Maduro pregătește Miliția Bolivariană pentru război împotriva Americii, Braziliei și Columbiei

Etichete:

Pe 17 decembrie, la puțin timp după plecarea din Venezuela a bombardierelor rusești capabile să poarte încărcături nucleare, președintele Maduro a ținut un discurs amenințător la adresa Americii, Braziliei și Columbiei, în față unor unități din Miliția Națională Bolivariană, corp auxiliar al armatei compus din voluntari, format în 2008 de Hugo Chavez. Prilejul a fost …

Pe 17 decembrie, la puțin timp după plecarea din Venezuela a bombardierelor rusești capabile să poarte încărcături nucleare, președintele Maduro a ținut un discurs amenințător la adresa Americii, Braziliei și Columbiei, în față unor unități din Miliția Națională Bolivariană, corp auxiliar al armatei compus din voluntari, format în 2008 de Hugo Chavez. Prilejul a fost dat de ceremoniile pentru comemorarea lui Simon Bolivar, la 188 de ani de la moartea acestuia. Maduro a spus în discurs că, la ordinul lui, corpul de voluntari, ajuns să numere aproximativ 400.000 de membri în luna aprilie a acestui an, ar număra acum 1.600.000. Fără îndoială că numărul acesta este o exagerare ridicolă, dar nu e exagerat e faptul că, așa cum a declarat de asemeni președintele comunist, toți voluntarii miliției bolivariane vor putea fi înarmați și gata de luptă împotriva celor care vor ataca Venezuela. „Vom înarma Miliția Bolivariană până în dinți. O forță invadatoare imperialistă poate intră în parte din țară noastră, dar imperialiștii trebuie să știe că nu vor pleca de aici in viață… Ne vom apară țară de imperialiști, oligarhi și trădători, fie ei din Bogota ori Brasilia” a mai spus Maduro in acel discurs.
https://www.pscp.tv/w/1kvJpElqDOOxE

Imediat după ce bombardierele nucleare rusești au ajuns în țara latinoamericană, a devenit clar că America nu va putea lasă să fie repetată criza din 1962, din Cuba, și că va acționa rapid cu mijloace eficiente să elimine noua amenințare. La presiunea americanilor rușii nu au rezistat și și-au retras rapid bombardierele, dar chiar și în condițiile astea s-a înțeles clar că stăpânirea comunistă din Venezuela poate face orice, inclusiv nuclearizarea țării și astfel a Americii Latine, pentru a-și păstra puterea și a amenința țările din regiune. Acum Maduro încearcă să își întărească rapid forțele militare după ce America și țările din jur ale Venezuelei au înțeles că nu prea au de ales și trebuie obligatoriu să gășeasca soluții, dintre care cea militară nu e exclusă, pentru a elimina amenințarea agresivului regim comunist. Armele armatei Venezuelei pot veni din Rusia, dar numărul militarilor buni de luptă ai acestei țări e mic comparativ cu cel al forțelor armate ale Braziliei și Columbiei, iar granița care trebuie apărată măsoară o distanță imensă, întinsă pe tot estul și sudul țării conduse de comuniști. În consecință Maduro încearcă să suplinească numărul militarilor lipsă crescând rapid numărul voluntarilor din Miliția Bolivariana, dar și să mai servească discursuri de îmbărbătare unei armate și populații demoralizate, cărora le lipsesc multe din cele de baza, necesare unui trăi măcar modest, lucru care ar putea și ar trebui să îi facă pe mulți să se întoarcă împotriva regimului comunist dacă ar vedea armatele americană, braziliană și columbiană în țara lor.

ACP

ILD Contributor

ILD Contributor

Comentarii

  1. DorinSpune:

    Răspunde
    decembrie 19, 2018

    Poporul Venezuelei trăiește o tragedie la care este coautor !!! Cam ca peste tot unde s-a exportat/importat sistemul mafiei-de-stat denumit comunism…

    Tragedia lumii „mai civilizate” este că are dificultăți tot mai mari în a înțelege spectacolul politic și uman care i se oferă (deja de ani de zile în cazul venezuelean) – tocmai pentru a se reorienta ideologic și cultural !! Dacă nu o va face, va repeta atâtea eșecuri geo-politice, despre care cărțile serioase de istorie scriu de sute de ani….

  2. Anca CerneaSpune:

    Răspunde
    decembrie 19, 2018

    Dorin, nu e așa. Poporul Venezuelei nu este coautorul nenorocirii pe care o suferă. E profund nedrept să-i învinuim pe cetățenii Venezuelei pentru „succesele în alegeri” ale lui Maduro – nu există alegeri în Venezuela, totul e o fraudă, reale sunt numai tancurile de pe stradă, chezășia acelor „succese”.
    Din păcate, în lume nu circulă informațiile despre eroismul rezistenței acestor oameni, despre protestele lor masive, întâmpinate de aparatul represiv comunist cu gloanțe, despre nenumărații opozanți politici ai regimului, care au fost asasinați până acum, sau care sunt chinuiți prin pușcării chiar în clipa când vorbim. Luptele și jertfele lor ar trebui cunoscute și respectate de tot mapamondul, trebuie să-i admirăm și să ne rugăm pentru ei cu lacrimi în ochi.
    Informații există pe net, dar trebuie să știi unde să le cauți.

    Mă gândesc mereu că în Venezuela acum se repetă anii 50 de la noi. Mă gândesc la tatăl meu, care se afla în acei ani în pușcărie.

  3. DorinSpune:

    Răspunde
    decembrie 19, 2018

    Anca –
    Or fi informații multe pe net, nu prea am timp pentru căutare…

    Mă refeream, exact după cum spui la final despre anii *50 , că, pentru a avea succes (temporar), sistemul introdus în Venezuela cu banii furați din industria petrolieră se sprijină pe o consistentă parte a populației – oportuniști, lichele, cozi de topor !!!

    Și am tot timpul în minte ce spunea Elisabeta Rizea despre majoritatea consătenilor ei, despre cum o tratau, mai ales după întoarcerea din închisori….

  4. Anca CerneaSpune:

    Răspunde
    decembrie 19, 2018

    Dorin,

    Nu e ok să judecăm așa.
    Sfinții, martirii și eroii, pe de o parte, precum și lichelele, trădătorii, oportuniștii, de cealaltă, sunt, în toate societățile, cf. curbei lui Gauss.
    Nu sunt sigură că experiența Elisabetei Rizea cu consătenii ei se poate extrapola la nivelul unei nații, cu atât mai puțin la nivelul tuturor națiilor năpădite de comunism.

    Cf. Raportului Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, s-a evaluat numărul celor arestați, deportați, asasinați, răpiți, închiși cu sau fără condamnare, la 2 milioane. Adică 1/8 din populația României, care, la acea vreme era de 16 milioane.
    Morții ar fi peste 200 000. Asta e numai ce s-a putiut documenta. Cred că putem presupune, fără a greși prea mult, că victimele au fost mult mai numeroase.
    Aceste cifre atestă faptul că societatea românească s-a opus masiv comunismului.

    Nu stăm rău deloc, nici în comparație cu alte nații.

    Faptul că această parte eroică și măreață, în tragedia ei, este trecută sub covor de istoriografia de tip Lucian Boia, „pedagogia rușinii”, cum îi spun polonezii, nu justifică ignorarea ei de către noi, cei care știm să prețuim aceste lucruri, și considerăm că România este reprezentată de Maniu și Mihalache, nu de Vișinescu.

    Motivul pentru care elitele morale românești exterminate în anii 50 nu s-au regenerat, ca în Polonia, constituie altă discuție (în Polonia, această regenerare a fost posibilă datorită Bisericii Catolice).

    Rezistența anticomunistă dimn Cuba și Venezuela este impresionantă dppdv al curajului și al spiritului de sacrificiu, dar chiar și numeric. Nu e cu nimic mai prejos decât cea din România anilor 50. Aproape că aș compara-o cu cea din Polonia – ceea ce diferă este faptul că în Cuba, ierarhia catolică e colaboraționistă, și nu reprezintă un refugiu pentru opoziție, iar cea din Venezuela, deși colaboraționistă chiar nu este, nu are însă anvergura culturala a Bisericii Poloneze – de aici și dificultatea de a se articula, la nivel intelectual și programatic, o opoziție politică adecvată. Dar asta nu e vina poporului…

    Din păcate, nu pot să nu zic asta, dacă nu ai timp să cauți informații despre rezistența societății împotriva comunismului din Venezuela, nu faci bine că te grăbești să-i clasifici pe acei oameni drept co-autori ai ciumei roșii.

    Crede-mă, eu chiar știu ce vorbesc. Urmăresc asta de ani de zile.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *