Pe 23 martie 2010 Benjamin Netanyahu a rostit un discurs la AIPAC – American Israel Public Affairs Committee – în care s-a referit la problemele păcii din Orientul Mijlociu, la capitata Ierusalim , la trecutul dar şi la perspectivele sale în cadrul statului Israel.

Discursul de la AIPAC al lui Benjamin Netanyahu – 22 martie 2010

În faţa lumii stau acum provocări monumentale, iar eu ştiu că Israelul şi America le vor face faţă împreună.

Le facem faţă împreună pentru că suntem animaţi de aceleaşi idealuri şi suntem inspiraţi de acelaşi vis – visul realizării securităţii, prosperităţii şi păcii. Cu un secol în urmă acest vis părea imposibil pentru mulţi evrei.

Luna aceasta, tatăl meu a sărbătorit centenarul zilei sale de naştere. Când s-a născut, ţarii conduceau în Rusia, Imperiul Britanic era întins pe tot globul iar otomanii conduceau Orientul Mijlociu. În timpul vieţii sale, toate aceste imperii s-au prăbuşit, altele au crescut şi au decăzut, iar destinul evreilor a evoluat de la disperare la o nouă speranţă – renaşterea statului evreu.

Pentru prima dată în două mii de ani, un popor suveran evreu se putea apăra împotriva atacurilor.

Înainte de asta, am fost supuşi la neîncetate sălbaticii: vărsări de sânge în Evul Mediu, expulzarea evreilor din Anglia, Spania şi Portugalia, sacrificarea a nenumăraţi evrei în Ucraina, pogromurile din Rusia, culminând cu cel mai mare rău din toate – Holocaustul.

Punerea bazelor statului Israel nu a oprit atacurile asupra evreilor. A dat evreilor doar puterea de a se apăra împotriva acestor atacuri.

Prietenii mei,

Vreau să vă spun despre ziua când am înţeles pe deplin profunzimea acestei transformări.

A fost ziua în care am întâlnit-o pe Shlomit Vilmosh, cu peste patruzeci de ani în urmă. Am fost în armată cu fiul ei, Haim, în aceeaşi unitate de elită. În timpul unei bătălii din 1969, Haim a fost ucis în timpul unui schimb focuri de armă. La înmormântarea lui, am descoperit că Haim s-a născut la scurt timp după ce mama şi tatăl său au fost eliberaţi din lagărele morţii din Europa.

Dacă Haim s-ar fi născut cu doi ani mai înainte, acest ofiţer îndrăzneţ tînăr ar fi fost aruncat în cuptoare ca un milion de alţi copii evrei. Mama lui Haim Shlomit mi-a spus că, deşi era într-o mare suferinţă, era mândră. Cel puţin, a spus ea, fiul meu a căzut purtând uniformă de soldat evreu în apărarea statului evreu.

În repetate rânduri, armata israeliană a fost forţată să respingă atacurile unor inamici mult mai mari, hotărâţi să ne distrugă. Când Egiptul şi Iordania au recunoscut faptul că nu am putut fi învinşi în bătălie, au îmbrăţişat calea păcii.

Totuşi, există unii care continuă atacul împotriva statului evreu şi care în mod deschis cheamă la distrugerea noastră. Ei caută să atingă acest obiectiv prin intermediul terorismului, a atacurilor cu rachete şi cel mai recent prin dezvoltarea de arme atomice.

Adunarea poporului evreu în Israel nu i-a descurajat pe aceşti fanatici. De fapt, doar le-a stimulat apetitul. Conducătorii Iranului spun că “Israelul este ţara unei singure bombe”. Şeful Hezbollah spune: “Dacă toţi evreii se adună în Israel, acesta ne va scuti de efortul de a merge după ei în toată lumea”.

Prietenii mei, acestea sunt fapte neplăcute, dar acestea sunt faptele.

Cea mai mare ameninţare la adresa oricărui organism viu sau a oricărei naţiuni este de a nu recunoaşte pericolul la timp.

Cu şaptezeci şi cinci de ani în urmă, mulţi lideri din întreagă lume şi-au băgat capul în nisip. Nenumărate milioane de oameni au murit în războiul care a urmat.

În cele din urmă, doi dintre cei mai mari lideri ai istoriei a contribuit la schimbarea cursului mareeei. Franklin Delano Roosevelt şi Winston Churchill au ajutat la salvarea lumii. Dar ei au acţionat prea târziu pentru a salva şase milioane de oameni din neamul meu.

Viitorul statului evreu nu poate să depindă de bunăvoinţa chiar a celui mai mare dintre conducătorii lumii. Israelul trebuie să-şi rezerve întotdeauna dreptul de a se apăra.

Astăzi, o ameninţare fără precedent pentru omenire a devenit vizibilă prin dimensiunile uriaşe.

