi a lansat chemări la revoltă pentru răsturnarea regimurilor seculare din lumea arabă. În Sudan creşte nemulţumirea şi dezamăgirea opoziţiei, mai ales în urma referendumului pentru divizarea ţării.
Nu ştim unde va duce în cele din urmă această schimbare de regim, însă ce este cert este că avem de a face cu prima dictatură arabă răsturnată paşnic, în urma unor proteste nemotivate religios, a unor demonstraţii pentru obţinerea de drepturi civile.
P.S. Legat de Wikileaks – nu, tunisienii nu au aflat de corupţia din ţara lor de pe Wikileaks, aşa cum nici noi, în 1989 nu am avut nevoie de Wikileaks pentru a şti ce se întîmplă în România. Cel mult, cei din Vest au aflat din această sursă. Aşa că este ridicol şi jignitor pentru tunisieni să susţină cineva că dezvăluirile Wikileaks au produs revoluţia din Tunisia.
Romanian
30 de comentarii
Costin A.
15 ianuarie 2011Esti optimist. Poate revendicarile protestatarilor erau seculare, tineau de drepturile civile, dar dupa cum spui, nu prea exista opozitie. are cine sa umple golul de putere acum pt a veni intimpinarea cererilor protestatarilor? Din cite am inteles, nu. Exista sansele sa se intimple ce s-a intimplat la noi si ceausescu lor sa fie inlocuit de un pretin ca iliescu? Daca nu, talibanizarea ii paste. Allah sa-i ajute sa nu se ajunga la allahu akbar!
Liviu Crăciun
15 ianuarie 2011Costin
islamizarea mi se pare si mie pericolul cel mai mare; in primul rind pentru ei, in al doilea ca factor descurajator pentru arabii neinregimentati in jihadul pentru califat din celelalte tari
data fiind alternativa, un iliescu cred ca e de preferat in cazul asta…
emil b.
15 ianuarie 2011De urmarit blogul Passport al publicatiei Foreign Policy. Actualizari si comentarii la situatia din Tunisia:
Tunisian journalist: ‘There will be a military coup – 14 ianuarie
Mr. Oui Oui takes charge – 14 ianuarie
For Tunisia, many questions linger – 15 ianuarie
calehari
15 ianuarie 2011Liviu , multumesc pentru informatii . Nu stiu daca esti optimist dar bine informat esti :). As inclina sa-i dau dreptate lui Costin , pentru ca nu cred in ” simbolul luptei impotriva tiraniei ” . Musulmanii sunt paraleli cu asa ceva . Daca printr-o intamplare au parte de un pic de libertate , de democratie , se grabesc sa scape . Cred ca pentru musulmani gustul democratiei este asemanator cu gustul pe care-l avea ciocolata pentru copilul afgan care a primit un baton de la un soldat american . A muscat din ciocolata si spre surprinderea generala a scuipat scarbit tot ce avea in gura , in praful drumului .
Asa ca in Tunisia va urma ori o tiranie seculara ori una islamica .
Vlad M.
15 ianuarie 2011Scenele din Tunis care au ajuns la televiziunile occidentale contineau, inevitabil, strigate de Allahu Akhbar.
Costin A.
15 ianuarie 2011Sus ‘iliescu’!(Anca, ???? )
calehari
15 ianuarie 2011” Simbol al luptei impotriva tiraniei ” , n-as face acesta afirmatie ci as pune acesta intrebare . Posibil , desi musulmanii sunt paraleli cu libertatea si democratia . Nu scrie la Coran :). Pentru musulmani , democratia are gustul pe care l-a avut ciocolata pentru acel copil afgan care primind un baton de la un soldat american , a muscat si apoi spre surprinderea generala , a scuipat totul in praful drumului . Asa ca in Tunisia va urma o tiranie seculara sau una islamica . Multumiri Liviu pentru un articol bine documentat pe un subiect care merita discutat .
calehari
15 ianuarie 2011Am inceput sa ma repet , de data asta nu din cauza sclerozei ( cu care incep sa devin de altfel , din ce in ce mai prieten ???? ) ci din motive tehnice . Am crezut ca primul comentariu nu a plecat . Scuze .
