Finlanda și Suedia au depus cererile de aderare la NATO – “Putin se va plânge, va recurge la amenințări, dar nu poate face nimic”

1

Finlanda și Suedia și-au depus oficial miercuri, 18 mai, cererile de aderare la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), consultări fiind în curs între aliați pentru a înlătura opoziția Turciei la integrarea celor două țări nordice în Alianță. Parlamentul finlandez a votat în proporție covârșitoare în favoarea cererii de aderare la NATO. Cele două țări colaborează strâns cu NATO din 1994, dar principala schimbare va consta în articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, potrivit căruia un atac asupra unui stat al Alianței este un atac asupra tuturor.

„Acesta este un moment istoric, într-un moment critic pentru securitatea noastră”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a primit cererile de aderare prezentate de ambasadorii celor două țări. „Sperăm să finalizăm rapid” procesul de aderare, a adăugat Stoltenberg, potrivit Agerpres.

„Salut călduros cererile Finlandei și Suediei de aderare la NATO. Sunteți partenerii noștri cei mai apropiați și aderarea voastră la NATO va consolida securitatea noastră comună”, a spus Stoltenberg, primind cererile de aderare, aflate fiecare într-un dosar alb cu drapelul țării.

NATO consideră că aderarea Finlandei și Suediei va întări foarte mult regiunea de la Marea Baltică.

Consultări erau în curs pe 18 mai în cadrul Consiliului Atlantic pentru a încerca să fie înlăturată opoziția Turciei față de lansarea procesului de aderare, potrivit unei surse diplomatice. Ankara poate încetini acest proces, refuzând deschiderea discuțiilor în cadrul Consiliului Atlantic, prima etapă a procedurii. Apoi, Turcia poate bloca refuzând să semneze protocoalele de aderare și să ratifice aderarea.

Pentru aderare, este necesară unanimitatea celor 30 de membri ai Alianței.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan ar putea dori să aducă subiectul la summitul NATO ce va avea loc la Madrid pe 29-30 iunie. Ankara „nu va ceda”, a asigurat Erdogan luni. Ankara acuză Suedia că este „pepiniera unor organizații teroriste” precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și le reproșează ambelor țări nordice că nu aprobă cererile de extrădare a unor persoane acuzate că sunt teroriști, precum și că au înghețat exporturile de arme spre Turcia. La începutul săptămânii trecute, Turcia a blocat o declarație a NATO favorabilă aderării celor două țări.

Blocajul turc privează Finlanda și Suedia de protecția asigurată de NATO tuturor membrilor săi în caz de agresiune.

„Interesele de securitate ale tuturor aliaților trebuie să fie luate în calcul și noi suntem deciși să examinăm toate probleme și să ajungem rapid la concluzii”, i-a asigurat miercuri Jens Stoltenberg pe cei doi ambasadori.

Dorința Suediei și Finlandei de a adera la Alianța Nord-Atlantică survine pe fondul preocupărilor de securitate legate de invazia Rusiei în Ucraina, scrie DW.

Odată depășite rezervele Turciei, așa-numitele protocoale de aderare ar putea fi semnate încă din luna iunie, cu procedurile de ratificare în statele membre. Astfel, Finlanda și Suedia ar urma să devină membre NATO până la sfârșitul anului. Totuși, dacă Ankara continuă să apere poziții intransigente, Alianța ar fi neputincioasă, dat fiind principiul unanimității care guvernează deciziile Pactului Nord-Atlantic.

“Putin se va plânge, va recurge la amenințări, dar nu poate face nimic” – fostul comandant al armatei americane în Europa

„Bineînțeles că vor continua să existe încălcări ale spațiului aerian, la fel cum există în cazul altor țări NATO, dar suntem o alianță defensivă și vom reacționa cu calm și profesionalism. Ultimul lucru pe care îl doresc rușii este să intre într-o luptă cu toate cele 30 de națiuni NATO, care în curând vor fi 32”, a declarat Ben Hodges, fost comandant general al armatei americane în Europa, la emisiunea „Capital Connection” de la CNBC.

„[Putin] se va plânge de asta, va recurge la amenințări, dar de fapt nu poate face nimic, deoarece cea mai mare parte a armatei sale este ocupată în Ucraina, așa că nu văd nicio amenințare reală împotriva Suediei sau Finlandei.”

