Andrei Pleșu: Viitorul românesc

În 1922, în prefaţa unei cărţi care s-a tradus şi în româneşte („Spania nevertebrată”), Ortega y Gasset observă că „spaniolul obişnuieşte să-şi facă iluzii asupra trecutului, în loc să şi le facă asupra viitorului său”. Acest cult supradimensionat al trecutului e, în aparenţă, un principiu de coagulare naţională. În realitate, efectul e, mai curând, paralizant. Pentru ca o naţiune să se mobilizeze consecvent şi tenace e nevoie nu de o făloasă privire îndărăt, spre legendare zile de glorie, ci de un proiect comun, de o viziune asupra viitorului.

[…]

Past Future

Trecut-Viitor

Şi la noi, „identitatea” naţională e definită, adesea, din unghi retrospectiv. Am văzut o sumedenie de politicieni, profesori de liceu, mătuşi patriotice şi literatori de provincie (chiar dacă trăiesc în Bucureşti…) perorând emoţionat, ori de câte ori e vorba de ţărişoară, despre „eroii neamului”, de la Decebal la Avram Iancu şi Bălcescu, despre mari isprăvi istorice, despre imemoriale virtuţi strămoşeşti. Sunt prea conservator ca să dispreţuiesc trecutul şi să pun în umbră monumentalitatea vie a tradiţiei.

Dar ştiu, pe de altă parte, că un trecut nobil şi o tradiţie venerabilă (ingrediente invocate, de alfel, de patrioţii tuturor patriilor), nu constituie o garanţie cu privire la calitatea contemporanilor şi la valoarea prezentului. Da, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu, Maniu sau Brătienii au fost figuri excepţionale, dar asta nu se răsfrânge, ereditar, asupra oricărui Mitică de azi.

A crede că slava unor vremuri apuse justifică fudulia oricărui chefliu de-acum, a oricărui parlamentar de doi bani, a oricărui ministeriabil nu e decât o probă de orgoliu vid. Trecutul nu poate fi invocat pentru a legitima, sau ascunde, indigenţa şi derapajele prezentului. Iar când ne întrebăm – cum sugerează Ortega – „ce ne ţine laolaltă?”, care e energia coagulantă a fiinţei noastre naţionale, e cu totul neproductiv să răspundem: „înaintaşii”, istoria noastră comună, ascendenţa noastră daco-romană. Nu putem revendica nimic în numele lor, dacă nu avem ceva de oferit noi înşine. Acum. Şi de-acum înainte.

Nu e vorba să evacuăm din conştiinţa noastră memoria veacurilor anterioare, nu e vorba să renunţăm la statui. Trebuie însă să înţelegem, cum o face Ortega, că membrii unei comunităţi statale „nu convieţuiesc ca să stea pur şi simplu laolaltă”, contemplând, pios, ample freşte istorice, ci „ca să facă ceva laolaltă”. Ne trebuie, deci, „un program de viaţă comun”, un „proiect pentru mâine”.

Ce vrem să facem din România? Ce se poate face, realist vorbind, din România? Acestea sunt întrebările care ar trebui să marcheze începutul de an şi de mandat al noilor guvernanţi şi al oricărui cetăţean responsabil. Cum vrem să arătăm în deceniile următoare? Fără ca aceste întrebări să fie referinţa de fundal a fiecărui gest politic şi civic, vom agoniza în sterile „analize politice”, în gesticulaţie de carnaval, în ambâţ privat. Sau, în cel mai bun caz, în soluţii conjuncturale, în mici ingeniozităţi de moment.

Nu de patriotismul de parastas al retorilor avem nevoie şi nici de descurcăreala şmecheră a „băieţilor deştepţi”. Avem nevoie de un patriotism al viziunii. Inteligent. Lucid. Harnic.

Andrei Pleșu

20 de gânduri despre “Andrei Pleșu: Viitorul românesc

  1. Reputatia Romaniei NU este buna. Trebuie s-o reparati cumva. Pentru asta se cer niste „reparatori de reputatie”, oameni seriosi si buni Romani care sa caute si sa gaseasca motivele care fac ca reputatia Romaniei sa nu fie asa cum ar trebui. Acesti reparatori de reputatie trebuie sa mearga in diferite tari din Apus si sa intrebe sute si mii de Romani si straini: „Ce ne puteti spune — bun sau rau — despre Romania si Romani?” Dupa ce stim asta, putem sa ne apucam sa reparam situatia.

  2. Nu cred ca Andrei Plesu are dreptate. La noi trecutul nu este cunoscut si onorat. Nu se vorbeste destul despre eroi. Nici pe departe.
    Nu trebuie sa se amestece gargara, toparlania si demagogia cu cunoasterea trecutului si cu gesturile care onoreaza eroii.
    Trecutul uneste. Nu impiedica, ci ajuta la alcatuirea unui program de viitor. Despre Maniu si Bratieni se vorbeste inadmisibil de putin, si despre alti eroi, ca Avram Iancu sau Stefan cel Mare se vorbeste putin si prost.
    In plus, sincer, nu prea imi dau seama cam ce apreciaza Plesu la trecutul Romaniei. Mie nu imi ajunge sa spuna ‘Sunt prea conservator ca să dispreţuiesc trecutul şi să pun în umbră monumentalitatea vie a tradiţiei’. Chiar nu tin minte sa fi spus Plesu ceva bun despre Maniu. Tin insa minte ca a spus ca in Romania nu se poate respira de contii de Monte Cristo (cu referire la victimele comunismului).

  3. Din pacate intelectualii romani au ramas dezorientati si dezbinati dupa Lovilutie. Grupul de la Paltinis si Grupul pentru Dialog Social, spre care ne-am uitat in acesti 25 de ani postdecembristi ca la niste centre ale „think-tank”-ului romanesc, n-au reusit sa miste spiritualitatea romanilor in nici o directie. Nu s-a recuperat nici spiritualitatea romaneasca din exil, nici cea a detinutilor politici din Romania, nici cea a Moldovei de peste Prut ! Romania nu este doar un spatiu geografic, ci este si un spatiu cultural ! Iar intelectualii ar trebui s-o stie cel mai bine !
    Pacat de atata timp irosit. Timpul trece, iar noile generatii se nasc tot mai putin educate. Copiii nostri redescopera roata, focul si hotia de fiecare data, la fiecare bal mascat de absolvire a scolii vietii romanesti, cu niste parinti spalati pe creier si de comunisti si, mai nou – din nefericire – si de noii fundamentalisti ortodocsi panslavisti.
    Am comentat aiurea de multe ori: nici sistemul de invatamant nu ne-a trezit la realitate, nici Biserica Ortodoxa nu ne-a trezit la adevarata morala si spiritualitate. Si asta pentru ca o natiune sanatoasa si puternica nu are nevoie doar de „rezistenta prin Cultura”, vorba domnului Liiceanu, ci mai are nevoie si de multe creiere lucide, curajoase, altruiste si increstinate. Dar avem asa ceva ?
    Si da, Ana Blandiana are mereu dreptate: suntem un popor vegetal! Care nici macar balada „Miorita”, cea netrunchiata, nu ne-o cunoastem pana la capat!

  4. Ba eu cred ca dl Plesu are perfecta dreptate.Ne agatam-asemeni Mihaelei Barbus-de trecutul pretins -glorios pentru a ne pastra o speranta rezonabila in viitor, in ciuda realitatii dezastruoase de azi.Parca nu ne-ar veni sa credem ca din urmasii Romei sau ai lui Ștefan cel MARE(!), au iesit nemernicii de azi, care ne conduc destinele.Si tot speram ca pasivitatea romaneasca e o iluzie,ca va avea un sfirsit.Ce naiba,i-am avut pe Mihai Viteazul si pe Maniu!…
    P.S.Asa zic probabil si grecii,cind se simt persecutati de Europa de la care pretind ajutor,cu aroganta.Nici lor, nici noua, agatarea de trecut n-o sa ne ajute cu nimic.Poate cu un pic de ridicol suplimentar…

