Dragos Paul Aligica: „Despre libertate”, un test de personalitate

Print Friendly, PDF & Email

Un test de personalitate. Se dau cele 3 libertati fundamentale: (1) libertatea de gândire si expresie; (2) libertatea înclinaţiilor şi a năzuinţelor; (3) libertatea de asociere. Pusi in fata incalcarii lor (si acesta e testul) oamenii pot avea doua tipuri de atitudine.

In prima categorie stau cei ce iau instinctiv partea Libertatilor. Ei simt, intuiesc, vad, inteleg ca atunci cand o libertate e incalcata, trebuie aparata din reflex. Ei considera ca NU ei au obligatia de a explica primii si a se justifica de ce libertatea NU ar trebui incalcata. Ei spun: NU noi, ci cei ce vor sa restranga, incalce, cenzureze, constranga o libertate sau alta, au obligatia sa explice primii de ce o fac. Cei care cenzureaza trebuie sa se apere si sa se justifice primii: moral, logic si politic. Nu noi.

Asadar sunt cei care considera Libertatea ca ceva dat natural, ceva axiomatic insasi constitutiei lor morale si politice interne. Apoi sunt ceilalti. In a doua categorie sta Restul. Celor din prima categorie li se spune -pentru aceasta aplecare instinctiva sau educata catre Libertate- LIBERALI. Pur si simplu asa sunt ei: nu au nevoie de adeziune, carnet de partid sau doctorate. Celorlalti li se spune in multe feluri dar in mod sigur NU li se poate spune LIBERALI.

Asta e tot. Nu e o judecata de valoare. Este o constatare. Un fapt. Asta e: Nu pot schimba eu lumea. Nu am cum desface si reface ceea ce genetica, educatia si experienta de viata au facut si legat in caracterul moral si politic al fiecaruia dintre noi.

NOTA:

Mai jos, materialul testului, asa cum l-a prezentat John Stuart Mill in „Despre Libertate”. Cititi. Patru paragrafe cat patru volume. “Care este sfera libertăţii umane?” Intreaba Mill. Tot el raspunde:

„1. Libertatea cuprinde mai întâi domeniul lăuntric al conştiinţei, reclamând existenţa libertăţii de conştiinţă în cel mai larg sens al cuvântului : a libertăţii de gândire şi de spirit, a unei libertăţi absolute de opinie şi de atitudine în toate chestiunile practice sau speculative, ştiinţifice, morale sau teologice. Libertatea de a exprima şi publica opinii … [este] aproape la fel de importantă ca şi libertatea de gândire şi sprijinindu-se, în mare parte, pe aceleaşi temeiuri, ea este practic inseparabilă de aceasta din urmă.

2. În al doilea rând, … libertatea înclinaţiilor şi a năzuinţelor, libertatea de a ne făuri în viaţă planuri potrivite propriei noastre firi ; de a face ceea ce dorim, cu condiţia de a suporta consecinţele ce pot decurge de aici ; fără a fi împiedicaţi de semenii noştri, atâta vreme cât nu le aducem nici un fel de daune, şi aceasta chiar dacă ei consideră conduita noastră nesăbuită, nefirească sau greşită.

3. În al treilea rând, din această libertate a fiecăui individ urmează- în aceleaşi limite – şi libertatea asocierii indivizilor, libertatea de a se asocia în orice scop ce nu dăunează altora, presupunându-se că indivizii astfel uniţi sunt maturi şi nu au fost nici forţaţi, nici amăgiţi.

Nici o societate în care aceste libertăţi nu sunt în genere respectate nu este liberă, indiferent ce formă de guvernământ ar avea; şi nici o societate nu este complet liberă câtă vreme acestea nu sunt realizate pe deplin, fără nici o restrângere.” Asa zice Mill.

Dragos Paul Aligica

Un gând despre “Dragos Paul Aligica: „Despre libertate”, un test de personalitate

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.