Dana Mihai: Comunitatea evreiască din Ploieşti, o istorie de peste trei secole

Ploieştenii care au trecut pe strada Basarabi şi au admirat sinagoga Beth Israel nu ştiu, poate, că în oraş există, încă, o comunitate de evrei, împuţinată de vremuri şi istorie, dar la fel de unită şi tradiţionalistă. Înainte de Primul Război Mondial, în Ploieşti trăiau 10.000 de evrei, acum mai sunt doar aproximativ 50.

Stabilirea evreilor în Ploieşti nu poate fi datată în mod cert, însă într-un cimitir al comunităţii, astăzi dispărut, care era situat în apropiere de Bariera Bucovului, evreii din Ploieşti au găsit pietre funerare cu inscripţii care datează din anii 1719 – 1740, fapt care susţine ipoteza că evreii au început să se stabilească în oraş pe la începutul anilor 1700.

La începutul secolului al XIX-lea, din ţările balcanice au sosit la Ploieşti evreii sefarzi, iar zona lor s-a numit mult timp Strada Spaniolă. În anul 1831, erau în Ploiesti 280 de evrei plătitori de taxe, iar numărul lor a crescut continuu, ajungând la 2.478 evrei în anul 1899, la 3.843 în 1930 şi la 10.000 evrei în anul 1941.

Imediat după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Ploieştiul a devenit obiectul intereselor germane datorită rezervelor sale de petrol, iar legionarii din „Garda de Fier“ le-au confiscat evreilor averile, le-au închis magazinele, au eliminat copiii evrei din şcoli, au dat interdicţii de liberă practică pentru medici şi avocaţi şi au concediat evreii care lucrau în întreprinderile din Ploiesti.

Doar 3.000 de evrei au revenit în Ploieşti după război
Potrivit istoriei comunităţii, în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1940, 11 evrei arestaţi au fost executaţi într-o pădure din apropierea Ploieştiului, iar printre cei ucişi s-a numărat şi rabinul David Friedman, conducătorul spiritual al credincioşilor din Sinagoga Meseriaşilor.

Pe 13 iulie 1941, toţi bărbaţii evrei de la 18 la 60 de ani au fost arestaţi şi internaţi în lagărul de la Teiş, Dâmboviţa. După 6 luni de detenţie li s-a stabilit domiciliul obligatoriu în afara Ploieştiului, în oraşe din sudul ţării, o parte din ei fiind trimişi la muncă forţată în Basarabia şi Transnistria.

După încetarea războiului, majoritatea evreilor care au supravieţuit, aproximativ 3.000, s-au reîntors în Ploieşti, dar numărul lor a tot scăzut, de la 2.000 în 1950, până la 92, în 2012, după cum figurează în actele comunităţii. Doar 50 au origini pur evreieşti, restul de 42 fiind din familii mixte, unele de religie creştină. Cu toţii păstrează, însă, obiceiurile vechi ale comunităţii.

O comunitate bogată la 1900
Prezenţa evreilor prin Ploieşti mai este amintită, astăzi, doar de sinagoga de pe strada Basarabi şi cimitirul evreiesc din nordul oraşului, din zona Cina. Şi asta deşi, în 1906, Comunitatea Evreilor din Ploieşti poseda 6 sinagogi, 2 şcoli primare, 2 cimitire, un hotel şi o baie. Sinagoga Mare şi Sinagoga de Rit Spaniol au incendiate de legionari în toamna anului 1940, iar Sinagoga Meseriaşilor a luat foc, fiind distrusă complet, în 1929. Singura sinagoga care a rezistat, Beth Israel – Casa lui Israel, a fost inaugurată în 1901, şi reinaugurată în 2007, după ample lucrări de restaurare.

If Johnny Rotten is the voice

Sinagoga Beth Israel din Ploiești

Sinagoga Beth Israel din Ploiești

Pe lângă pierderile cauzate de legionari, comunişti şi dezastre naturale, reducerea membrilor, tot mai puţini cu trecerea anilor, a determinat comunitatea să-şi înceteze activităţile tradiţionale, brutăria, baia, abatorul, şcoala. Chiar şi aşa, comunitatea are grijă în continuare să acorde asistenţă materială, medicală şi morală persoanelor cu venituri mici, singure şi cu o stare de sănătate precară.

Cimitirul de pe strada Vlad Ţepeş
În 1818, evreii din Ploieşti s-au precupat de înfiinţarea unui nou cimitir (primul al comunităţii a fost cel din Bariera Bucovului), în strada Israelită, azi Vlad Ţepeş. Datorită dezvoltării oraşului, cimitirul a devenit foarte central ca amplasament şi, începând cu anul 1872 nu s-a mai înhumat nici o persoană în cimitirul din strada Vlad Ţepeş.

În 1870, comunitatea a cumpărat un teren cu o suprafaţă de 35.917 mp destinat noului cimitir pe strada Aprodul Purice, nr. 72, în vecinătatea cimitirului Viişoara, unde se află înhumaţi în prezent peste 2.500 de evrei. În cimitir există o parcelă rezervată celor 12 eroi evrei participanţi la Primul Război Mondial, căzuţi pentru eliberarea României.

În cimitir există şi un monument care evocă momentul „când forţele fasciste au transformat trupurile evreilor în săpun“.

Comunitatea evreiască din Ploieşti a dat, de-a lungul timpului, multe personalităţi evreo-române: compozitorul Elly Roman (1905-1996), dirijorul şi compozitorul Edmond Deda (1920-2006), poeta şi prozatoarea Tania Lovinescu (n.1924), pianista Lory Wallfisch (1922 – 2011), Sandu Mazor (fostul ambasador al Israelului la Bucureşti).

Dana Mihai

4 gânduri despre “Dana Mihai: Comunitatea evreiască din Ploieşti, o istorie de peste trei secole

  1. Familia din partea mamei mele era originara din Ploiesti. Strabunicul meu, decedat in 1916 este inmormatat acolo. La Yad Vashem in Ierusalim, in biblioteca Filderman in sala de lectura exista o carte rara, aparuta prin 1880 in Romania care detaileaza istoria comunitatii ploiestene. Cartea nu este digitalizata.

  2. Am reusit sa gasesc numele cartii care se ocupa de istoria comunitatii din Ploiesti.

    Se numeste „Istoricul comunitatii din Ploesti”, de Israel Shapira, aparuta la Bucuresti in 1889, in seria „Analele societii istorice Iuliu Barasch”. Are 215 pagini si ca subtitlu „Dupa isvoare scrise si transmisiuni orale cu un apendice cuprinzend documente inedite”

    Se afla in biblioteca Filderman la Yad Vashem, in sala centrala de lectura.

  3. Dupa razboi, in curtea Sinagogii de Rit Spaniol care a fost incendiata de catre legionari in 1940,
    s-a reconstruit o mica Sinagoga a evreilor sefarzi.
    Incomparabila ca arhitectura cu cea dinainte, dar totusi, un lacas de rugaciune.
    Nu cunosc data exacta cand a ”disparut”, in 1960 inca mai exista.
    Sistematizarea orasului a trecut si peste acel loc…

  4. Stimată Dana Mihai, Vă rog respectuos să mă contactați de urgență pe E/Mail, sau la tel:031 81 00056,

    Cu deosebită stimă,
    Mihai ANTHONY,
    Jurnalist și literat

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.