  5. Marius Georgescu, dacă prezentul în care trăim nu e la nivelul trecutului, soluția nu e să negăm trecutul. Am putea să ne luăm din el modelele care ne trebuie.
    Nu văd unde se agăța Mihaela de trecut ca să păstreze speranțele etc etc.
    Ea zice, pur și simplu, că acolo putem găsi repere valoroase și comune, din care să ne inspirăm. Ce e rău în asta?
    Dacă e să începem curățenia în țara asta, nu cred că Mihaela și trecutul ar fi primele obstacole ce ne stau în cale.

    Nu știu de ce unii au impresia că sunt cu atât mai realiști cu cât calcă mai vârtos în picioare orice recurs la vreun reper de eroism sau de sfințenie. Trecutul face parte din realitate, iluzia e să te faci că el nu există. A face abstracție de trecut nu e o atitudine realistă. E iluzie.

    Dar, ok, să facem un experiment mintal, să zicem că le luăm românilor pe Ștefan cel Mare, Maniu și Mihalache – pt că nu sunt vrednici de ei, cum zice Andrei Pleșu, sau pt că nici ei nu sunt adevărați, cum zice Lucian Boia, sau pt că asta riscă să ne arunce în iluzii și ridicol suplimentar, cum zice Marius Georgescu. E mai bine așa?
    E mai probabilă deșteptarea națiunii dacă încetăm să mai vorbim de trecut?
    Asta ne trebuie, ca să ieșim din mizeria morală?

    Eu zic că în mod sigur nu ne trebuie ca modele intelectualii văicăricioși și disprețuitori de popor, care plâng în turnul lor de fildeș că neamul ăsta de mitici proști nu îi merită.
    Maniu nu făcea așa.

    Încă o vorbă despre „pasivitatea” românilor.
    Înainte de a acuza nația de pasivitate, mai bine ar face clasa vorbitoare să-și facă un examen de conștiință.
    Nația a făcut ce a depins de ea. A ales Vestul, creștinismul, libertatea, întotdeauna când a putut să se exprime.
    Clasa politică e coruptă și tâmpită. Ok, de aici plecăm.
    De ce nu se găsesc intelectuali care să vrea cu adevărat să dea glas acestor dorințe ale nației? De ce nu se încheagă acel mediu cultural din care să se nască o clasă politică normală? De ce intelectualii fac pe deștepții neînțeleși, care vor să formeze ei nația și se plâng că nația e prea proastă ca să se lase modelată de ei? De ce nu se pun ei pe construit acea cultură politică de care avem nevoie, care să respecte și să reflecte voința nației? De ce, în loc de asta, se dedau cu zor educării nației, transformării ei întru revoluția culturală.

    Un exemplu. Chiar Andrei Pleșu. N-ai fi zis. Nu e nici pe departe cel mai rău exemplu. Este un om care a are merite indiscutabile în spațiul public românesc – și dpdv moral, și cultural, și politic.
    Dar nu are nicio ezitare să patroneze un sabat al revoluției culturale, alături de radicalul stângist Adam Michnik, la hramul gramscian numit „Forumul Societății Civile” 2014. Printre participanți, toată floarea cea vestită a marxismului cultural, de la Mungiu până la Podemos și înapoi, trecând prin toți încălziriștii globali.
    Dacă nici Andrei Pleșu nu a înțeles ce e forumul acela, din ce se compune și ce vrea el, atunci de ce s-o plânge că românii sunt așa și pe dincolo?
    Dacă ăsta e proiectul comun de viitor propus de intelectuali românilor, nu mersi.

  6. Aparent, Pleşu se plictiseşte pe acasă şi a scris despre o problemă falsă.
    În realitate, are agendă precisă.

    Problemele puse de el pur şi simplu nu există.
    În primul rând este clar că în viaţa publică: TV, net, ziare, radio, discursuri parlamentare, conferinţe, seminarii etc etc nu se promovează valorile naţionale. Dacă citeşti ce scrie Pleşu dar nu trăieşti în ţară, ai impresia că s-au întors vremurile lui Ceauşescu, cu obsesiile lui istorice care nu făceau decât să vulgarizeze ilustre figuri şi episoade din trecutul poporului român.

    În al doilea rând chiar nu văd legătura între respectarea şi promovarea trecutului şi valorilor pe de o parte (oricum aproape inexistentă) şi progresul social-economic, ştiinţific şi cultural pe de altă parte. Oare pentru că statul român a proclamat 2014 „Anul Brâncoveanu” a furat Hrebenciuc zeci de mii de hectare de pădure, şi tot de aceea a renunţat Ponta la sute de milioane de dolari în favoarea kazahilor de la Kazmuniagaz? Oare din cauza lui Burebista Pleşu nu a mai scris nimic altceva de ani de zile decât articole pe bloguri?

    Nu, prieteni. Pe Pleşu îl seacă altceva. Discursul destructurării de tip Lucian Boia, promovat de el şi amicii lui şi-a atins limitele. Nu mai prinde la prostime. Adică la noi.

    Am citit acum câţiva ani un editorial în „Adevărul” de o deosebită ipocrizie, scris de Pleşu, păcat că nu îl mai găsesc. Pleşu scria că era într-o comisie de selecţie pentru burse sau granturi, şi era indignat că toţi candidaţii propuneau teme pe care le credeau corecte politic, gen incluziune, discriminare, şi nimeni nu mai propunea ceva care ar fi fost de folos societăţii, în domeniul ştiinţelor fundamentale sau aplicate. Tot el trăgea apoi concluzia (corectă) că tinerii respectivi au mirosit că numai asemenea proiecte au sorţii de izbândă şi astfel s-au conformat.

    Păi nu-i e ruşine? Ani de zile, în calitate de şef la New Europe College (NEC) a selectat şi a făcut criterii de selecţie. Ca urmare, a umplut toate structurile statului de proşti cu CV şi acum tot el arată cu degetul tinerii „oportunişti”. Care tineri vor şi ei o şansă în viaţă, şi doar au încercat să se conformeze regulilor de fier trasate de „Boierii minţii” printre care şi Pleşu.

    (****) pasaj cenzurat de ILD, în așteptarea dovezilor promise de pista laszlo

  7. Comentariul lui pista laszlo începe ok, dar se termină cu unele afirmații nedrepte și altele care ar trebui demonstrate.

    Regulile alea de fier ale corectitudinii politice nu le-au trasat boierii minții.

    Cât despre partea cu Zoe Rădulescu Pleșu, așteptăm de la pista laszlo o dovadă, un link, o referință, ceva. Neapărat.

  8. Pai uite de ce trebuie sa stim istorie si sa respectam eroii adevarati, ca sa nu facem azi niste neghiobii care sa ii coste si pe stranepotii nostri, de ex. cum au facut niste incompetenti nevertebrati de la MAPN. Azi pe pagina de fb a MAPN era un jeg de poza cu niste nenorociti din divizia Tudor Vladimirescu sub care scria “29 martie 1944. Militarii Diviziei ”Tudor Vladimirescu” depun jurământ față de poporul român, cu o zi înaintea plecării în zona frontului. Pe drapelele de luptă ale diviziei scria: ”Pentru o României liberă și independentă.”.
    http://www.evz.ro/ploconire-de.....aniei.html

  9. „7 Anca Cernea

    Eu nu am spus că „Boierii minţii” au inventat regulile de fier ale coretitudinii politice, cum îmi atribui. Fireşte că nu e aşa.

    Dacă citeşti mai atente eu mă refeream la regulile de fier pe care le-au făcut boierii minţii în ce priveşte criteriile cu care ei selectează viitoarele „elite”, inclusiv în ce priveşte accesul la burse sau finanţarea proiectelor.

