Analist ucrainean: Vizita lui Iohannis la Kiev a schimbat planurile lui Macron, Scholz și Draghi

1

Vizita președintelui României, Klaus Iohannis, de joi la Kiev, alături de Emmanuel Macron, Olaf Scholz și premierul Italiei, Mario Draghi, e unul dintre factorii care ar fi schimbat planurile celor trei lideri europeni de a pune presiune pe Zelenski să negocieze pacea cu Rusia, cedând teritorii, spune analistul ucrainean Nikolai Davidiuk.

Klaus Iohannis a ajuns primul la Kiev, întâmpinat în gara de la Kiev de Olha Stefanişina, vicepremierul Ucrainei pentru Integrare Europeană. Jurnalistul Petre M. Iancu a descris prezența acestuia ca fiind “spre paguba imaginii României în estul Europei și în anglosferă.” România “sparge frontul PL/CZ/SK/baltici; nu-i frumos, dar asta e. RO e țara din Est care nu joacă cu UK/PL, ci cu nucleul dur din UE”, scrie Adrian Papahagi.

Cu o zi înaintea vizitei la Kiev, președintele Macron a venit la București unde a insistat că Zelenski trebuie să negocieze cu Rusia.

Înaintea discuțiilor de la Kiev, cei patru șefi de stat au făcut o vizită la Irpin, oraș din suburbia Kievului, care a fost distrus de bombardamentele rușior.

Petre M. IANCU: “Întoarcere ca la Ploiești. Franța admite ca Ucraina să-și decidă singură soarta”

Jurnalistul Petre M. Iancu, care l-a criticat pe Iohannis în ultimele luni pentru că nu a vizitat Kievul, fiind și un critic aspru al politicii externe al Germaniei și Franței în raport cu Rusia și războiul ruso-ucrainean, apreciază într-un articol pe blogul său:

“Oleksii Reznikov e optimist. La CNN, ministrul ucrainean al Apărării a declarat că aliații occidentali ar fi înțeles „acum că ideea de a nu provoca Rusia pentru a evita conflictul nu funcționează”, iar „Rusia e considerată de NATO mai degrabă un adversar decât un partener strategic”.

Păi dacă abia acum „au înțeles” evidența și încă nu pricep că regimul putinist e de fapt un pericol mortal pentru întreaga lume liberă, nu doar „principala amenințare pentru NATO”, după cum s-a exprimat textual viteazul Reznikov, să ne ajute Cerul cu mila. Și mai ales: să ajute Ucraina și de acum încolo.

Căci doar rezistența eroică a Ucrainei în fața invaziei și genocidului i-a adus pe liderii europeni la Kiev. Nu vitejia sau competența mai-marilor europeni.”

Petre M. Iancu reiterează această întrebare cheie: de ce abia acum?

“De ce s-au dus abia acum la Kiev Scholz, Macron și Draghi? De ce s-au moșmondit timp de aproape patru luni? Pentru ca Macron să poată da glas perlelor sale cu Rusia care „n-ar trebui umilită”, iar apoi să recidiveze la Kogălniceanu? (…)

Din alte motive? De ce Europa apuseană a lăsat luni de zile Ucraina cu o fracțiune de 10% (livrată de englezi, americani, polonezi, cehi și slovaci) din arsenalul de care ar avea nevoie ca să împiedice Rusia să învingă în acest război de agresiune, terorist și genocidar? Nu știu mușchetarii deplasați în patru la Kiev, la 16 iunie, ce hram poartă războiul colonialistului regim Putin într-o țară supusă încă de pe acum nu doar ocupației imperialiste, ci și rusificării forțate? Și dacă știu, când au aflat?”

În opinia lui Petre M. Iancu, aceasta „călătorie tardivă” arată un clivaj dintre promisiuni și realități:

„Ar putea fi grotesc dacă n-ar fi trist, deprimant și tragic. Căci Rusia e încă, în prea multe privințe, bine mersi. Încasează din Vest un miliard pe zi pentru exportul hidrocarburilor ei. Și se cască o imensă prăpastie între masivul ajutor occidental din promisiuni și din calculul hârtiei și între ce parvine să-i ajute efectiv pe militarii Ucrainei care se sacrifică zilnic, cu zecile sau sutele, pe câmpul de bătaie. (…) Dacă pe teren regimul Putin continuă să atace și să ocupe 20 la sută din teritoriul țării neprovocat agresate e ceva profund în neregulă cu ajutorul acordat victimei de lumea civilizată.”

“La Kiev, un Macron parcă spășit a mai promis 6 obuziere suplimentare. Scholz a continuat să mintă fără jenă, afirmând că va face și va drege ajutând militar, în vreme ce-a omis să indice adevărul: că acasă interzice industriei sale de armament – a patra din lume – să livreze tancurile pe care le-ar putea livra. Și le-ar livra. Dar nu i se dă voie. Și e chiar Scholz cel care nu îi dă voie.

Iar aceasta, scrie Pete M. Iancu,

dă armatei ruse șansa ca, bătută măr într-o primă fază, să pară că renaște din cenușă ca pasărea Phoenix, spre a cotropi noi și noi teritorii. Ceea ce erodează vizibil moralul apărătorilor, defectând arma secretă, magică, a Ucrainei, în primele luni de război”.

În ciuda criticilor aspre pe care le aduce, analistul afirmă că „semnalul de susținere militaro-economică (și de unitate europeană) lansat de Scholz, Macron, Draghi și Iohannis în capitala Ucrainei i-a iritat serios pe agresori”.

Iar în privința vizitei lui Iohannis la Kiev, cu toate că o consideră salutară, Petre M. Iancu are anumite rezerve – Iohannis ar fi ales să urmeze linia franco-germană, în locul celei anglo-americano-răsăritene, sugerează analistul:

„Realitatea este că președintele României a făcut bine că s-a deplasat la Kiev, decizie pentru care e de elogiat.  În fapt, hotărârea a luat-o probabil motorul franco-german al Europei. Scholz și Macron l-au vrut pe Iohannis cu ei, pentru că au fost acuzați de scindarea Bătrânului Continent, pe care l-au reîmpărțit între vestul continentului pe de o parte, și răsăriteni ca polonezii, cehii, slovacii și balticii împreună cu englezii, pe de alta.

Iohannis, ca lider al României, a spart frontul unit, anglo-răsăritean, ajutând la proiecția unei Europe imaginare, integrate sub flamură franco-germană, un continent care, de fapt, a încetat să existe din cauza erorilor grave ale Berlinului și Parisului în politica lor față de Rusia fascistă a lui Putin.”

Petre M. Iancu observă o schimbare de discurs a președintelui Franței la summitul de la Kiev:

Întoarcere ca la Ploiești. Franța admite ca Ucraina să-și decidă singură soarta. Macron a renunțat la Kiev la formulele împăciuitoriste gen „Rusia nu trebuie umilită” și a afirmat, în schimb, că „Ucraina își va determina condițiile în care va stabili pacea cu Rusia”. Întrucât „acum e război în Ucraina, ceea ce aduce pierderi grele și suferințe cotidiene, vă asigur că vom face totul ca Ucraina să-și aleagă propriul destin și să-și adopte propriile opțiuni. Ucraina va fi cea care va decide când să pună capăt războiului și când să negocieze”, a spus Macron textual”, scrie Petre M. Iancu pe blog său.

„Teatrul de la Kiev”

Într-un articol publicat pe 17 iunie, Petre M. Iancu susține, bazându-se pe comentariile unui editorialist german, că vizita de la Kiev ar fi fost un „teatru”, sugerând că liderii europeni au dat dovadă de neseriozitate.

„Tustrei (și Iohannis) știu bine că nicio aderare la NATO sau UE nu e imaginabilă în condițiile în care țările candidate ca Ucraina, Moldova și Georgia au pe cap războaie și conflicte înghețate cu Rusia”, consideră Petre M. Iancu. Analistul nu exclude posibilitatea ca Iohannis să fie „anexa est-europeană” a lui Scholz, Macron și Draghi.

Petre Iancu crede că Ucraina „în prezent riscă, din cauza Vestului, să fie biruită. Se menține certitudinea că, dacă situația înarmării ei nu se schimbă rapid, iar vestul Europei va împiedica programatic această schimbare și la summiturile NATO, UE și G7, cum s-a întâmplat în ultimele luni, Ucraina nu va învinge.

Apoi, se întărește impresia justificată că liderii Franței și Germaniei, cărora li s-a alăturat Iohannis, spre paguba imaginii României în estul Europei și în anglosferă, încearcă să împiedice ”umilirea Rusiei”, deci înfrângerea ei, motiv pentru care promit marea cu sarea și își încalcă voluntar deopotrivă promisiunile și datoria lor de lideri responsabili ai lumii libere, atacate de regimul Putin,” scrie jurnalistul.”

N-ar fi exclus să nu facă nici cât o ceapă degerată mare parte din sforăitoarele declarații de susținere a Ucrainei rostite la Kiev de cei trei ”mușchetari”, cum li s-a zis”, srie Petre M. Iancu.

Adrian PAPAHAGI: Rusia nu va mai fi niciodată considerată europeană, în civilizație nu vor reveni

“Macron s-a aliniat pe poziția ucraineană mai mult decât înainte de vizită”, scrie Adrian Papahagi într-o postare pe pagina sa de Facebook:

“[Macron] a scăldat-o cu “să nu umilim Rusia” când a fost somat de un jurnalist francez onest și incisiv să explice (…) Altminteri a vorbit corect, pronunțând și formule tari: “barbaria” rusă la Irpin (pe care l-au vizitat azi), integritatea teritorială și suveranitatea Ukr, invazie inacceptabilă, împreună până la victorie etc. Și-a dat seama de gafele făcute.”

De asemenea, Adrian Papahagi a remarcat că datorită eroismului ucrianenilor, România și R. Moldova au un “noroc istoric”:

“Macron a promis 12+6 tunuri César. Scholz a promis blindate. Iohannis a promis culoar pentru grâu și noi puncte de frontieră”, adăugând totuși că “România, cu coloana ei vertebrală de moluscă (adică fără), are din nou, cum am mai scris, noroc istoric. Dar acum va avea și R. Moldova, la fel de moluscă, pe tichetul eroismului ucrainean. Noi devenim o piesă strategică în UE și NATO, RM are șansa integrării în UE (vom vedea cât va dura). NATO (SUA dar și FR) își va mări prezența în RO, ne vom înarma, vom mai dezvolta infrastructura (toate cu amestecul de hoție și imbecilitate autohton + input occidental).”

Despre prezența la Kiev a lui Klaud Iohannis, Adrian Papahagi scrie că acesta “a fost azi junior partner în liga mare. De ce l-au luat FR/GE/IT cu ei? Simplu. Statele fondatoare UE, FR/IT/GE au proiectat mereu o imagine ezitantă și complezentă cu Putin”.

“Totodată, RO sparge frontul PL/CZ/SK/baltici; nu-i frumos, dar asta e. RO e țara din Est care nu joacă cu UK/PL, ci cu nucleul dur din UE.”

Care va fi finalul? RU va pierde. Tot.

UE va cuprinde tot arealul european democratic, iar Rusia va rămâne în neantul euro-asiatic pe care și l-a dorit, adică nu va mai fi niciodată considerată europeană (adio cu Europa de la Atlantic la Urali visată de De Gaulle și, până mai ieri, de Macron), așa cum nu va fi niciodată cu adevărat asiatică, precum China. Da, sigur, Europa va păstra Ceaikovski, Dostoievski și rușii deștepți care lucrează în Occident, iar restul va cădea în lumea a treia. După ce vor face penitență, îi vom lăsa să ne mai vândă, ca orice țară din lumea a treia, resurse naturale, fiindcă și ei au nevoie să mănânce, și noi să ne-ncălzim. Dar în civilizație nu vor reveni, chiar dacă după ce vor circula o vreme cu Lada și Moskvici reloaded vor putea cumpăra din nou mașini germane.”

Nicolae NEGRU: Neclarități în declarațiile lui Macron de la Kiev

Comentând, într-un editorial pentru Ziarul Național, declarația lui Macron de la Kiev,

„Noi, toți patru (Macron, Scholz, Draghi, Iohannis) susținem acordarea imediată a statutului de candidat la aderare pentru Ucraina”,

analistul politic basarabean Nicolae Negru bagă de seamă:

„Președintele francez nu a mai pomenit despre „condiții”, însă a precizat că statutul va fi însoțit de „o foaie de parcurs” şi se va lua în considerare „situaţia din Balcani şi din vecinătate, în special din Republica Moldova”. Iarăși nu e clar dacă această „foaie de parcurs” va conține altceva decât negocierile pe diferite domenii și adoptarea legislației UE sau e vorba despre anumite reforme până la începutul negocierii, un fel de examen preliminar.”

Nicolae Negru s-a referit și la declarațiile lui Olaf Scholz făcute la Kiev:

„Sprijinind acordarea statutului de candidat UE pentru Ucraina, cancelarul german Olaf Scholz le-a spus ucrainenilor că, împreună cu ei, în aceeași barcă spre UE, vor urca și moldovenii. Georgia nu a fost menționată, ceea ce înseamnă că ea rămâne pe malul „Parteneriatului Estic”.”

„Nu este exclus ca Ucraina insistând asupra unei aderări „netradiționale” la UE, ținându-se cont că ucrainenii apără valorile europene pe câmpul de război, cu mari pierderi umane și materiale, să obțină ceea ce dorește. Și Republicii Moldova, care refuză orice „scurtătură” în procesul de aderare, acceptând să intre în ipotetica, nenăscuta Comunitate Politică Europeană, de asemenea s-ar putea să i se facă pe plac”, mai opinează jurnalistul.

Veaceslav BALACCI: “Macron s-a sucit la 180°”

E mare forța de convingere a Poloniei, Marii Britanii și SUA!  Macron s-a sucit la 180° și nu doar susține acordarea statutului de țară candidat Ucrainei, dar a mai și zis la Kiev că e chestiunea suverană a Ucrainei să decidă când și în ce condiții să facă pace cu Putin!”, scrie bloggerul, juristul, expert independent şi consultant în materie de tranzacții economice internaționale și drept economic Veaceslav Balacci într-o postare pe Facebook.

Presa poloneză: “România acordă ajutor solid Ucrainei, inclusiv militar, dar nu este forța care stabilește pașii sau tonul în politica regională”

„Celor trei menționați anterior (Macron, Scholz și Draghi – n.n.) li s-a alăturat președintele României, Klaus Iohannis, în capitala Ucrainei, care pe de o parte acordă ajutor solid Ucrainei, inclusiv militar, dar pe de altă parte, nu-și formulează în mod independent postulatele politice ulterioare, nu mobilizează lumea cu aceeași energie cu care face Polonia. Această politică are cauze legitime (inclusiv îngrijorările privind securitatea Republicii Moldova), dar rămâne un fapt. Astăzi, Bucureștiul nu este forța care stabilește pașii sau tonul în politica regională în ce privește Ucraina și Rusia. (…)

Polonia a jucat un rol cheie de la declanșarea războiului din Ucraina încoace. Dacă Varșovia ar fi fost condusă de oameni vasalizați de Germania, posibilitățile de a ne ajuta vecinul ar fi fost mult limitate. În loc să fie o forță care oprește Rusia, Polonia s-ar fi aflat în situația în care se află Franța și Germania, ar fi pus presiune pe Kiev să accepte pierderile teritoriale cât mai curând posibil și să oprească războiul. Cine nu vede această ruptură fundamentală între axa Washington-Londra-Varșovia-Kiev și triunghiul Paris-Berlin-Roma, fie nu înțelege nimic, fie în mod cinic nu vrea să înțeleagă”, notează portalul polonez wPolityce.pl.

În contextul vizitei celor patru la Kiev, premierul Poloniei, Mateus Morawiecki, a criticat atitudinea opoziției poloneze într-o postare pe Facebook:

„Când am fost primii care am mers la Kiev sub foc, au spus că nu era necesar.

Când am organizat primele consultări interguvernamentale, au spus că nu are rost.

La trei luni de la vizita noastră, au venit alții și ne-au întrebat de ce nu suntem acolo.

Iubita noastră opoziție a pierdut din nou într-o bătălie inegală a logicii.”

Nikolai DAVIDIUK, politiolog ucrainean: Vizita președintelui României la Kiev a schimbat planurile lui Macron, Scholz și Draghi

Într-un interviu pentru site-ul televiziunii “Timpul prezent“, politologul ucrainean Nikolai Davidiuk s-a arătat convins că cei trei lideri europeni au avut inițial intenția să încerce să preseze politic partea ucraineană.

„Cred că, inițial, scopul a fost să exercite o oarecare presiune. Ceea ce ei au văzut însă în orașele care s-au aflat sub ocupația fasciștilor ruși de lângă Kiev i-a determinat să-și schimbe poziția. Sunt mai mult decât sigur că s-au urcat în tren cu scopul de a face presiuni politice. Să fim sinceri: trei lideri, care vin să joace la șase mâini, evident că urmăreau să pună presiune, să dea un imbold. Dar, în primul rând, ceea ce au văzut, în al doilea rând, faptul că președintele României a sosit într-o vizită neanunțată, deși Macron îl văzuse cu o zi înainte – le-a schimbat planurile. Cred că au devenit mai corecți, mai pro-ucraineni. Și cred că și-au reluat acest leadership european pe care ar fi putut să-l piardă dacă ar fi început să joace de partea lui Putin la Kiev. În felul acesta însă, ei vor pleca cu o înțelegere obiectivă a ceea ce se întâmplă în Ucraina.

Și voi sublinia cel mai important lucru. Ei au venit la Kiev, care este probabil cel mai pașnic oraș astăzi în Ucraina. Să meargă la Mariupol – apoi vom vorbi despre livrările de arme și despre cum ar trebui să fie protejat Putin, cum ar trebui ca Putin să nu fie umilit. Scuzați-mă, dar la Mariupol au fost uciși între 30.000 și 100.000 de civili. Astăzi este o morgă în aer liber. Există o amenințare de ciumă acolo astăzi. Lăsați-i pe acești mari politicieni europeni importanți, cu capacități super-colosale, să plece și să vadă ce se întâmplă în secolul XXI, în anul 2022.”

Fiind întrebat ce presiune aveau de gând cei trei lideri europeni să exercite asupra lui Zelensky, cu ce scop? Nikolai Davidiuk a spus:

Pentru a semna un acord cu Putin. Uitați-vă despre ce vorbește presa rusă astăzi, despre ce vorbesc Lavrov, Peskov. Ei spun că Ucraina nu își îndeplinește obligațiile și că sunt de acord cu propunerile Ucrainei în proporție de 70%. Adică, de fapt, cred că a existat o posibilă tentativă și idee de a pune presiune pe Ucraina să semneze un acord de pace dezavantajos pentru ea, care ar fi limitat independența Ucrainei și i-ar fi tăiat o parte din teritoriul său.

Cred că planul [inițial] s-a modificat pe parcurs. Am urmărit această vizită, rapoartele din presa occidentală, rapoartele de aici, modul în care s-au comportat, cât timp au petrecut împreună – cred că planul a suferit cu siguranță schimbări.”

De asemenea, Visegrad24 scrie că:

“Rapoartele spun că președintele României, Klaus Iohannis, a discutat în principal 2 probleme cu Zelenski la Kiev în urmă cu câteva zile.

Prima problemă a vizat exporturile de cereale ucrainene.

Al doilea se referă la creșterea producției de obuze de 152 mm din epoca sovietică pentru artileria ucraineană.”

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

 
Print Friendly, PDF & Email

1 COMENTARIU

  1. Polonia s-a trezit la realitate încă de acum câțiva ani, a prins momentul și a știut ce să facă. A făcut pași spre reducerea dependenței de Rusia, a adaptat industria și s-a înarmat până în dinți (deși nu îndeajuns de mult). România s-a câcâit și nu a învățat nimic din trecut, iar istoria ne-a prins din nou în izmene. Noroc cu Ucraina, din nou chiar dacă mereu la mila lui, am fost salvați de contextul extern. Însă, am pierdut un tren și pentru urmatorii 100 de ani vom fi iarăși cei care trăiesc din mila “contextului extern”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here