Anca Cernea
15 ianuarie 2011Liviu,
Interesant articol, sa vedem ce o iesi in Tunisia. Probabil ca nu va iesi o democratie de tip occidental, ci o emanatie, ceva. Dar nu poti sa nu ai simpatie pentru bietii oameni care vor si ei un pic de libertate, si au foarte putine sanse la ea, si nici nu prea stiu ce e aia.
Costin,
Salutare si Josiliescu!
calehari
15 ianuarie 2011Magazinele si hipermarket-urile franceze : Geant , Carrefour , Casino , Monoprix , Magasin General , situate in Tunis si in alte orase tunisiene au fost jefuite in ultimile doua zile . Hipermarketul Geant de la periferia Tunisului a fost incendiat .
Constantin
15 ianuarie 2011Tunisia:Un avertisment si pentru Europa
Ceea ce s-a intamplat în Tunisia (unde preşedintele a fugit în stilul Ceauşescu) poate fi, în parte, un avertisment si pentru unele state din Europa, a căror politică de austeritate nu doar a pauperizat un segment important din populatie, dar în care nici nu se întrevede o politică de ieşire din criza. Ce s-a petrecut, în ultimii ani, în cateva state din UE , între care si România, unde guvernantii au înţeles ca ieşirea din criza înseamnă numai taieri de salarii si diminuari de pensii sau majorări ale preţurilor nu va fi de bun augur dacă, în acest an, „luminita” nu se va intrevede.
Cine a cunoscut Tunisia din mersul autobuzului ştie ca era o tara curată, frumoasă, cu un litoral ce nu făcea fata cererilor. Dar puţini ştiu ca şederea în Tunis, de pildă, a unui străin era reperata si urmărită cu stricteţe de un regim poliţienesc bine pus la punct. Pe de alta parte, „cultul” clanului prezidential făcuse renumita aceasta mica tara a Maghrebului pentru corupţia instituţionalizată si imposibilitatea de a te integra mediului fără sprijinul interesat al autoritatilor mari sau mici.
Pe acest fundal, al şomajului imposibil de cunatificat (mai ales în randul tineretului), a scumpirii produselor de baza (flacara revoltei a fost aprinsă de un mic negustor de zarzavaturi), a birocratizarii execesive a administraţiei, dar si a lipsei de orizont economic, o tara pana mai ieri aparent linistita si „vanata” de mulţi turişti a dat semnalul ca o structura de stat oricat de bine pusă la punct nu poate rezista cetatenilor înfometaţi si plini de durerea zilei de maine.
Va lua Europa învăţătură de ceea ce s-a intamplat în Tunisia? Mulţi vor spune ca nu sunt termeni de comparatie si ca noi, europenii, trăim în alta civilizatie.Si dacă acesta este doar un alibi pentru guvernanti?
Sărăcia si umilirea cetatenilor prin „reforme” care aduc atingere numai individului si familiei sale nu pot fi singurele si interminabilele remedii nici pentru iesirea din criza si nici pentru viitorul oricărei naţii.
http:accentedeconstantinradut.blogspot.com
Vlad M.
15 ianuarie 2011Constantin, stii ce vom apuca noi toti? Prabusirea statului social si a vietii pe credit. Da, se va alege praful de statul social si toate iluziile atat de dragi multora dintre noi. Fie va intra intr-un minunat faliment, fie se va renunta la el si va fi inlocuit de un sistem economico-social bazat pe creier si raspundere personala, adica pe acele valori cu care au trait mii de ani stramosii nostri.
Orice prost stie ca daca primeste 10 mere, nu poate manca mai mult de 10. In mod uimitor, cetateanul statului social nu stie asta. El a auzit de „credit doar cu buletinul”. N-are bani? Nici o problema, se imprumuta pentru 10, 20, 30, o suta de ani si risipeste ce nu are si ce nu a produs/ castigat. La un moment dat, o economie bazata pe bani virtuali si productie virtuala va intra in colaps. Se intampla acum, in Vest si nu numai in Vest.
Apoi avem problema demografica. Tot mai putini angajati trebuie sa tina in spate tot mai multi pensionari si bugetari. E o problema de numere, si aici se intra, la un moment dat, in colaps. Se intampla acum, in Vest si in frumoasa noastra Romanie.
Daca vrem sa ne mintim in continuare ca putem sa o ducem ca pana acum, nu avem decat. Adevarul e ca nu se mai poate. Statul asistential moare, iar impreuna cu el moare si stilul de viata iresponsabil, bazat pe credit. Sa le fie tarana usoara!
Cat despre revolutii, sa fim seriosi, astept sa vad o revolutie care sa nu cerseasca privilegii si ajutoare de la stat. Pe cand o revolutie a responsabilitatii?
P.S. La De Referinta este un articol foarte bun scris de Victor Davis Hanson. Ce ar fi sa il citesti?
calehari
15 ianuarie 2011Constantin @11. In Tunisia era dictatura si dupa ce vidul de putere va fi ” umplut ” va fi din nou dictatura . Politica de austeritate este altceva dar nu pentru oamenii care cred ca Basescu este de vina si pentru criza mondiala si pentru dictatura corupta din Tunisia .
Gresesc cumva , domnule Constantin ?
Cand capul familiei cheltuieste fara masura si fara cap si isi aduce familia la sapa de lemn , cel care-l imprumuta , sa nu moara de foame si sa incerce sa se puna din nou pe picioare , il strange cumva in menghina , facand asta ? . Ce parere aveti domnule Constantin ?
calehari
15 ianuarie 2011” Revolutia care s-a infaptuit cu ajutorul retelelor de socializare Twitter si Facebook ” . Tunisia face primii pasi pe drumul democratiei . Suna frumos si in cazul cand este si adevarat , cred c-ar fi prima data cand niste ” inventii ” ale secolului 21 , vor aduce pe scena politica ( e democratie si este permis , nu ? ) niste forte venite din intunericul evului mediu timpuriu – islamistii fundamentalisti .
David
15 ianuarie 2011Stimate domn,
Ma simt foarte multumit sa vad un articol civilizat despre ce s-a petrecut in Tunisia. In mass media romana subiectul este neacoperit decat prin crampeie de informatii, asa ca e greu sa stii ce acolo.
Pentru ziaristii romani ar fi si greu sa treaca brusc de la traditionalele gropi in asfat si cazurile de crima din satele si orasele romanesti, care acopera cam 50% din jurnalele de stiri la subiecte intr-adevar importante.
Altfel, ma rog si eu pentru tunisieni sa nu cada din lac in put: sa scape de un distator laic si sa incapa pe mana unor islamisti fara mila.
Dinu
15 ianuarie 2011Din pacate cele mai multe sanse sunt pt o islamizare rapida a tarii. Nu cred ca fortele seculare vor putea face fata fanaticilor religiosi. Sper sa ma insel, dar in Magreb prob doar Marocul va rezista in fata ofensivei religiosilor. Acestia sunt bine organizati si foarte bine finantati, iar in plus dispun de un larg suport popular.
Sper totusi sa nu fie asa
Vlad M.
15 ianuarie 2011Vom vedea, Dinu. Pana una alta, fortele de ordine trebuie sa restabileasca ordinea, cu orice pret. Astia s-au tot dedat la jafuri in ultima vreme, asa ca situatia este foarte proasta in Tunisia.
calehari
15 ianuarie 2011David @15. Buna observatia : de la gropile in asfalt si criminalitatea la sate direct la informatii si analize despre o revolutie . Un salt imposibil majoritatii ziaristilor romani. Internetul a devenit pentru multi si devine pe zi ce trece pentru multi altii , singura sursa de informare.
Revenind la subiect , am dat in urma cu cateva momente , peste declaratia unui tunisian care spunea ca , pericolul ca islamistii sa aiba vreun cuvant de spus in evenimentele din Tunisia in aceste momente nu exista . In cei peste 50 de ani de dictatura seculara , bazele fundamentalismului religios au fost pur si simplu desfiintate , fundamentalistii nefiind implicati in proteste . ( Hotnews ). Sa nu uitam insa ca , ion iliescu si ciracii lui , nu au fost nici la Timisoara , nici in Bucuresti , pana in dupa amiaza zilei de 22 dec 89. Asa ca , in Tunisia , ca si in Romania , este posibil sa se auda o voce : Ultimul pe lista , cu voia dumneavoastra ………….Fundamentalismul Islamic ! ????
calehari
15 ianuarie 2011Tunisienii ( doar 1000 de oameni ) au iesit azi in strada pentru a striga : FARA COMUNISTI . M-a luat valul amintirilor si dau o informatie incorecta , pentru a striga : Afara cu Partidul Dictaturii . Au fost imprastiati cu gaze lacrimogene . Stie cineva , cum se numeste Piata Universitatii din Tunis ? ????
