Fără acest clivaj stânga – dreapta, politica ar fi mai săracă și lipsită de conținut. Nu puțini sunt aceia care susțin că acestă deosebire ar exista doar la nivel de discurs și că politicienii se vor întotdeauna samavolnic indiferent de culoare lor politică. Această aserțiune poate fi valabilă în țările Europei de Sud- Est, și cu precădere în România, unde partidele au serioase probleme doctrinare. Fug într-o parte și alta a spectrului politic și creează confuzii la nivelul electoratului.( Ex: PC, PD-L).
În Europa occidentală acest clivaj contează și victoria uneia în detrimentul celeilalte poate influența adoptarea unui anumit tip de politici publice cât și parcursul economiei.
Acest model stânga-dreapta s-a dovedit a fi un model competitiv. Principale teme de abordare sunt cele economice si sociale. Pe de o parte atitudinea favorabilă sau nu a mediului de afaceri; pe de alta parte concentrarea pe diferite tematici sociale. Stânga și dreapta oferă, fiecare, propriul său raspuns. Fiecare iși are un strămoș ideologic, și se reformează în măsura în care electoratul o cere. O analiză mai atentă asuprea acestui clivaj, arată că partidele socialiste își pierd treptat din popularitate.
Principala problemă este incapacitatea acestora de a răspunde noii globalizări economice, a gândirii corporatiste ce se răspândește într-un ritm alert, mai ales in Europa de Est. Stânga susține că atât politicile agricole, cât și activitatea sindicatelor și politicile imigraționiste sunt afectate de globalizare și nu intr-un mod pozitiv. Dar regularizarea acestui proces de globalizare, nu este un lucru ușor, si nu stă în puterea a câteva guverne.
Partidele de stânga europene încep să piardă din ce în ce mai mul teren. Pe de o parte politicile sociale pe care le-au propus în trecut, nu dau randament și pe de altă parte nu reușesc să creeze programe de guvernare alternative. Multe dintre ele nu pot decise ce noi reforme vor adopta în interiorul partidului. Celebrul New Labour a lui Tony Bliar si Gordon Brown in momentul de față este falimentar. Reformarea Partidului Socialist Francez, nu a dat rezultatele așteptate în ultimii 10 ani. Creerea Coaliției partidelor de Stânga din Polonia, ce trebuia sa fie un element reformator in spectrul politic polonez, s-a dovedit a fi un actor perdant, și nu o alternativă la o guvernare problematică.
Practic singurele țări în care socialiștii se mai află la putere sunt Portugalia, Spania si Regatul Unit al Marii Britanii. Până si celebrul exemplu al Suediei nu mai stă în picioare. În prezent se află la guvernare o coaliție conservator moderată.
În Franța, socialiștii nu au mai câștigat alegerile prezidențiale din anul 1995. În 2003 nu au reușit să ajungă nici în turul doi. Francezii au respins în 2007 planurile lui Segolene Royal de a construi o a șasea republica, cu o prezență la vot de peste 80%.
În Italia un personaj controversat precum Silvio Berlusconi a câștigat alegerile în acest an, după ce guvernele conduse de Romano Prodi au fost incapabile să rezolve principalele probleme ale italienilor: economia în derivă și migrația.
În Marea Britanie popularitatea laburiștilor este în cădere. Conservatorii au castigat primăria Londrei, și sunt favoriți în sondaje la câștigarea alegerilor generale din 2010. Probemele laburiștilor sunt mai serioase decât par, la ultimele alegeri locale, au ieșit al treilea partid ca numar de membri in consillile locale din Anglia. De asemena infrângeri semnificative ale partidului au avut loc și în Scoția și Țara Galilor. Economia Marii Britanii, nu se bucură de cea mai bună perioadă. David Cameron, liderul partidului conservator, promite sa fie un al doilea Margaret Thatcher, în modul de implementare a unor noi măsuri.
Coaliția guvernamentală din Germania este alcătuită și din socialiști, dar principalul capital politic îl câștigă Angela Merkel. SPD, un partid istoric, are probleme interne, a schimbat patru presedinți din 2004 până în prezent și se vede ajuns din urmă de un partid al stângii radicale. Orice calcul politic nu îl vede castigator la urmatoarele alegeri parlamentare. Cel mai probabil va fi un partid secundar intr-o nouă coaliție.
În Polonia, deși guvernul conservator condus de Jarosław Kaczyński , nu a reusit să ducă la bun sfârșit reformele economice și a fost problematic la capitolul organizare, a fost înlocuit în 2007 de unul de tot de dreapta, condus de Donald Tusk. În timp ce coaliția partidelor de stânga nu a reușit că câștige decât 51 ( 13,15%) din locurile pentru Sejm, clasându-se pe locul trei.
În România sondajele încă nu arată un câștigător sigur al alegerilor de anul acesta. Cel mai probabil va exista o coaliția guvernamentală.
Acest model, in mare partea european, al alternanței între stânga și dreapta, sau al coalițiilor bicolore, este in transformare. Neoferind o alternativă viabilă, stânga europeană așteaptă un colaps al partidelor de guvernare și al politicilor promovate de acestea, pentru a spera într-o revenire.
Romanian
18 comentarii
Adi_Ocs
13 septembrie 2008Interesanta prezentarea ta, am scris si eu de mai multe ori pe aceeasi tema. O singura observatie: nu este James ci David Cameron. A, si ma indoiesc ca SPD va mai face parte dintr-o coalitie de guvernare, cel mai probabil viitorul guvern va fi CDU-CSU-FDP
emil
13 septembrie 2008Multumiri lui Cosmin pentru acest material. Blogul sau poate fi accesat aici.
Cosmin Carbunaru
13 septembrie 2008Da. James e un regizor american. Merci mult.
Panseluta
13 septembrie 2008Cosmin:
Foarte buna trecere in revista a situatiei din Europa.
O singura observatie: Romania nu are ce cauta in lista ta. In Romania se practica oportunismul cras si codosia politica la toate nivelele, in toate partidele.
Sa alaturi Romania tarilor cu o mare traditie de filozofie si practica politica e o gluma.
In Romania nu exista „dreapta”, „stinga”, „independent”, etc. in orice definitie clasica a notiunilor. Curat echidistant — cum ar fi zis Caragiale in vocabular contemporan pentru „impartial”, adica dupa cum bate vintul.
Ce conteaza la romani nu e ideologia, nu sunt principiile. In clasa politica „elevata” si in straturile sociale din care se adapa clasa conducatoare ce conteaza si e profund admirata e inavutirea indiferent de metode. Ce conteaza sunt legaturile de cumetrie, de trib, de coterie intelectuala, si mai ales de apartenenta la fostele „structuri” stalinisto-securisto-ceausiste.
Spune-mi de ce cre
Imperialistu'
13 septembrie 2008Corectat. ????
Eretele
13 septembrie 2008Degeaba în Suedia sunt dreptacii la putere, dacă propun tot măsuri de stânga. Citisem într-un studiu recomandat pe forumul Liberalism.ro cum taxele au atins în Suedia cel mai mare nivel tocmai în timpul unei guvernări „de dreapta”.
Imperialistu'
13 septembrie 2008E, stai nitel, Erete, macar nu-s stanga clasica, tot e un castig. Da, dreapta suedeza seamana bine cu centru-stanga*, intru totul de acord, dar te mira chestia asta intr-o tara atat de socialista precum Suedia? Faptul ca mai exista si altceva decat socialisti este un miracol in sine.
* ca tot vorbeam cu Cosmin: principala problema s-ar putea sa nu fie stanga, cat stangizarea dreptei.
Cosmin Carbunaru
13 septembrie 2008@Panseluta
Am zis ca in Romania aceasta distinctie este foarte fragila. Tu ai descris mai bine situatia de aici. ????
Fiind roman tind mereu sa dau si exemplul Romaniei, fie el bun sau rau.
Panseluta
13 septembrie 2008Cosmin:
Iarta-ma ca nu ti-am urat bun venit aici. Esti o forta.
In rest, despre Romania: Te intelg asa de bine.
Pe noi toti, aici la patrupezi, ne uneste o dragoste de tara lucida, fara patriotism sforaitor si nationalism imbecil–si, mai ales, fara interese materiale sau de „putere”.
Optiunea existentiala de a refuza de a trai in cloaca Romaniei de dupa ’89 nu e o respingere a tarii totale si a radacinilor, ci a ceea ce o viciaza, si e o optiune care tine de persoana si circumstante.
Eu ii invidiez pe patrupezii care traiesc acasa, si au avut sansa si creierul sa se elibereze de minciuna cotidiana, oricit de greu e. Ii iubesc profund.
Bine ai venit!
Numai bine
Ce conteaza, la urma urmelor, e dragostea sprijinita de adevar.
dr. jones
13 septembrie 2008declinul stangii in europa? un vis frumos.
da. francezii au votat sarkozy dar nu si reformele.
valul ( tsunami) recesiunii americane se va resimti mult mai tare in europa in aceasta iarna.
francezii s-au invatat sa munceasca 30 ore pe saptamana, suburbiile pariziene sa primeasca ajutor social si sa incendieze masini si sa sparga magazine de plictiseala, spaniards sa cheltuie fondurile europene aiurea in tramway in proiecte inutile, merkel mosteneste teava lui schroeder si santajul rusiei, gordon din tot ce a promis nu a facut nimic, prodi a amnistiat brigazile rosii sa faca loc la propaganda, la bruxelles se vorbeste ( bla bla bla ca de atata is in stare) mai mult despre guantanamo decat despre adictia de petrol, santajul rusiei, drama georgiei, nuka iranului sau genocidul din darfur unde cotizeaza china si rusiia.
insa, paradoxal, „europa noua” satula de socialism, comunism, nazism – are un cuvant de spus.
facand abstractie de curentele rusofile care inca isi fac sintita prezenta – vezi reactia tribunului cand presedintele basescu a condamnat comunismul.
chiar sunt curios daca vadim a fost invitat la nunta regala.
Cosmin Carbunaru
13 septembrie 2008@Panseluta
Multumesc mult.
@dr. jones
Nu cred a fost vadim la nunta regala ???? Dar au fost altii care nu isi aveau locul.
emma
13 septembrie 2008o simpla curiozitate :
in urma cu cateva luni panseluta l-a numit din pura intamplare/greseala pe costin – cosmin .
imperialistu` a mers mai departe daunezi – adresandu-se lui costin … cu „prenumele” cosmin in mod repetat daca nu ma inseala memoria. hmmm…. nu de alta , doar eu – cea care imi urmaresc cu mare atentie proprile-mi greseli … ma face sa fiu cu mult mai precauta la modul de exprimare a celorlalti participanti .
hmm… sper ca nu te ofenseaza aceasta banala curiozitate de duminica.
emma
13 septembrie 2008a, uitasem sa te rog sa stergi comentariu dupa ce il citesti . este banal . insa faptul ca lui vlad ai place sa testeze granite spiritului de observatie al interlocuitorului – ma gandeam ca nu strica sa imi satisfac aceasta curiozitate . tja . femeile .
a, chiar asa . gratulation pentru articol.
un student la politica este cu siguranta capabil sa explice raportul dintre stanga ( si stanga si latura dreptace – care exista negresit in cadrul unui partid social-democrat din vestul european ) si nu in ultimul rand – dreapta- ( si stanga care exista la fel in cadrul unui partid crestin democrat conservator ) .
intradevar . politica vestica este complicata in esenta si „imperceptibila” cand o generalizezi.
p.s. links adica patidul ca atare – este socialist ( in aceptiunea generala a unui est-european) social-democrat nu este similar cu socialistu` in aceptiunea unui est – european. de aici si discrepantele in perceptia unui vest european si al unui est-european.
intotdeauna mi-am spus ca nimic nu poate fi mai complicat pe lume decat politica si relatia intre a pricepe respectiv percepe politica si practia acesteia in sensul cel mai larg al cuvantului. adica intre teorie si praxis – este de regula implicata veridicitatea .
emma
13 septembrie 2008iata corectura cea din urma :
-acceptiune
-practica
costin
13 septembrie 2008salut emma. imperialistu’ nu vorbea cu mine, ci cu cosmin. cu autorul ultimului articol :)..
Francesco
13 septembrie 2008Bine ai venit Cosmin!
emil
13 septembrie 2008Pauzele lungi si dese, cheia marilor succese.
Does Socialism Breed Laziness? Spain and the Problem of Post-Vacation Syndrome
Cosmin Carbunaru
13 septembrie 2008@Francesco
Multumesc!