Un regim radical iranian înarmat cu arme nucleare ar putea pune capăt erei păcii nucleare de care lumea a beneficiat în ultimii 65 de ani. Un astfel de regim ar putea furniza arme nucleare teroriştilor şi ar putea fi chiar ei tentaţi să le folosească. Lumea noastră nu va fi niciodată la fel. Tentativa neruşinată a Iranului de a dezvolta arme nucleare este în primul rând o ameninţare la adresa Israelului, dar este, de asemenea, o ameninţare gravă pentru regiune şi pentru lume.

Israelul se aşteaptă de la comunitatea internaţională să acţioneze rapid şi decisiv pentru a contracara acest pericol. Dar ne vom rezerva întotdeauna dreptul la auto-apărare. De asemenea, noi trebuie să ne apărăm împotriva minciunilor şi denigrărilor.

De-a lungul istoriei, calomniile împotriva poporului evreu au precedat întotdeauna atacurile fizice împotriva noastră şi au fost folosite pentru a justifica aceste atacuri.

Evreii au fost numiţi otrăvitori ai izvoarelor omenirii, instigatori de instabilitate, sursa tuturor relelor de sub soare. Din păcate, aceste atacuri calomnioase împotriva poporului evreu nu s-au terminat odată cu crearea Israelului. Pentru un timp, antisemitismul evident, cel pe faţă, a fost ţinut în frâu de ruşinea şi şocul Holocaustului. Dar numai pentru un timp.

În ultimele decenii, ura faţă de evrei a reapărut cu o forţă în creştere, dar cu o deformare insidioasă. Ura nu este doar îndreptată către poporul evreu, ci este ce în ce mai mult canalizată către statul evreu. În forma sa cea mai pernicioasă, acesta susţine că dacă Israelul nu ar exista, ar dispare multe din problemele lumii.

Prietenii mei,

Aceasta înseamnă că Israelul este mai presus de critici? Desigur că nu. Israelul, ca orice democraţie, are imperfecţiunile sale, dar ne străduim să le corectăm prin dezbatere deschisă şi prin control. Israelul are instanţe judecătoreşti independente, este un stat de drept, are o presă liberă şi o dezbatere viguroasă parlamentară – credeţi-mă, este viguroasă. Ştiu că membrii Congresului se referă se adresează unul altuia cu formulări ca “distinsul meu coleg din Wisconsin” sau “distinsul senator din California”.

În Israel, membri Knessetului nu vorbesc de distinşii lor colegi de la Kiryat Shmona şi de la Be’er Sheva. Noi spunem – ei bine, nu vreţi să ştiţi ce spunem…

În Israel, autocritica este un mod de viaţă, şi vom accepta criticile ca parte din modul de comportare în afacerile internaţionale. Dar Israelul ar trebui să fie judecat după aceleaşi standarde aplicate tuturor neamurilor, iar acuzaţiile împotriva Israelului trebuie să fie întemeiate pe fapte.

O afirmaţie care este cu totul altceva decât o simplă afirmaţie este încercarea de a descrie pe evrei că pe nişte colonişti străini în patria lor, una dintre marile minciuni din timpurile moderne.

În biroul meu, am un inel care mi-a fost împrumutat de către Departamentul de Antichităţi al Israelului. Inelul a fost găsit lângă peretele Vestic (al Templului, n.t), dar el e vechi de 2800 de ani, două sute de ani după ce Regele David a transformat Ierusalimul în capitala ţării noastre. Inelul este un sigiliu al unui funcţionar evreu şi are scris numele lui în limbă ebraică: Netanyahu. Ben-Yoash Netanyahu. Ăsta e numele meu. Prenumele meu, Benjamin, e datat cu 1000 ani mai devreme, de la Benjamin, fiul lui Iacov.

Unul dintre fraţii lui Benjamin a fost numit Shimon, care, de asemenea se întâmplă să fie prenumele bunului meu prieten, Shimon Peres, preşedintele Israelului.

Cu aproape 4.000 de ani în urmă, Benjamin, Shimon şi cei zece fraţi ai lor zece hălăduiau pe dealurile din Iudeea.

Doamnelor şi domnilor,

Legătura dintre poporul evreu şi Ţara lui Israel nu poate fi negată. Legătura între poporul evreu şi Ierusalim nu poate fi negată. Poporul evreu a construit Ierusalimul cu 3000 ani în urmă şi poporul evreu construieşte astăzi Ierusalimul. Ierusalimul nu este o colonie. Este capitala noastră.(s.m)

În Ierusalim, guvernul meu a menţinut politicile toturor guvernelor israeliene din 1967, inclusiv cele conduse de Golda Meir, Menachem Begin şi Yitzhak Rabin. Astăzi, aproape un sfert de milion de evrei, aproape jumătate din populaţia evreiească a oraşului, trăieşte în cartiere care sunt dincolo de liniile armistiţiului din 1949. Toate aceste cartiere sunt la o distanţă de Knesset de cinci minute de condus cu maşina. Acestea sunt o parte integrantă şi indisolubilă a Ierusalimului modern.