Vlad M.
15 ianuarie 2011Calehari, pe Euronews (iar Euronews este orice, dar nu de dreapta), se putea auzi cum aia strigau „Allah Akhbar!”. Sunt sceptic.
Vlad M.
15 ianuarie 2011Swedish tourists beaten up in tense Tunis
Liviu Crăciun
15 ianuarie 2011http://uk.news.yahoo.com/22/20…..f3b62.html
http://www.aawsat.com/english/…..8;id=23812
Liviu Crăciun
15 ianuarie 2011calehari
ei spun cam asa: „a cazut dictatorul, dar inca nu a cazut dictatura; protestele trebuie sa continue”
si apropo: si acolo se vorbeste acum de sniperi pe acoperisuri, care apoi se dovedesc a fi turisti in balcoane (tare mai seamana unele chestii…)
Liviu Crăciun
15 ianuarie 2011Vlad
un mesaj catre habaucii suedezi ????
http://highcoolyet.blogspot.co…..ds-et.html
Liviu Crăciun
15 ianuarie 2011s-a anuntat guvernul de „uniune nationala”; 3 reprezentanti ai opozitiei ar face parte (dezvoltare regionala, sanatate si educatie ???? ); se desfiinteaza ministerul „informatiilor”; in rest ramin aceiasi (la vremuri noi, tot noi; si la ei ???? ) – „Il ne faut plus dire Révolution de Jasmin, mais Révoltion de Palais”
alte „bunatati” de la „FSN” pentru tunisieni – toti bogatii si suspectii de coruptie vor fi investigati; toti detinutii politici vor fi eliberati
calehari
15 ianuarie 2011Dictatura a cazut ! Urmeaza Renasterea – Ennahda ! Rached Ghannouchi , seful miscarii islamiste Ennahda ( Renasterea ) , aflat in exil la Londra de 22 de ani , si-a exprimat sambata dorinta sa se reintoarca in Tunisia . Miscarea Ennahda a fost interzisa de catre autoritatile tunisiene la inceputul anilor 90 , acuzata fiind ca pregateste o lovitura de stat contra conducerii laice a Tunisiei .
” Dictatura a cazut , nimic nu ma impiedica sa ma intorc in tara dupa 22 de ani de exil ” , a declarat Ghannouchi . Dealtfel Primul Ministru tunisian , Mohamed Ghannouchi ( coincidenta ? ) insarcinat cu creearea noului guvern de uniune nationala , a autorizat reintoarcerea din exil a opozantilor vechiului regim . Incepe !
calehari
15 ianuarie 2011Vlad M @20 . Am mai multa incredere in ceea ce ai auzit tu , decat in ce ” informeaza ” ei . Liviu Craciun @23. Intradevar , multe asemanari cu ce-a fost la noi cu o singura mare deosebire ; la noi n-a fost revolutie ????
Costin A.
15 ianuarie 2011de pe pagina romana a lui Daniel Pipes, o traducere putin ciudata a unui articol interesant:
Zarvă in Tunisia
Costin A.
15 ianuarie 2011Iliescul Tunisie inca intirzie sa apara.. Tunisia: Banned Islamist Group Poised to Take Power After Uprising…
cit despre articolul din care a citat constantin, mi se pare aberant de ignorant.
Quantico
15 ianuarie 2011Allah Akhbar!
Coranul este cea mai toleranta carte religioasa…si totusi in numele lui s-au facut cele mai mari atrocitati!
In toata istoria statelor musulmane NU a existat democratie ci doar autocratie sub diverse forma.Democratia,acolo pe unde a ajuns in forme firave a fost expulzata…cazul Iran-ului va mai spune ceva?
Fundamentalismul islamic a trecut pare-se de la forma dura a terorismului la o forma soft prin care incearca sa rastoarne toate regimurile pro-occidentale si apoi sa preia controlul .
Asemanarile cu Europa nu-si au rostul…