[toc auto=off]

euNuke:


Recentul proiect Erdoganal de modificare a constituţiei pe placul islamiştilor a trecut şi de ultimul obstacol -Curtea Constituţională a Turciei- după ce cu 2 luni in urmă fusese votat cu toate mîinile in parlament şi parafat imediat de preşedintele Gul, o precipitată procedură desfăşurată în condiţii de [re]presiune politică in care orice dezbatere publică a fost sugrumată din start, orice oponent al proiectului legislativ guvernamental riscînd să fie luat in vizor de anchetatorii islamişti ai mascaradei ergenekon. S-a fixat şi termenul pentru referendum – septembrie 2010, dată de la care justiţia statului turc va intra sub papucul preşedintelui islamist ca urmare a modificărilor de substanţă aduse de proiect normelor ce privesc organizarea Justiţiei, a Curţii Supreme şi a Curţii constituţionale; de altfel principalul pilon al noii revizuiri constituţionale vizează trasarea unui nou statusquo între puterile statului, sporind competenţele organelor elective sub pretextul consolidării democratice, in detrimentul puterii judecătoreşti şi al magistraturii militare; ultimele redute ale statului laic se situau in sfera justiţiei unde judecătorii erau numiţi pe criterii îndeosebi profesionale, dar după intrare in vigoare a acestui proiect preşedintele va alege direct sau din seturi de magistraţi pre-nominalizaţi 14 din cei 17 judecători ai Curţii constituţionale, ceilalţi trei fiind desemnaţi de Parlament, dominat la rîndul lui de forţele islamiste. Armata, prin magistraţii săi, va avea dreptul la doar 2 posturi din 17, dar va fi supusă prerogativei prezidenţiale, instituţie ce va deţine ultimul cuvînt in alegerea judecătorilor supremi.
Din momentul definitivării reformei justiţiei forţele islamiste vor avea deschisă calea uzurpării totale a puterii şi desfiinţarea statului de drept laic, şi nicio instituţie nu se va mai putea opune curentului islamist ce domină iarăşi societatea turcă propulsînd in poziţia de partid-aproape-unic akp-ul, grupare ce nici măcar nu mai simte nevoia de a disimula propensiunea sa teocratică şi imperialistă, şi nici alianţele sale dubioase cu regimurile totalitar-islamice nu mai încearcă să le ascundă şi…binenţeles, nici prietenia cu Israelul nu mai e dispus să o mimeze.

costin:


context…

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

 
Print Friendly, PDF & Email

5 COMENTARII

  1. Era de asteptat sa se intample astfel, pe de o parte UE cere Turciei o reforma a institutiilor statului pe de alta parte reformarea lor va duce invariabil la o islamizare a Turciei. Paradoxul democratiei, un dictator poate fi ales in mod democratic, in cazul Turciei o dictatura islamica poate si va fi aleasa in mod democratic. Oricum, nu trebuie sa plangem foarte tare pentru turci, cu cat procesul de islamizare este mai rapid cu atat mai bine pentru Europa, asa cel putin nu intra in UE, era un pericol mult mai mare daca Turcia o lua pe directia islamizarii dupa accederea la UE. Ar fi fost calul troian perfect.

  2. Cat de tampit e Cameron asta… Prim ministrul curului vede o diferenta intre “islamul real” si “islamul distorsionat al extremistilor” in conditiile in care majoritatea musulmanilor nu vad o astfel de diferenta. Dar poate nu e teampit pur si simplu, e doar un alt politician care isi face numarul.

    Parerea mea, insa, este ca Turcia nu va intra in UE prea curand. Dupa 5 ani de la inceperea negocierilor macar jumatate din capitolele de negociere nu au fost deschise, vreo 10 sunt blocate, 6 de catre Cipru si doar doua inchise. In ritmul asta va adera in 2020, iar atunci e prea tarziu deja. Apoi sa nu uitam ca populatia europeana e impotriva aderarii Turciei, cei mai vehementi fiind austriecii, iar la polul opus fiind romanii care s-ar declara in favoarea aderarii Turciei. dar chestia cea mai importanta e faptul ca nici macar turcii nu mai vor in UE

  3. Premierul turc anunţă că 58 la sută dintre alegători au aprobat modificarea Constituţiei

    Turcii au dat duminică un câştig de cauză net Guvernului islamo-conservator, circa 58 la sută aprobând, potrivit premierului, o reformă constituţională, care limitează puterea ierarhei judiciare şi a armatei, două bastioane ale regimului laic, opuse actualului regim.

    “Data de 12 septembrie va reprezenta o dată de referinţă în istoria democratică a Turciei”, a declarat Erogan. Partidul acestuia, Partidul Justiţiei şi Dezvoltări (AKP, rezultat din mişcarea islamistă) a adoptat în Parlament, în mai, aceste amendamente la Legea fundamentală, redactată de militari după puciul din 1980.

    “Poporul nostru a intrat într-o etapă istorică, pe calea democraţiei şi supremaţiei statului de drept”, a afirmat el.
    Participarea la acest scrutin a fost “de ordinul a 77-78 la sută”, a adăugat premierul turc.

    Rezultatele oficiale urmează să fie publicate luni.
    Acest vot constituie un suces important pentru Erdogan şi partidul său , înaintea viitoarelor alegeri parlamentare, prevăzute în vara lui 2011.

    Această consultare, care s-a desfăşurat exact la 30 de ani de la puciul din 1980, a vizat un ansamblu de 26 de prevederi, între care o reorganizare a înaltelor instanţe judiciare, ostile AKP, aflat la putere din 2002.

    De atunci, AKP, o formaţiune condusă de Erdogan, nu a pierdut niciun scrutin. La ultimele alegeri parlamentare, în 2007, partidul a obţinut 47 la sută din voturi.

    “Acest scrutin reprezenta un vot de încredere faţă de AKP, iar acesta l-a obţinut”, a declarat analistul politic Tarhan Erdem, pentru postul de televiziune NTV.

    Dar, în opinia lui Riza Turmen, un fost juecător în cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), faptul că peste 40 la sută dintre alegători au respins o nouă Constituţie reprezintă o “mare problemă”. “O Constituţie trebuie să fie rezultatul unui contract social şi este evident că noul text nu este aşa ceva”, a declarat el pentru CNN-Turk.

    Erdogan a reafirmat, duminică, faptul că această reformă ar consolida instituţiile democratice din Turcia, constituind un atu pentru candidatura ţării la Uniunea Europeană (UE).

    Revizuirea limitează prerogativele justiţiei militare şi modifică, în favoarea puterii, structura Curţii Constituţionale şi a Consiliului Superior al Magistraturii (HSYK), care numeşte judecătorii şi procurorii.

    Opoziţia laică şi naţionalistă afirmă că această reformă ameninţă independenţa justiţiei şi pune în discuţie separarea puterilor în stat.

    În timpul votului au avut loc incidente, în sud-estul Anatoliei, cu populaţie majoritar kurdă, unde militanţii au împiedicat anumite persoane să se prezinte la urne. Poliţia a arestat aproximativ 90 de persoane.

    Principalul partid pro-kurd din Turcia a făcut apel la o boicotare, argumentând că această reformă nu consolidează drepturile celor 15 milioane de kurzi.

    În total, 49,5 milioane de alegători, dintr-o populaţie de 73 de milioane de locuitori, au fost chemaţi la urne.

    În cadrul campaniei, AKP a evocat, în mai multe rânduri, perioada neagră a puciului din 1980, afirmând că vrea să zdrobească “tutela militarilor”, dur criticată în Turcia, unde zeci de ofiţeri sunt urmăriţi în justiţie pentru comploturi împotriva regimului.

    “Perdanţii (votului) sunt cei care susţin puciurile şi cei care rezistă schimbărilor”, a declarat Erdogan.

    Această reformă constituţională ar putea permite judecarea autorilor loviturii de stat din 1980. Armata, care se vrea un pilon al caracterului laic al statului, a răsturnat de la putere patru Guverne, începând din 1960.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here