Vlad Mixich: Cum funcționează capitalismul în China comuniștilor?

“In China, Partidul e ca Dumnezeu. El este peste tot, doar ca nu il poti vedea”. Acesta este cel mai succint si exact raspuns la intrebarea care este rolul Partidului Comunist Chinez. Definitia este data in “Lumea secreta a conducatorilor comunisti ai Chinei”, scrisa de jurnalistul Richard McGregor, de catre un profesor de la Universitatea Populara din Beijing, sub conditia anonimatului. Caci tot ceea ce este legat de Partid in China se petrece fie in spatele usilor inchise, fie sub un control strict exercitat chiar de catre Partid.

[…]

„Secretul succesului in China este sa-ti demonstrezi dibacia manageriala, fara sa faci probleme Partidului”, spunea Erica Downs de la Brookings Institution. Companiile detinute de catre stat sunt favorizate fata de cele integral private, dar daca managementul lor nu depinde de Partid, conducerea lor da. Numirile executivilor sunt facute de Organizatia Centrala a Partidului dupa niste reguli necunoscute. In 2004 de exemplu, Organizatia Centrala a anuntat rocada intre cei 3 CEO ai celor mai mari companii de telefonie aflate in proprietatea statului: China Mobile, China Unicom, China Telecom. De atunci, au mai aparut astfel de rocade: in 2009, intre directorii celor mai importante trei companii aeriene de stat.

In unele cazuri, Partidul nu detine direct actiuni intr-o companie, dar isi mentine dreptul de a angaja si concedia executivii care o conduc. “In legea corporatiilor, board-urile companiilor de stat pot alege sa nu respecte sfatul Partidului. Dar in realitate, bineinteles ca nu pot”, afirma un avocat din Beijing.

Richard McGregor citeaza in lucrarea sa un oficial bancar proeminent din China: “Ideea ca board-ul conduce cu adevarat compania de stat este la fel de credibila precum garantarea constitutionala a libertatii religioase si libertatii cuvantului in China. In realitate nu se intampla asa. La toate companiile de stat importante, intalnirile de partid se desfasoara intotdeauna inaintea sedintelor de board.”

Companiile straine active in China angajeaza aproximativ 10% din forta de munca (28 milioane de chinezi), dintre care peste 73% sunt membri in sindicatele unionale controlate indeaproape de Partid. Aceste sindicate sunt ochii si urechile Partidului in companiile cu capital strain, active in China. In 2008, primul Wal-Mart (din nord-estul Chinei) a infiintat un comitet al Partidului Comunist. In joint-venture-ul dintre Nissan si fabrica de masini chineza Dongfeng, aflata in proprietatea statului, chinezii au obtinut ca seful Comitetului de Partid a Dongfeng sa primeasca un post de senior manager.

De altfel, cei mai multi antreprenori privati din China nu iti vor spune ca afacerea lor este una privata (siying), ci ca este una minying, condusa de popor.

In ciuda controlului sever al Partidului si a tuturor restrictiilor, cum a reusit economia Chinei sa creasca cu aproape 10% pe an in ultimii 30 de ani? Raspunsul il da Steven Cheung, un economist care a lucrat mult timp in China: competitia extrem de dura intre orase pentru a atrage investitii. “Economia chineza nu e un vapor urias si puternic, ci mai degraba o armata numeroasa formata din vase comerciale mici si abile, dispuse sa inainteze cu orice pret, indiferent de ce se intampla cu intreaga flota”, spune Cheung.

Una dintre cele mai limpezi descrieri ale prezentului Chinei se gaseste in cartea lui Richard McGregor: “In ultimii ani, un nou consens a aparut la varful Partidului Comunist Chinez: oamenii de afaceri, daca sunt atent supravegheati si dependenti de stat, sunt departe de a dauna socialismului, fiind de fapt cheia salvarii sale. Liderii comunisti chinezi, spre deosebire de colegii lor din alte tari, au invatat la timp ca doar o economie privata infloritoare poate mentine comunismul in China.”

Pentru intaia oara, in 2008, 35 de antreprenori privati au fost invitati la Scoala Centrala de Partid din Beijing. Este locul unde invata si sunt instruiti toti viitorii lideri importanti ai Partidului. Relatiile formate aici se pot dovedi nepretuite in viitor, astfel ca unii dintre cei 35 de intreprinzatori au implorat sa participe. Scoala Centrala de Partid echivaleaza cu acceptarea la un MBA la Harvard alaturi de viitoarea generatie de lideri politici ai SUA.

Camerele Scolii Centrale de Partid din Beijing sunt dotate cu plasme mari si au internet wireless. La dispozitia “cursantilor” stau terenuri de tenis, piscine si chiar antrenori personali disponibili. Fiecare participant poarta permanent un ecuson cu functia si provincia de unde vine. Printre cursuri se numara o introducere in “Gandirea lui Mao Zedong”, un curs de “Teoria lui Deng Xiaoping”, cursuri despre conflictele militare regionale si despre alte evenimente globale.

Cei 35 de antreprenori au fost bine tratati, dar dupa un discurs tinut de Xi Jinping, copii ale acestui discurs au fost distribuite doar cadrelor de Partid. Oamenilor de afaceri nu li s-a permis nici macar sa ia notite. Secretul Partidului era sfant. Pentru ca in China, Dumnezeu este Partidul.

[…]

cititi tot articolul pe mixich.ro

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.