FUNDATIA IOAN BARBUS

Carul cu boi şi originea imnului Israelului – Hatikva

Imnului statului Israel (HatikvaSperanţa) ne sună atât de familiar. Şi nu e de mirare, după cum vom vedea mai jos, căci are legătură cu România.

Până atunci – o înălţătoare mărturie despre acest cântec de speranţă înregistrat de un reporter BBC în aprilie 1945 când lagărul Bergen-Belsen a fost eliberat de armata britanică. Reportajul a fost redescoperit în arhive ani mai târziu. „Un cântec al libertăţii” cântat atunci, în aprilie 1945, de puţinii supravieţuitori ai acestui lagăr.

Cel care a compus în 1888 melodia imnului Israelului, Samuel Cohen, s-a născut la Ungheni, în Basarabia.

Samuel Cohen a mărturisit că s-a inspirat din vechi melodii populare româneşti, care circulau în nordul Ardealului:

Cucuruz cu frunza-n sus

Păi, cucuruz cu frunza-n sus, ţucu-i ochii cui l-o pus,
Că l-o pus cu patru boi, ţucu-i ochii amândoi.

şi Luncile s-au deşteptat (Cântecul de mai).

Exista pe atunci şi o cunoscută variantă umoristică, intitulată Carul cu boi ori Hăis-Cea.

Pân ce electricitate
Căi ferate şi vapori
Încă nu erau aflate
Mergeau toate fără zori
Căci bătrânii erau moi
Îşi mânau caruri cu boi

De fapt melodia este mult mai veche şi o regăsim sub diferite variante în mai multe regiuni europene.

Se numeşte La Mantovana şi a fost compusă la sfârşitul secolului XVI de tenorul Giuseppino del Biado. Pe acastă melodie, cântecul Fuggi, Fuggi, Fuggi da questo cielo s-a răspândit sub diverse forme în Europa, mai ales în Europa centrală şi de est.

Marele compozitor ceh Smetana s-a inspirat din aceasta melodie în cea de-a doua simfonie a lui, Vltava.

În orice caz, Samuel (Shmuel) Cohen, ţăran născut Basarabia cu darul cântării la vioară, unul dintre primii colonişti de la Rishon Le Zion, s-a inspirat din variantele româneşti ale melodiei. În această colonie (Rishon Le Zion – Cel dintâi Sion) a fost intonat pentru prima dată Hatikva, imnul mişcării sioniste care avea să devină imnul statului Israel.

Şi nu numai melodia acestui imn are legătură cu România, ci şi versurile. Prima versiune a textului a fost compusă la Iaşi, în 1877, de către Naftali Herz Imber, poet evreu născut în Galiţia.

Cât timp cât în inimă,
Un suflet evreiesc încă tânjeşte,
Şi scrutând către Est,
Un ochi încă veghează spre Sion.
Nădejdea noastră nu a fost încă pierdută,
Speranţa de două mii de ani,
Să fie o naţiune liberă în ţara noastră,
Patria Sionului şi a Ierusalimului.

O variantă a acestui text a fost publicată pe Totdeauna gata!, un blog cercetăşesc.

Nu mai sunt cuvinte este un cântec religios cântat in bisericile greco-catolice pe linia melodică a imnului Israelului.

Aici este varianta AUDIO:

Magda Puskas si Valentin Moldovan – Numai sunt cuvinte

Nu mai sunt cuvinte să poată lăuda
Toată iubirea şi-ndurarea Ta.
Pe altarul lumii, răstignit Tu eşti,
Şi pentru oameni, zilnic Te jertfeşti.

Cerul şi marea, tot ce în ea,
Muntele, valea şi inima mea,
Toate se-nchină Creatorului
Şi mulţumire îi dau Domnului.

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Gelu Trandafir

Gelu Trandafir

Gelu Trandafir a studiat jurnalismul în Franţa. A fost producător de emisiuni pentru ProTV, realizator şi editor pentru BBC World Service, editorialist la România liberă şi redactor-şef adjunct la Evenimentul Zilei şi Cotidianul. A făcut parte din Delegaţia Permanentă a PNŢCD la începutul anilor '90 şi este membru fondator al Fundaţiei Ioan Bărbuş. A fost membru CNA între 2006 și 2012.

8 comentarii

  1. Anca Cernea
    16 aprilie 2013

    Se împlinesc 65 de ani de la declararea Independenței Statului Israel!
    La mulți ani, Israel!
    עם ישראל חי

  2. Silvapro
    16 aprilie 2013

    Multumim, Gelu Trandafir si Anca Cernea!

    Mai citisem despre acest cintec, dar nu cunosteam toate aspectele. Ascultasem si vreo 2 versiuni ale cintecului, dar nici pe departe toate cele oferite de Gelu T. in acest topic si-n linkurile alaturate.

    F. emotionant totul, si versiunea lui Smetana, si faptul ca se cinta melodia in biserici (asta chiar nu stiam deloc).
    Cutrematoare a fost marturia din reportajul de la eliberarea lagarului Bergen-Belsen.

    O f. inspirata idee in cinstea Independentei Statului Israel!

  3. Nelu Coman
    16 aprilie 2013

    Excelent!
    N-o fi zis in mod gratuit Papa Ioan Paul ca Romania este Gradina Maicii Domnului!

  4. GMT
    16 aprilie 2013

    @Nelu Coman
    Istoria cu Romania – Gradina Maicii Domnului este foarte interesanta. Se pare ca porneste de la o minune petrecuta cu exact 500 de ani inainte ca Papa sa intareasca prin spusele sale aceasta frumoasa si nobila traditie.

    Se pare ca niste calugari care se nevoisera langa manastirea Bistrita din Neamt, undeva in paduri, intre Piatra Neamt si Ceahlau, necajiti de invazii pagane au decis sa plece la Muntele Athos – cunoscut ca gradina Maicii Domnului. Sfanta fecioara le-a aparut in cale si le-a spus sa ramana acolo: „si aici este gradina mea”, le-a spus Maica Domnului. Calugarii au ramas si au intemeiat Manastirea Bisericani.

  5. Pataphyl
    16 aprilie 2013

    @5 Așa e Gelu, am drumețit de nenumărate ori la mănăstirile Neamțului și știu această istorie chiar de la călugării de la Bisericani, dar și de la cei de la Bistrița ( situată foarte aproape), Horaița, precum și de la măicuțele de la Văratec și Agapia. http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-bisericani-68035.html

  6. Goldman Benzi
    16 aprilie 2013

    La multi ani Israel!La cea de a 66 aniversare…

  7. AT
    16 aprilie 2013

    Hora lui Nae, varianta lautareasca din Muntenia:

    http://www.socsci.uci.edu/~rgarfias/sound-recordings/romania-1977.html

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian