Adrian Papahagi: Destinul lui Neagu Djuvara se suprapune exemplar peste cel al României

Print Friendly, PDF & Email

Destinul lui Neagu Djuvara se suprapune exemplar peste cel al României: speranța unei țări tinere, care trebuia (re)inventată în 1918, agonia războiului și anomia comunistă, 45 de ani de exil (interior pentru unii, exterior pentru alții), urmați de aceste aproape trei decenii de lentă regăsire de sine.

Aș vrea să cred că vitalitatea lui Neagu Djuvara e replicată de vitalitatea acestui neam și că gestul celui care s-a întors în România în 1990 reflectă încrederea generală în capacitatea națiunii noastre de a se regenera în jurul tradițiilor nemistificate și al valorilor autentice.

Am o imensă încredere în excelența acestui neam, așa cum a avut Neagu Djuvara când a ales să revină la București, la bătrânețe – iar pământul natal i-a oferit putere și o a doua tinerețe, mai rodnică intelectual decât anii exilului.

Simt și eu, ca Neagu Djuvara, că doar în țară avem un sens major, deplin, nu doar ca profesioniști, ci mai ales ca oameni întregi, nemutilați.

Mi-aș dori deci ca milioanele de români care au părăsit țara să creadă în viitorul României și să revină mai devreme sau mai târziu acasă, ca Neagu Djuvara. Împreună, am mătura definitiv ultimele găști de borfași și filierele securist-comuniste care parazitează viitorul națiunii.

Dar, chiar dacă ei nu vor reveni, noi nu vom pleca. Nu vom permite ca această țară să devină un deșert al mitocăniei, hoției și înapoierii. România are sens, are oameni, are tradiție, are valori.

Adrian Papahagi

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.