    Iată pasajul incriminat de tine:
    „Păi nu-i e ruşine? Ani de zile, în calitate de şef la New Europe College (NEC) a selectat şi a făcut criterii de selecţie. Ca urmare, a umplut toate structurile statului de proşti cu CV şi acum tot el arată cu degetul tinerii „oportunişti”. Care tineri vor şi ei o şansă în viaţă, şi doar au încercat să se conformeze regulilor de fier trasate de „Boierii minţii” printre care şi Pleşu”.

    Am găsit articolul din „Adevărul” scris de Pleşu, la care făceam referire în postarea anterioară. Pleşu era în comisia de selecţie la NEC, evalua 300 proiecte depuse pentru finanţare şi se minuna că toate privesc corectitudinea politică.
    Păi nu el a creat reflexele pavloviene ale candidaţilor la granturi, nu el conduce NEC de 20 ani? S-a dus vestea printre tineri că numai asemenea proiecte sunt selectate la NEC. Iar acum tot Pleşu se minunează de propria lui operă.

    http://adevarul.ro/news/societ.....index.html

    (****) pasaj cenzurat de ILD, în așteptarea dovezilor promise de pista laszlo

  10. pista laszlo, când găsești, ne spui
    până atunci, pasajul va fi cenzurat
    – asta e o excepție pe care o facem pt tine, în mod normal decizia era SPAM și gata

    cât despre chestia cu Boierii minții care ar fi trasat regulile de fier, tot nu e așa, nici după interpretarea pe care o dai la @9

    nu Boierii minții fac selecțiile în țara asta, și nu ei fac criteriile, inspirate din corectitudinea politică, după care se fac selecțiile

  11. „10 Anca Cernea

    Cu pasajul cenzurat e drept, n-am ce să zic, dar tot voi recupera sursa.

    În rest, în articolul din Adevărul la care am dat link, Andrei Pleşu spune singur că evalua dosarele la NEC.
    Fără legătură directă cu discuţia de faţă, alături de domnia sa evaluează la greu şi cealaltă şefă de la NEC, Anca Răutu-Oroveanu, fiica lui Leonte Răutu. E adevărat că nu răspund copiii pentru păcatele părinţilor, dar totuşi…

    Nu vreau să mai insist pe tema lui Pleşu, pentru că nu-mi inspiră nimic. Şi nici nu-mi stă în cale. Preocupările lui nu se intersectează cu ale mele. Nu mă deranjează.

  12. Anca Cernea,
    Nici eu si,din cite inteleg,nici dl Plesu nu cerem ignorarea/negarea personalitatilor istorice reale ale romanilor.Andrei Plesu deplingea, cred, lipsa unui proiect actual de schimbare a Romaniei de azi, adoptat de clasa politica si aplicat de majoritatea acestui popor suetard si amator de telenovele,manele si concursuri, fara repere morale.
    A pretinde intelectualilor sa intre in haznaua lumii politice actuale e nedrept si neproductiv.Au existat citeva cazuri,cu final trist,in ultimii 25 de ani…
    Cit priveste faptul ca poporul si-a facut datoria, adoptind vestul,crestinismul si alte repere benefice, ar fi o discutie lunga.Un popor ortodox care, zi de zi,calca in picioare preceptele cristice-in frunte cu conducatorii lui-este degeaba crestin.Iar cu alegerea Vestului,as fi nitel mai prudent.Am vrut UE ca sa avem pasapoarte si eventualele avantaje ale apartenentei la lumea europeana civilizata,fara a adopta si valorile europene:munca,onestitate,respectarea principiilor,solidaritate sociala. Am jucat vechea piesa,stiuta din vremile ceausiste:zi ca ei si fa ca tine.Apoi ne-am suparat ca sintem controlati la unghii si batista(adica justitie etc).
    Nimeni nu cred ca vrea stergerea trecutului real,nici macar dl Lucian Boia.Doar ca unii credem ca a intirzia in uitarea obstinata in urma poate duce la riscul impiedicarii pe drumul de azi.
    Da, avem multe de invatat de la Bratieni,Brancoveanu,Cuza si ceilalti-dar n-o facem .Evocarea lui Avram Iancu nu ne poate impinge un pas mai departe pe drumul spinos al transformarii Romaniei.Cred ca asta sustinea si dl Andrei Plesu,nu o demitizare inutila a valorilor adevarate ale trecutului.
    Pina cind o sa ne tina de cald umbra lui Mircea(la Cozia…), intr-o tara plina de netrebnici,prea mult rabdati (si votati!) de un popor acomodant,sufocat de superstitii si tinjind mereu spre un viitor luminos,fara a face mare lucru pentru a inainta spre el.
    PENTRU CA NE UITAM UN URMA, MULTUMITI DE ISTORIA TRECUTA SI NEVAZIND-O PE CEA PREZENTA.

  13. Domnul trebuie sa se rasteasca pentru ca nu are alte argumente in afara de nesfarsita porcaire a poporului roman, mereu prost.
    Confunda circul lui Vadim cu gesturile autentice de respect fata de eroi. Are incredere in Boia, care nu pomeneste nimic bun de Iuliu Maniu si de Ion Mihalache (asa ca nu stim ce intentii are el cu ”trecutul real”) si in Plesu, care se vede cum a decis sa respecte trecutul: nuantat si selectiv, ca Michnik (care, evident, este norma si legea vietii intelectuale din Polonia, pentru ca doar atat vor sa auda unii la Bucuresti).

  14. Iată-l pe Lucian Boia, lectură recomandată pe o pagina web antiromânească, promotoare a „moldovenismului” post-sovietic și a scrierii chirilice în Basarabia:

    Каутаре
    9 результатов найдено для „boia”
    Страницы с результатами поиска:1
    1. Lucian Boia „De ce este Romînia altfel?” Complexul de inferioritate
    NAŢIUNEA ROMÎNĂ este, în forma ei implinită, o creaţie de secol XIX. Acum romînii devin conştienţi (îşi „inventează“ o asemenea conştiinţă) că alcătuiesc un corp comun, peste frontierele despărţitoare…
    2. Lucian Boia „De ce este Romînia altfel?”
    Amestecul atît de caracteristic sintezei etnolingvistice romîneşti, departe de mitologia curentă a originilor, axată pe criteriul purităţii (romane, dacice sau daco-romane). Rezultatul e pînă la urmă…
    3. Lucian Boia „De ce este Romînia altfel” – Cum ramîne însă cu onoarea
    SFARŞITUL ROMANIEI MARI pune în relief o trăsătură verificată in numeroase alte ocazii. Intre „acomodare“ şi „consecvenţă“, romînii optează de regulă pentru acomodare, considerand, cu oarecare dreptate…

    Intrați și aici, vedeți toată pagina, apoi priviți-l pe Boia recomandat în bara din josul paginii, sub hartă:

    Așa că, la ceva tot folosește opera lui Lucian Boia, demitizarea trecutului istoric al românilor. La promovarea imperialismului rusesc. Un exemplu de serviciu adus de intelectual nației din care face parte.

  15. Nimeni nu e mai orb decit cel ce nu vrea sa vada.Polemica devine lipsita de rost, cind una din parti nu raspunde punctual la argumentele celeilalte,ci arunca mereu noi acuzatii,fara mare legatura cu punctul initial.
    Anca Cernea,daca nu ati inteles ce propun,e vina mea.Incercam sa va propun sa-l cititi pe dl Plesu fara idei preconcepute si patriotisme inflamate.Credeam ca-i posibil…

  16. Marius Georgescu, nu, nu e așa cum spuneți. Nu s-a înțeles ce propuneți fiindcă nu ați propus nimic.

    Polemica devine lipsita de rost, cind una din parti nu raspunde punctual la argumentele celeilalte,ci arunca mereu noi acuzatii,fara mare legatura cu punctul initial.

    Într-adevăr, discuția este lipsită de rost.
    Scriu totuși și acest comentariu, nu neapărat pentru Marius Georgescu, ci pentru ceilalți cititori. Pentru că aspectul e simptomatic pentru o categorie de intelectuali.

    De vreme ce ILD a postat acest articol, înseamnă că redacția l-a considerat demn de a fi discutat, chiar dacă nu prea eram de acord cu el. Așa că bla bla bla idei preconcepute, patriotisme inflamate, etc – chiar nu-și avea rostul.

    ILD are, într-adevăr, pagini multe despre eroi ai României, oameni de care „nu era lumea vrednică”, și a căror demitizare nu e de nasul nimănui dintre cei care calcă în prezent pe fața planetei.
    În rest, numai de lipsă de critică a actualității nu poate nimeni să ne acuze. Numai cine nu vrea să vadă e într-atât de orb încât îi scapă în întregime toate articolele de pe ILD privind istoria actuală.
    De obicei suntem acuzați că punem diagnostice prea sumbre, și temperamentele prea firave riscă să se sperie de ele – mai ales că se și verifică.
    Dar cine a mai citit ILD a putut constata că noi chiar avem și propuneri de viitor și chiar facem ceva, încercăm să contribuim de partea binelui la câștigarea războiului cultural.
    Spre deosebire de văicăreala intelectualistă, foarte la modă, care nu face altceva decât să nege tot, să-și bată joc de tot, fără să facă nimic și fără să vină cu vreo idee despre cum s-ar putea îmbunătăți lucrurile – pe cât posibil, altfel decât printr-un sepuku național.

    Mai mult despre elite și popor am scris aici.

  17. Eu propum ca pista lazlo sa intre la spam definitiv.

    Altfel, articolul asta mi se pare si mie unul scris la plictiseala, sau intr-o pana de idei, despre niste lucruri care nu exista decat in capul unor matusi nostalgice si vadimi, care conteaza mult mai putin decat crede autorul, asta din ce vad in jurul meu. e genul de articole scrise ca sa faca cititorul sa se simta inteligent si special.

  18. Ar fi fost mult mai indicat ca Andrei Plesu sa nu se refere atat la patriotismul de parastas, cat la demagogia politicianista care invoca patriotismul pentru a masca ticalosia. In felul asta ar fi putut evita o serie de confuzii nefericite care au putut apare in lipsa identificarii precise a temei. In cele din urma, nu respectul fata de inaintasi e problema in tara asta, ci demagogia celor care incearca sa se foloseasca de ei. De altfel, cred ca asta a vrut Plesu, sa condamne demagogia, dar nu a fost prea inspirat in abordare.

    In privinta lui Pista laszlo, el are si interventii interesante, ar fi o masura extrema pentru un dezacord de opinii.

  19. Motto: „TRECUTUL DEZBINA — VIITORUL NE UNESTE”

    In acest articol, Plesu are perfecta dreptate. Este caraghios sa vorbim tot timpul despre „eroii trecutului” sau despre „bataliile castigate”. Stefan, Mihai, Avram si altii au avut defecte ca orice om.
    Ortega Gasset spunea ca „pentru a o natiune sa se mobilizeze consecvent si tenace NU este nevoie de o faloasa privire in trecut spre legendare zile de glorie, ci este nevoie doar de un proiect bine conceput, concret si vizionar.”
    Andrei Plescu zice si el foarte bine: „Eu nu dispretuiesc trecutul istoric, dar el nu constitue neaparat o garantie a calitatii si a valorii, pentru noi, oamenii prezentului.”
    Trecutul istoric NU MAI CONTEAZA. Conteaza CE AVEM DE OFERIT LUMII ASTAZI. Nu e bine sa daramam statuile, dar trebuie sa facem CEVA DE VALOARE, ASTAZI.
    Pierdem mult din reputatie daca ne gandim prea mult inaintasii nostrii sau la „originea noastra Daco-Romana.” Acestea sunt absurditati fara valoare. Numai facand proiecte de viitor ne poate da o speranta realizabila.

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.