Toată lumea ştie că aceste cartiere vor face parte din Israel, în orice acord de pace. Prin urmare, construind în ele în ele nu exclude în nici un fel posibilitatea soluţiei cu două state.

Nimic nu este mai rar în Orientul Mijlociu decât toleranţa pentru convingerile altora. În Ierusalim, libertatea religioasă pentru toate religiile a fost garantată doar sub suveranitatea israeliană. În timp ce ne preţuim patria, noi recunoaştem că de asemenea trăiesc acolo şi palestinieni. Noi nu vrem să îi guvernăm. Noi nu vrem să îi conducem. I-am dori ca vecini, care trăiesc în securitate, demnitate şi pace.

Totuşi, Israelul este acuzat pe nedrept de a nu dori pacea cu palestinienii. Nimic nu putea fi mai departe de adevăr. Atât în cuvânt şi faptă, guvernul meu şi-a demonstrat în mod constant angajamentul faţă de pace. Din prima zi, am sunat la Autoritatea Palestiniană pentru a începe fără întârziere negocierile de pace. Fac astăzi acelaşi apel. Preşedintele Abbas, vino să negociem pacea.

Liderii care doresc cu adevărat pacea ar trebui să stea jos faţă-în-faţă. Desigur, Statele Unite pot ajuta părţile în rezolvarea problemele lor, dar ele nu pot rezolva problemele pentru părţi. Pacea nu poate fi impusă din exterior. Aceasta poate veni doar prin negocieri directe, în care să ne dezvoltăm încrederea reciprocă.

Anul trecut, am vorbit de o viziune de pace în care un stat palestinian demilitarizat recunoaşte statul evreu. La fel ca şi palestinienii, care aşteaptă ca Israelul să recunoască statul palestinian, ne aşteptăm ca palestinienii să recunoască statul evreu.

Guvernul meu a eliminat sute de obstacole, bariere şi puncte de control pentru a facilita libera mişcare a palestinienilor. Ca rezultat, am ajutat la stimularea unei dezvoltări fantastice a economiei palestiniene (cafenele, restaurante, întreprinderi, chiar teatre multiplex). Şi am anunţat un moratoriu fără precedent privind construcţiile israeliene noi în Iudeea şi Samaria.

Aceasta este ceea ce guvernul meu a făcut pentru pace. Ce a făcut Autoritatea Palestiniană pentru pace? Ei bine, ei au pus condiţii prealabile la convorbirilor de pace, au pornit o campanie internaţională neobosită pentru a submina legitimitatea Israelului şi au promovat notoriul raport Goldstone, care acuză în mod fals Israelul de crime de război. De fapt, e ceea ce fac ei chiar acum la ONU în grotesc numitul Consiliu al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului.

Vreau să mulţumesc preşedintelui Obama şi Congresului Statelor Unite pentru eforturile lor de a contracara această calomnie şi vă cer să vă continuaţi sprijinul. În mod regretabil, Autoritatea Palestiniană a continuat, de asemenea incitarea împotriva Israelului.

Cu câteva zile în urmă, o piaţă publică din apropierea oraşului Ramallah a fost numită după un terorist care a ucis 37 de civili israelieni, inclusiv 13 copii. Autoritatea Palestiniană nu a făcut nimic pentru a preveni acest lucru.

Pacea impune reciprocitate. Ea nu poate fi o stradă cu sens unic, în care numai Israelul face concesii. Israelul este gata să facă compromisurile necesare pentru pace. Dar ne aşteptăm ca palestinienii să facă la rândul lor compromisuri.

Dar un lucru pe care eu nu îl voi compromite este securitatea noastră.

Este greu de explicat situaţia neplăcută de securitate a Israelului pentru cineva care trăieşte într-o ţara de 500 de ori mărimea statului Israel. Dar să ne imaginăm Statele Unite comprimate la dimensiunea New Jersey-ului. Apoi, să punem pe graniţa de nord a New Jersey un proxy terorist iranian numit Hezbollah care trage 6000 rachete în acest stat mic. Apoi să ne imaginăm că acest proxy terorist a acumulat 60,000 de rachete pentru a trage în dumneavoastră.

Aşteptaţi. Eu nu am terminat. Acum imaginaţi-vă pe graniţa de sud din New Jersey alt proxy terorist iranian numit Hamas. Care trage de asemenea 6000 rachete pe teritoriul dumneavoastră în timp ce introduce prin contrabandă chiar mai multe arme letale pe teritoriul său. Credeţi că v-aţi simţi un pic vulnerabili? Nu v-aţi aştepta la înţelegere din partea comunităţii internaţionale atunci când vă apăraţi singuri?

Un acord de pace cu palestinienii trebuie să includă măsuri de securitate eficiente pe teren. Israelul trebuie să se asigure că ceea ce s-a întâmplat în Liban şi în Fâşia Gaza nu se întâmplă din nou în Cisiordania.

Problema principală de securitate a Israelului cu Libanul nu este frontiera sa cu Libanul. Este frontiera Libanului cu Siria, prin care Iranul şi Siria introduc prin contrabandă zeci de mii de arme pentru Hezbollah. Problema principală de securitate a Israelului cu Gaza nu este graniţa cu Gaza. Este graniţa Gazei cu Egiptul, în care aproape 1000 de tuneluri au fost săpate pentru a introduce arme prin contrabandă.

Experienţa a arătat că doar o prezenţa israeliană pe teren poate preveni contrabanda cu arme. Acesta este motivul pentru care un acord de pace cu palestinienii trebuie să includă o prezenţă israeliană de la graniţă de est a unui viitor stat palestinian. Dacă pacea cu palestinienii dovedeşte durabilitate în timp, putem să şi revizuim acordurile de securitate.

Suntem pregătiţi să ne asumăm riscuri pentru pace, dar nu vom fi neglijenţi cu viaţa poporului nostru şi cu viaţa unicului stat evreiesc.

Poporul din Israel doreşte un viitor în care copiii noştri să nu mai aibă experienţa ororilor războiului. Dorim un viitor în care Israelul realizează întregul său potenţial ca un centru global de tehnologie, ancorat în valorile sale şi care trăieşte în pace cu toţi vecinii săi. Îmi imaginez un Israel care poate dedica mai mult din talentele sale creative şi ştiinţifice pentru a ajuta la rezolvarea unora dintre cele mai mari provocări ale zilei, cel mai important dintre care este de a găsi un înlocuitor curat şi accesibil pentru benzină.

Iar atunci când vom găsi această alternativă, vom opri transferul de sute de miliarde de dolari pentru regimurile radicale care sprijină terorismul.

Sunt convins că în urmărirea acestor obiective, avem alături prietenia de durată a Statelor Unite ale Americii, cea mai mare naţiune de pe pământ.

Poporul american şi-a arătat întotdeauna curajul, generozitatea şi decenţa. De la un preşedinte la altul, de la un congres la altul, angajamentul Americii pentru securitatea Israelului a fost de neclintit. În ultimul an, preşedintele Obama şi Congresul american au dat un înţeles angajamentului prin furnizarea către Israel de asistenţă militară, permiţând exerciţii militare comune şi prin munca în comun privind apărarea anti-rachetă.

Dar de asemenea, Israelul a fost un aliat devotat şi statornic al Statele Unite ale Americii.

Aşa cum a declarat vicepreşedintele Biden, America nu are prieten mai bun în comunitatea naţiunilor decât Israelul. Timp de decenii, Israelul a servit ca un bastion împotriva expansionismului sovietic. Astăzi ajută America în lupta împotriva mareei Islamului militant. Israelul împărtăşeşte cu America tot ceea ce ştim despre lupta cu un nou tip de inamic. Împărtăşim informaţii. Cooperăm în nenumărate alte moduri pe care nu am libertatea de a le divulga. Această cooperare este importantă pentru Israel şi este de ajutor la salvarea de vieţi americane.

Soldaţii noştri şi soldaţii dumneavoastră luptă împotrivă duşmanilor fanatici care detestă valorile noastre comune. În ochii acestor fanatici, noi suntem voi şi voi sunteţi noi. Pentru ei, singura diferenţă este că dumneavoastră sunteţi mari şi noi suntem mici. Sunteţi Marele Satana, iar noi suntem Micul Satana.

Acest ură fanatică a civilizaţiei occidentale precede înfiinţarea Israelului cu peste o mie de ani. Islamul militant nu urăşte Occidentul pentru Israel. Urăşte Israelul datorită Occidentului – pentru că vede Israelul ca un avanpost al libertăţii şi democraţiei care îi împiedică cotropirea totală a Orientului Mijlociu. De aceea, când Israelul se confruntă cu duşmanii săi, se confruntă şi cu duşmanii Americii.

Preşedintele Harry Truman, primul lider care a recunoscut Israelul, a spus acest lucru:

“Am încredere în Israel şi cred ca are un viitor glorios – nu doar ca o altă naţiune suverană, ci ca o întruchipare a marilor idealuri ale civilizaţiei noastre”.

Ne-am adunat astăzi aici pentru că noi credem în aceste idealuri comune.

Şi din cauza acestor idealuri, eu sunt sigur că Israelul şi America vor fi mereu împreună.

Benjamin Netanyahu este prim-ministrul Israelului.

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

 
Print Friendly, PDF & Email

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR

40 COMENTARII

  4. Acest post, precum și intervențiile lui costin și mai ales Francesco mi-au adus aminte de profesorul Ioan Gottlieb din Iași, puteți citi despre el în articolul din Ziarul de Iași dar și în alte cîteva articole apărute în presă. Îl cunosc de prin 1967 sau ’68, ultima dată l-am văzut cred că în 2003. Îi datorez multe, eu și mulți prieteni și foști colegi, ne-a angrenat în discuții despre știință, literatură, artă (eram abonați la Filarmonică pe cînd regretatul Ion Baciu adusese orchestra la un vîrf nemaiatins), despre oameni. Ne-a vorbit de suferințele sale extraordinar de rar și de succint. În ianuarie a împlinit 81 de ani. Radu, poate-i faci o vizită să-l cunoști, spune-i de toate gîndurile mele bune pentru prietenul meu mai mare, pentru Patty și pentru copii. Dacă ajung la vară în Iași poate am noroc să-l găsesc acasă, în 2008 era plecat.

  7. Din “Jerusalim: Facts and Sources” (multumim Bugsy):

    During the Israeli War of Independence of 1948-1949, the Jordanian Arab Legion besieged the Old City of Jerusalem, defeated the Jewish forces and expelled the 1,200 residents of the Jewish Quarter in May 1948.

    Between 1948 and 1967, Jordanian forces destroyed 58 synagogues in the Jewish quarter of the Old City and destroyed 38,000 Jewish tombstones on the Mount of Olives. Some of the tombstones were used to build fences and floor latrines for the Jordanian army as well as to pave roads. Gravestones that were more than 1,000 years old were destroyed. Access to the Western Wall and other places of worship was denied to Israeli Jews by the government of Jordan and only very limited access was granted to Israeli Christians to visit Christian holy sites.

    Pietre de mormant folosite la pavarea latrinelor…

  11. Un articol foarte bun pe dreapta.net despre cum Obama i-a dat cu flit lui Netanyahu si despre aroganta si prostia (cuvint dur, dar protrivit si politicos in cazul de fata) presedintelui american.

    premierul israelian a fost umilit de presedintele Obama, care i-a oferit “un tratament rezervat presedintelui Guineei Ecuatoriale” si i-a prezentat un soi de ultimatum în 13 puncte menite a fi pe placul summit-ului Ligii Arabe de sâmbata, din Libia.

    Netanyahu nu a cedat. Nici n-ar fi avut de ce. Are o sustinere solida în Israel. Situatia este complet diferita decât era acum unsprezece ani când stânga israeliana a reusit sa profite de ostilitatea dintre Bill Clinton si Netanyahu, dupa cum arata Caroline Glick în Jerusalem Post înaintea vizitei lui Biden în Israel (Biden’s lost cause).

    Pe de alta parte, dupa mai bine de un an de mandat, Barack Obama si-a aratat în mai multe rânduri dispretul fata de aliatii Statelor Unite (Marea Britanie la loc de frunte, chiar daca are un premier laburist, dar nici Polonia nu e de lepadat) si o bolnavicioasa pasiune pentru dusmanii SUA.

    Nile Gardiner, expert al Heritage Foundation, a realizat doua topuri edificatoare în acest sens:

    Barack Obama’s Top 10 Insults Against Britain
    Barack Obama’s Top Ten Foreign Policy Follies
    Premierul laburist Gordon Brown nu a beneficiat înca de tratamentul rezervat presedintelui Guineei Ecuatoriale (e drept, i-a fost refuzata o conferinta de presa comuna si o cina, dar a primit de la Barack un pachet cu 25 de DVD-uri, printre care Vrajitorul din Oz si Toy Story). Dar nu e timpul pierdut si nu se stie ce i se va întâmpla premierului britanic daca va mai sta mult în calea intereselor Argentinei în disputa privind Insulele Falklands, caci administratia Obama si-a declarat “neutralitatea”.

    Cititi articolul aici si urmariti trimiterile pe care le face.

  12. Articolul e excelent, cele două topuri sînt copleșitoare!

    “aroganța și prostia” e de obicei pleonasm, în cazul ăsta sînt doar două din bubele alea mari la cap, care fac (și din păcate or să mai facă) “buba mare” :mrgreen:

  14. In pregatirea summit-ului din Libia, ministrii de externe ai tarilor arabe au convenit sa acorde un ajutor de 500.000.000 de dolari Autoritatii Palestiniene pentru “a face fata masurilor israeliene din oras”. Principalul punct de pe ordinea de zi va fi “situatia” din Ierusalim iar Amr Mussa a confirmat ca s-a ajuns la un consens cu privire la destinatia si cuantumul ajutorului.

    La cel de-al 22-lea summit panarab din orasul Sirte vor participa 14 sefi de stat, iar printre invitati este si primul-ministru al Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Numit si Summit-ul Ierusalimului, intalnirea sefilor de stat arabi va dori sa traseze liniile directoare ale unui “plan de actiune pentru salvarea orasului sfant” de la “iudaizare”, dupa cum s-a scris vineri in cotidianul londonez de limba araba al-Hayat.

  15. ajutorul de 500 de milioane reprezinta, in opinia mea, o subventie masiva pentru inarmare, mobilizare si extinderea fortificatiilor in zona frontului westbank-ierusalim, iar intalnirea Ligii arabe tocmai pe teritoriul Libiei [tara terorista, foarte activa si agresiva in ultima vreme] ofera indicii clare despre intentiile belicoase ale statelor arabe: cred ca pregatesc un atac direct asupra Israelului.

  16. Evenimentul zilei

    Tancurile israeliene au intrat în Fâşia Gaza
    Mai multe tancuri israeliene au pătruns în Fâşia Gaza, ca replică a confruntărilor cu militanţii palestieni, care s-au soldat cu decesul a doi soldaţi israelieni, anunţă bbc.co.uk.

    Potrivit martorilor, mai multe tancuri şi buldozere se îndreaptă către oraşul din sudul regiunii, Khan Younis. Aceleaşi surse au adăugat că au fost semnalate focuri de armă trase de forţele navale israeliene pe litoralul din Fâşia Gaza.
    Este pentru prima dată când soldaţi israelieni şi-au pierdut viaţa de la cea de-a 22-a zi de ofensivă a Israelului în Fâşia Gaza, care a avut loc în urmă cu mai bine de un an.
    Din informaţiile oficiale rezultă că cel puţin doi palestinieni au fost ucişi.
    Autorităţile israeliene afirmă că lupta a început atunci când trupele au trecut frontiera, după ce au reperat mai mulţi militanţi care amplasau explozibili la graniţă.
    Surse din Gaza au precizat că militanţii au încercat să captureze un soldat israelian.

  17. păi euNuke, ce tot promite Ahmadinejad de cateva săptămâni buni? e cât se poate de limpede și pentru niște patrupezii, doar bipezii ”corect pudici” așteaptă bomba ca să incrimineze intenția (declarată)

  19. patrupezi:

    Israelul are nevoie de noi mai mult acum ca oricind.
    Obama si acolitii (dascalimea rosie) urmaresc distrugerea Israelului. Constructiile prevazute in Ierusalimul de Est sunt perfect legale si nu au nimic de-a face cu palestinienii.
    Nu va lasati adormiti de propaganda palestiniano-academico-anti-semita.

    Un mesaj pe care l-am primit de la liderul minoritatii republicane din Congres, John Boehner:

    “Fellow Friend of Israel,

    Elect a Republican majority
    to Congress and ensure that
    America continues to
    stand with Israel.

    The Obama Administration’s heated denouncement of our ally Israel’s actions in approving the development of 1600 apartments in East Jerusalem during Vice President Joseph Biden’s visit was beyond irresponsible.

    The actions taken by Israel were absolutely consistent with the policy and commitments of three previous U.S. administrations. It is this current administration’s attempt to renege on such previous promises that is abhorrent and should be condemned by all Americans. It is clearly an affront to the values and foundation of our long-term relationship, but most importantly, from a national security standpoint, it is beyond comprehension why this administration would choose to demonize and weaken Israel – the U.S.’s closest friend, the strongest democracy and our most important military ally in the Middle East.

    Unfortunately, this development is just another example of how the far left ignores the principles and traditions of America. The Obama Administration has demonstrated a repeated pattern since it took office: while it makes concessions to countries acting contrary to U.S. national interests, it ignores or snubs the commitments, shared values and sacrifices of many of our country’s best allies.

    With Speaker Pelosi and Majority Leader Reid in the president’s back pocket, the cycle is likely to continue. That’s why it’s absolutely critical for Republicans to win a majority in Congress in November. I am reaching out to you because I need your financial support to ensure my re-election so I can continue to provide conservative leadership for the entire country.

    Will you follow this link and make a contribution of $25, $50, $100, $250 or more today? Any amount you can give will make a big difference in my campaign.

    Threatening America’s relationship with Israel is a dangerous path for the far left to lead us down politically and militarily. Americans have strong ties to Israel, and will not tolerate a fraying in our two countries’ relationship. And with troops in Afghanistan and Iraq, Americans will not allow the Administration to put their safety at risk. It’s reckless to focus so much attention on Israel when countries like Iran pose such serious challenges to our national security.

    If the Administration was serious about working toward resolving the conflict in the Middle East, it would focus on Iran’s behavior – its pursuit of nuclear weapons, state-sponsorship of terrorism, crushing of domestic democratic forces, destabilizing impact on the region – and the credibility of international nonproliferation efforts.

    But don’t count on it. The Administration is more focused on ramming its jobs-killing agenda through Congress. Fortunately, House Republicans remain committed to our long-standing bilateral friendship with Israel, as well as to the promises this country has made.

    House Republicans recognize the real security dilemmas facing the United States. So can I count on you to make a generous contribution to my re-election campaign? I need your support to help ensure that I continue to represent our responsible, conservative values in the House. Please follow this link to give so generously as you can today.

    Thank you in advance for your support.

    John Boehner
    House Republican Leader

    P.S., Who do you want controlling Congress next term? Nancy Pelosi and her far left cronies who care more about spending, taxing, and borrowing than our fiscal health and national security? Or House Republicans who are working every day to ensure that our nation and our security are not jeopardized by the Administration’s agenda? If you said “House Republicans” then you know that it is absolutely critical to elect a Republican majority this November. Please help by following this link and making a contribution of $25, $50, $100, $250 or more to my re-election campaign. Your support today will ensure that I continue to represent your values in the House and I am able to keep leading the charge to protect you and your family. Thank you.”

  20. Vlad, mie mi se pare ca iranul este perdeaua de fum, un soi de amenintarea fantomei, o megadiversiune permanentizata si menita a orienta atentia catre actiunile din afara frontului israelian si de a crea impresia ca agresorul potential imediat este in alta parte [ahmadinejad & co] si nu chiar la granita si nu intruchipat de Liga Araba [ce s’a chinuit ani de zile sa faca figura onorabila in presa occidentala]; acum este un moment deosebit de prielnic pentru arabime: il au pe Obama daca nu ca aliat macar intr’o neutralitate favorabila Ligii si OIC, apoi in UK inca guverneaza laburistii cu care au destule conexiuni subterane cat sa obtina si dinspre acestia o reactie lenta, nepasatoare fata de operatiunile razboinice ale gruparilor paramilitare hamas/hezbolah si chiar fata de concentrarea de trupe ale tarilor arabe aproape de granitele Israelului; ba mai mult: laburistii britanici au obtinut postul de Inalt Reprezentant al UE pentru o coropishnitza de’a lor, extrem de maleabila si eficace in materie de intarziere/incalcire a procedurilor diplomatice…practic Externele pseudofederatiei europene sunt paralizate mai ales ca in prezent se naste un nou organism cu competente in politica externa ce functiona in paralel cu Comisia Europeana, un fel de corp diplomatic european ce va prelua din atributiile aparatului administrativ subordonat Comisarilor -e vorba de [de]serviciul de actiune comuna europeana in politica externa.

    Deocamdata am senzatia ca Liga Araba cauta un pretext pentru interventie, deci mesteresc la o diversiune in care Israelul ar urma sa para agresorul, asupritorul hain al bietei populatii palestiniene, si deja au reusit sa creeze si sa generalizeze un curent de opinie ce colporteaza o falsitate istorica ca temei pentru conflictul ce sta sa izbucneasca, anume inexistenta/inconsistenta dreptului israelian asupra Ierusalimului si transformarea acestuia din capitala fireasca in ‘colonie’ intemeiata abuziv; marea greseala apartine statelor democrate care nu au recunoscut expres Israelul in noile sale granite dupa ce a reusit sa invinga alianta araba in 1967 si nici nu au depus diligente convingatoare in cadrul onu pentru ca statul Israel sa fie recunoscut de catre toate tarile arabe, ceea ce a condus la o situatie absurda in care mare parte din statele semnatare [cele arba dar si cele doar islamizate] au impresia ca pot incalca la infinit rezolutiile cele mai importante luate de Natiunile Unite. Din pacate razboiul este inevitabil, insa conflictul nu are cum sa ramana unul local, zonal…cum se sustine in cercurile diplomatice in incercarea de a minimaliza, de a bagateliza gravitatea situatiei.

  21. Remember!

    Una din primle declaratii venite din partea administratiei Obama catre Israel, imediat dupa instalarea la Casa Alba: “Vom schimba lumea. Nu ne stati in cale!”

  22. euNuke, adevarul este ca daca as fi un lider arab si as vrea sa scap de israelian, as incerca sa o fac in urmatorii ani, cei care au mai ramas din mandatul iluminat de bec al lui Hussein, numai ca nu imi vine greu a crede ca vreun stat arab ar putea indrazni sa o faca. Arabii sunt lasi, iar prezenta americana este inca prea mare in Orient si legaturile americano-evreiesti prea stranse pana si pentru un idiot ca Obama.

    Asta ca sa nu iti mai spun ca in materie de razboi conventional, imi vine greu a crede ca vreun stat arab s-ar putea pune cu Israelul. Astia-s buni la tras cu mortiere din curtea unei scoli, adevaratul razboi le este peste putere.