Ben Hodges, fostul comandant al armatei SUA în Europa

Politologul Vladimir Gelman, profesor la Universitatea Europeană din Sankt-Petersburg și la Universitatea din Helsinki, comentând pentru redacția rusă a postului Vocea Americii pe marginea situației publice din Finlanda, a remarcat că parlamentul acestei țări a votat în proporție covârșitoare în favoarea cererii de aderare la NATO. Partidele politice din țară au poziții opuse în multe domenii, dar în ceea ce privește NATO au o atitudine unanimă. Opinia publică este, de asemenea, în favoarea aderării la NATO.

În practică, nu se vor schimba prea multe pentru cele două țări: atât Suedia, cât și Finlanda au devenit parteneri oficiali ai NATO în 1994, cooperează strâns cu armatele alianței și îndeplinesc toate cerințele tehnice și instituționale ale acesteia. Principala schimbare este articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, potrivit căruia un atac asupra unui stat al Alianței este un atac asupra tuturor, potrivit BBC.

Încă de la înființare, principala provocare a NATO a fost aceea de a se asigura că membrii săi dispun de mijloacele militare necesare pentru a-și îndeplini angajamentele politice unii față de ceilalți, scrie analistul Paul R.S. Gebhard pentru Atlantic Council. În cazul Finlandei, care și-a depus cererea împreună cu Suedia, Alianța poate sta liniștită: națiunea nordică nu numai că îndeplinește criteriile de prag privind capacitatea de apărare pentru aderare, dar chiar le depășește.

Pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina, unii membri NATO încearcă să recupereze decalajul în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, căutând să remedieze insuficiența investițiilor din ultimele trei decenii. Acestea sunt evoluții cruciale care, dacă vor fi duse la bun sfârșit, vor consolida semnificativ Alianța.

Dar Finlanda nu prea are ce să recupereze: a perseverat timp de decenii pe cont propriu, protejându-și securitatea națională – iar acum NATO are ocazia să fie în avantaj de pe urma acestui fapt, susține Gebhard.

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

 
Print Friendly, PDF & Email

1 COMENTARIU

  1. Finlanda are de mult timp o politica serioasa de aparare.
    Armata obligatorie cu buget serios.

    Finlandezii nu au uitat si nu pot uita agresiunea sovietica din iarna 1939-1940.
    Rezistenta feroce de atunci si din razboiul de continuare 1941-1944 le-a asigurat ramanerea ca tara libera din punct de vedere intern, in schimbul neutralitatii intre blocuri si a unei politici externe foarte respectuoase fata de vecinul cel mare.

    Numai ca in 2022, neutralitatea intre NATO si Rusia inseamna numai ca poti fi atacat de Rusi fara pedeapsa.
    Dughin, Jirinovski si ceilalti turbati de la Kremlin de mult si-au articulat visul reconstituirii imperiului tarist, nu numai al celui sovietic.
    Acum e clar ca Putin adopta aceasta viziune ca politica efectiva a Rusiei.
    Nu numai tarile baltice, dar si Finlanda si Polonia si Moldova sunt pe lista de ocupare armata.
    Descreieratii de la Kremlin trancane si despre o “natiune moldoveneasca”, cu sensul explicit de dezmembrare a Romaniei.
    Dupa aia mai ramane nmai sa auzim de Dobrogea ca “vechi pamant rus”, pe langa Crimeea si Odesa.

    In privinta Suediei, e de sperat ca in sfarsit isi dau seama ca dusmanul pe care trebuie sa-l combata este Rusia, nu Israelul.

    Acum cativa ani, in timp ce submarinele ruse se plimbau aproape pe fata prin arhipelagul Stockholmului, premierul Suediei visa cu voce tare sa-si trimita flota tarii in Mediterana ca sa insoteasca catre Gaza vasele cu contrabanda de arme si munitii pentru Hamas.
    Doi ministri suedezi, Mehmet Kaplan si Gustav Fridolin, au participat personal in activitati para-teroriste in Israel si au fost pentru scurt timp arestati de catre granicerii israelieni.

    Acum, finita la comedia. Suedia trebuie sa se lepede in sfarsit de halucinatiile de “superputere umanitara” destinata sa “elibereze Palestina” si sa se preocupe serios de apararea patriei in fata agresivitatii Rusiei. Ori una ori alta, nu se poate amandoua.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here