  24. imperialistu, uiti ca in ultimii 60 de ani arabii au pornit 3 ofensive armate comune si nenumarate actiuni de sicana si gherila urbana prin hamas/hezbolah. Este adevarat ca le cam lipseste curajul, tocmai de aceea se strang buluc acum in Libia -ca sa’si refaca moralul si sa se simta mai puternici, dar, pentru a scapa de senzatia inconfortabila, cruda de neputinta ce rezida din postura dubla de neam invins si incapabil de o noua unire istorica [califatul este inca departe…iar distanta este largita chiar de orgoliile si marotele lor nemasurate], nu au alta posibilitate decat sa atace iarasi, cat se poate de conventional [pentru ca toate tentativele neconventionale -negocieri subterane, presiuni si mituiri la nivel inalt, parteneriate oculte cu ue, contrafaceri jurnalistice, campanii de sensibilizare propalestina- au esuat in ceea ce priveste aspectul teritorial al problemei: Israelul nu a cedat pretentiilor]. Lasitatea este depasita atunci cand se aduna haita, iar acum ei se simt calare pe cai mari, au aliati mai puternici ca niciodata chiar inlauntrul acelor state democratice puternice ce le’ar zadarnici actiunile daca ar avea vointa politica de a o face [sa nu uitam ce reactie lasa a avut Europa in 1967, asta ca sa nu ne amagim aiurea asteptand declaratii/pozitii ferme din partea ue in conditiile unui nou conflict interstatal armat]. Repet: opinia mea este ca Husein Hobama nu va misca un deget in ipoteza unui conflict declansat de Liga Araba, ba chiar va pretinde ca Israelul este in culpa pentru ca a refuzat ajutorul diplomatic oferit de presedintia US punctual [asa sunt numite conditiile impuse de administratia obama: premise pentru noi tratative]; singura situatie in care statele occidentale ar interveni ar fi o lovitura nucleara pe teritoriul Israelului, dar aceasta interventie va fi tardiva si oricum e greu de crezut ca razboiul va incepe cu un asemenea gest extrem [tocmai pentru ca arabilor le este frica de represariile inevitabile…si de aceea se si disociaza la nivel de declaratii de statul teocratic iranian calificat si tratat ca extremist, asta fata de publicul eur-american, nu insa si in ceea ce priveste asocierea intru politicile comune islamice si concertate din cadrul OCI si ONU]

  25. costin, te rog sa embed ( care este termenul in ro?)

    eu pe liderul suprem il inteleg. sincer. este tot ceea ce nu reprezinta america.
    ceea ce nu inteleg in ruptul capului sunt cele 40 de procente care il sustin.
    hai sa scadem 20 de procente de liberali -si tot raman 20 de procente.
    de unde? de ce?
    se umileste in fata dusmanilor declarati ai americii, aceia care ard steaguri americane, omoara civili si au avut succes in primul atac impotriva americii pe propriul teritoriu.
    isi trateaza cu aroganta si dispret nu numai aliatii dar si proprii cetatenii si privind multimea in extaz ce il aclama nu pot sa nu raman perplex la ceea ce se intampla.
    cum e posibil sa ti se spuna in fata ca esti prost ca nu sti ce sa faci cu viata ta in timp ce ti se fura portofelul si tu sa aclami in delir?
    e o prostie de nedescris.

  26. fenomenal, dar de ce ma mai mir cand am exemplul lui hitler, stalin si lenin?
    am evoluat pe dracu’. suntem la fel de prosti insa acum ne spunem ‘telectuali.

  38. Inca una de la ONU:

    UN Circulating Document Accusing Israel of “Harvesting Human Organs”…

    (Pajamas Media)- The International Organization for the Elimination of all Forms of Racial Discrimination (EAFORD), a Libyan-founded non-governmental organization, has submitted a document to the Geneva-based United Nations Human Rights Council — the body that commissioned the Goldstone Report, which alleged Israel was guilty of war crimes in Gaza — to investigate allegations that “Israeli physicians, Medical Centres, rabbis and the Israeli army” may be stealing the organs of “dead, kidnapped and killed” Palestinians for sale on the black market.

    P.S. stirea de mai sus e din aceasi categorie cu ONU a hotărît: Israel = Genocid + Apartheid si Ahmadinejad: “Holocaustul este o minciună iar Israelul nu are nici un viitor” …. si multe altele

  40. Netanyahu refuza trandafirii trimisi de crestinii americani pt a nu-l supara pe obama 😆 pfff
    Netanyahu Refuses to Accept 10,000 Roses Sent by American Christians as a Sign of Friendship Because He Doesn’t Want to Upset Obama…

    (JPost) – Has the fight between US President Barack Obama and Israel become so fetid that it can overcome the fragrance of more than 10,000 roses?

    That appeared to be the case on Thursday, when officials in the Prime Minister’s Office made clear that they cannot accept a donation of more than 800 dozen yellow roses from American Christians who were upset by reports of Obama’s treatment of Binyamin Netanyahu in the White House last week.

    Florida-based radio host and author Janet Porter was so incensed by what she thought was Obama’s inappropriate behavior that she called upon her listeners to give Netanyahu yellow roses to symbolize friendship, with each bouquet costing a symbolic price of $19.48.

    The response was overwhelming as Christian supporters of Israel went online to the Web site of Porter’s Faith2action organization and ordered the flowers, which were to be accompanied by a card with the words, “Be encouraged, Americans stand with you,” along with a quote from a psalm: “The Lord builds up Jerusalem.”
    ……
    When Kovler contacted the appropriate Netanyahu adviser, he was told that the Prime Minister’s Office could not get involved, because Netanyahu must be very careful to avoid anything that smacks of disrespect for the president at such a sensitive time.
    ….
    “I understand the politics of why the prime minister cannot publicly support this effort, but on the other hand if these flowers are rejected, it could also cause a lot of anger among the literally thousands of American Christians who are just trying to show Israel some very much needed goodwill,”Kovler said.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here