Sancțiunile care vor prăbuși economia Rusiei în următoarele luni

0

Statele Unite au interzis deja  importul de petrol, gaze și cărbune rusești, iar pe 8 mai, întregul G7 s-a angajat să interzică importul de petrol rusesc. Președintele Biden și liderii G7 s-au întrunit duminică, 8 mai, într-o videoconferință cu Volodimir Zelenski pentru a continua eforturile de sprijinire a Ucrainei și a impune sancțiuni fără precedent menite să întărească poziția Kievului în negocierile de pace cu Rusia, transmite Casa Albă. SUA împreună cu partenerii din G7 au venit cu noi măsuri de sancționare la adresa Rusiei – de la televiziunile de propagandă ale Kremlinului, până la interzicerea exportului unor piese industriale și tehnologii care ar ajuta armata și economia rusă, potrivit Digi24.

Războiul lui Putin va șterge ultimii 15 ani de creștere economică a Rusiei

Sancțiunile occidentale fără precedent provoacă deja daune imense economiei Rusiei, iar interzicerea la export a unor produse a sugrumat accesul Rusiei la tehnologia critică și la lanțurile de aprovizionare de care are nevoie pentru a-și susține ambițiile militare. Ca urmare a interzicerii unor exporturi, Rusia are greutăți în a-și reînnoi armele și echipamentele militare. Cele două mari fabrici de tancuri din Rusia – Uralvagonzavod Corporation și Chelyabinsk Tractor Plant – și-au oprit lucrările din cauza lipsei de componente străine. Aproape 1 000 de companii din sectorul privat au părăsit Rusia, iar rapoartele indică faptul că peste 200.000 de ruși, dintre care mulți sunt foarte calificați, au fugit din țară. Toate aceste costuri se vor amplifica și se vor intensifica în timp, precizează sursa citată.

De asemenea, peste 3,8 milioane de ruși au părăsit țara în primele trei luni ale anului 2022, potrivit datelor Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) publicate săptămâna trecută, relatează Moscow Times.

Duminică, Statele Unite, Uniunea Europeană și G7 s-au angajat să mărească costurile invaziei Ucrainei prin luarea colectivă de măsuri suplimentare.

Măsurile vizează mass-media controlată de Moscova, care susțin războiul lui Putin. Statele Unite vor sancționa trei dintre cele mai urmărite posturi de televiziune din Rusia, controlate direct sau indirect de guvernul rus – Pervîi Kanal, Rossia-1 și NTV. Toate cele trei posturi s-au numărat printre cei mai mari beneficiari de venituri din străinătate, dar sunt alimentate și din veniturile statului rus.

Statele Unite vor interzice cetățenilor americani furnizarea de servicii de contabilitate, de înființare și formare corporativă și consultanță în management oricărei persoane din Federația Rusă. Aceste servicii sunt esențiale pentru companiile și elitele ruse care acumulează bogăție, generând astfel venituri pentru mașina de război a lui Putin, dar care încearcă să ascundă acea bogăție și să evite sancțiunile. Această acțiune se bazează și pe interdicțiile anterioare de restricționare a exportului de mărfuri legate de sectoarele aerospațiale, maritime, electronice, tehnologie și apărare și materiale conexe ale economiei ruse.

Statele Unite au interzis deja importul de petrol, gaze și cărbune rusești, iar pe 8 mai, întregul G7 s-a angajat să elimine treptat sau să interzică importul de petrol rusesc.  G7 s-a angajat, de asemenea, să lucreze împreună pentru a asigura aprovizionarea globală cu energie, accelerând în același timp eforturile de a reduce dependența de combustibilii fosili.

Statele Unite au impus aproximativ 2 600 de restricții de viză oficialilor ruși și belaruși ca răspuns la eforturile lor continue de a submina suveranitatea, integritatea teritorială sau independența politică a Ucrainei.

În plus, Statele Unite au emis o nouă politică de restricție a vizelor care se aplică oficialilor militari din Federația Rusă și autorităților susținute de Rusia sau instalate de Rusia în Ucraina, despre care se crede că au fost implicate în încălcări ale drepturilor omului, încălcări ale dreptului internațional umanitar sau corupție publică în această țară.

SUA au sancționat, de asemenea, opt directori de la Sberbank – cea mai mare instituție financiară din Rusia și deosebit de importantă pentru economia rusă, douăzeci și șapte de directori de la Gazprombank – o bancă rusă proeminentă care facilitează afacerile companiei ruse Gazprom, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale din lume, și Moscow Industrial Bank împreună cu cele zece filiale ale sale, mai precizează sursa citată de Digi24.

Invazia Ucrainei ar putea fi replicată în Asia de Est 

73,7% din japonezi consideră necesară menținerea sancțiunilor în vigoare împotriva Rusiei, în timp ce 22,1% au precizat că nu este necesar ca măsurile în cauză să fie menținute. Pe lângă faptul că a acceptat sute de refugiați ucraineni, Japonia a trimis veste antiglonț, căști și uniforme de luptă de iarnă în Ucraina sfâșiată de război, potrivit Japan Today, citat de Podul.

Prim-ministrul japonez Fumio Kishida și premierul britanic Boris Johnson s-au întâlnit la Londra pe 5 mai. Cei doi premieri și-au propus să găsească alternative potrivite la petrolul și gazul rusesc.

Aceștia au avertizat că invazia Ucrainei ar putea fi replicată în Asia de Est, dacă puterile democratice nu se opun puterilor autocrate, relatează The Guardian, citat de Hotnews. „Ucraina poate fi mâine Asia de Est”, a spus Kishida joi. Premierul Japoniei a anunțat, de asemenea, noi sancțiuni, inclusiv o înghețare a activelor pentru 140 de persoane din Rusia și extinderea unei interdicții de export pentru a include firmele militare ruse.

Pachetul a fost anunțat a doua zi după ce Rusia a impus interdicții privind activele și înghețarea călătoriilor pentru 60 de oficiali japonezi, inclusiv membri ai cabinetului japonez și prim-ministrul însuși. Kishida descrisese acțiunea Rusiei ca fiind complet inacceptabilă.

Premierul Regatului Unit, Boris Johnson, a afirmat, într-o adresare către Parlamentul de la Kiev, transmisă în format video, că în ce privește pericolul rusesc și conflictul dintre Rusia și Ucraina, Occidentul a fost „prea lent pentru a înțelege ce se întâmplă cu adevărat” și că „nu putem face din nou aceeași greșeală”. Nu s-a acționat suficient în privința impunerii de sancțiuni lui Vladimir Putin, potrivit premierului britanic.

Armata Rusiei, semnificativ mai slabă astăzi

Potrivit serviciilor secrete britanice, armata Rusiei este acum semnificativ mai slabă, atât din punct de vedere material, cât și conceptual, ca urmare a invaziei sale în Ucraina. Recuperarea din această situație va fi exacerbată de sancțiuni. Acest lucru va avea un impact pe termen lung asupra capacității Rusiei de a desfășura forțe militare convenționale, informează Digi24.

În total, UE a adoptat până în prezent cinci pachete de sancțiuni împotriva Rusiei ca reacție la invadarea Ucrainei. Primul pachet de sancțiuni a fost anunțat de SUA la 21 februarie 2022, urmat de un șir de țări, ca reacție a recunoașterii de către Duma de Stat a Rusiei a entităților separatiste Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk. Al doilea și al treilea pachet de sancțiuni, pentru invazia în Ucraina, adoptate în primele zile ale războiului, au pornit un val de restricții de nestăvilit în diverse domenii; spre exemplu, pe 25 februarie, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Statele Unite și Canada au anunțat impunerea de sancțiuni împotriva președintelui Putin, prin înghețarea bunurilor acestuia. Putin a devenit al treilea șef de stat după președinții Siriei și Belarusului Bashar al-Assad și Alexander Lukașenko în listele de sancțiuni ale Uniunii Europene

În cadrul celui de-al patrulea pachet de sancțiuni, impus pe 15 martie, au fost incluse interdicții privind:

  • tranzacțiile cu anumite întreprinderi deținute de stat
  • furnizarea de servicii de rating de credit oricărei persoane sau entități ruse
  • noi investiții în sectorul energetic din Rusia.

Consiliul European a extins lista persoanelor care au legătură cu baza industrială și de apărare a Rusiei, cărora li s-au impus restricții la export mai aspre în ceea ce privește produsele cu dublă utilizare și produsele și tehnologia ce ar putea contribui la consolidarea tehnologică de către Rusia a sectorului său de apărare și securitate, informează site-ul Consiliului Uniunii Europene. De asemenea, UE a introdus:

  • restricții comerciale în ceea ce privește fierul, oțelul și produsele de lux
  • sancțiuni privind încă 15 persoane și 9 entități.

Al cincilea pachet de sancțiuni, adoptat pe 8 aprilie, include interdicții cu privire la:

  • importurile din Rusia de cărbune și alți combustibili fosili solizi
  • accesul tuturor navelor rusești în porturile UE
  • intrarea în UE a operatorilor de transport rutier ruși și belaruși
  • importurile de alte bunuri, cum ar fi lemnul, cimentul, fructele de mare și băuturile alcoolice
  • exporturile către Rusia de combustibil pentru avioane cu reacție și de alte bunuri
  • depozitele în cripto-portofele.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva a 217 persoane și a 18 entități. Printre acestea se numără interzicerea totală a tranzacțiilor pentru patru bănci importante din Rusia, reprezentând o cotă de piață de 23% din sectorul bancar rus.

Cele cinci pachete de sancțiuni includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice și măsuri diplomatice. De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului ca răspuns la implicarea sa în invadarea Ucrainei.

Sancțiunile individuale constau în interdicții de călătorie și înghețarea activelor. Interdicțiile de călătorie împiedică persoanele incluse pe listă să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze, pe cale terestră, aeriană sau maritimă. Înghețarea activelor înseamnă că toate conturile din băncile din UE, care aparțin persoanelor și entităților incluse pe listă, sunt înghețate. De asemenea, este interzisă punerea la dispoziția acestor persoane și entități, în mod direct sau indirect, a oricăror fonduri sau active.

Statele Unite urmează să emită o nouă lege care va impune restricții suplimentare sectorului industrial al Rusiei, vizând o gamă largă de produse, inclusiv produse din lemn, motoare industriale, cazane, ventilatoare și echipamente de ventilație, buldozere și multe alte articole industriale. Aceste noi sancțiuni vor limita și mai mult accesul Rusiei la articole și venituri care ar putea sprijini capacitățile sale militare. Statele Unite au sancționat și compania Promtekhnologiya, care produce puști și alte arme care au fost folosite în operațiuni militare din Ucraina, șapte companii de transport maritim – care dețin sau operează 69 de nave și o companie de remorcare maritimă. Comisia de Reglementare Nucleară va suspenda, de asemenea, licențele generale pentru exporturile de materiale sursă, materiale nucleare speciale, materiale secundare și deuteriu către Rusia, potrivit Digi24.

Între timp, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a propus metode prin care cetățenii simpli pot contribui la sancționarea Rusiei. Acesta a atras atenția că inclusiv fiecare consumator poate exercita o mică presiune asupra economiei ruse prin refuzul de a cumpăra produse rusești, care, după spusele prim-ministrului polonez, sunt „îmbibate în sânge”, dar și prin refuzul de a cumpăra produse de la companii internaționale ce continuă să opereze în Rusia. Morawiecki a adăugat că multe companii internaționale continuă să facă afaceri în Rusia și trebuie să fie și ele boicotate, îndemnându-și ascultătorii să caute pe internet o listă a întreprinderilor care continuă să opereze acolo, informează TVP World via Podul.

Boicot pentru diplomația rusă

Mai multe țări au boicotat diplomatic Rusia. Prima țară care a recurs la un atare boicot ca reacție la invadarea Ucrainei a fost Statele Federale ale Microneziei, care a rupt relațiile diplomatice cu Rusia în a doua zi a invaziei, pe 25 februarie. Singurul stat care i-a luat-o înainte în această privință fiind Ucraina însăși, care a făcut același lucru cu o zi înainte, pe 24 februarie. Pe 4 aprilie, Letonia și Lituania au încetat relațiile diplomatice cu Rusia, rechemându-și ambasadorii de la Moscova și expulzându-i pe cei ruși.

Până în prezent, un șir de țări au expulzat diplomați ruși ca reacție la invadarea Ucrainei: SUA a expulzat 12 diplomați ruși de la ONU,  Polonia a expulzat 45 diplomați ruși, Franța – 46, Germania – 45, Slovenia – 33, Spania – 25, Italia – 30, Croația – 18, Olanda – 17, Portugalia – 10, România – 10, Japonia – 8 etc. De asemenea, UE a declarat persona non grata 19 membri ai personalului Reprezentanței Permanente a Rusiei pe lângă Uniunea Europeană.

UE propune un al șaselea pachet de sancțiuni. Ungaria îl respinge

Curând, UE urmează să adopte al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Acesta va include patru puncte cheie, potrivit Comisiei Europene, scrie Ukrainska Pravda.

Primul punct constă în impunerea de sancțiuni individuale asupra oficialilor responsabili pentru masacrele de la Bucea și Mariupol. Al doilea punct constă în deconectarea de la sistemul SWIFT a celei mai mari bănci rusești, Sberbank, și, odată cu aceasta, a altor instituții bancare importante pentru sistemul financiar al țării.

Al treilea punct – sancțiuni asupra mașinii de propagandă a Kremlinului, prin care autoritățile ruse încearcă să justifice genocidul împotriva ucrainenilor în fața cetățenilor străini. Aceste restricții se vor aplica celor trei mari radiodifuzori de stat din Federația Rusă.

Al patrulea punct și cel mai dur este embargoul treptat asupra petrolului. „Trebuie să înțelegem că nu va fi ușor. Unele țări membre sunt puternic dependente de petrolul rusesc. Dar trebuie să lucrăm la asta”, a declarat von der Leyen.

În special, Ungaria s-a opus deja unui astfel de plan de salvare, pe motiv că un embargo asupra petrolului rusesc îi va afecta securitatea energetică. UE a venit cu propunerea de a permite Ungariei și Slovaciei să cumpere petrol rusesc în următoarele 20 de luni, deși în cazul restului UE, embargoul urmează să fie aplicat în totalitate după șase luni.

Ungaria nu va vota inițiativa Comisiei Europene privind sancțiunile împotriva Rusiei, deoarece reprezintă o problemă pentru țară și nu conține o propunere de soluție, a declarat luni, în fața parlamentului, ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, potrivit presei locale, citată de G4media.

Opinie: „Jumătatea de măsură” a sancțiunilor occidentale

Tyler Kustra, asistent universitar de științe politice la Universitatea din Nottingham, care a studiat sancțiunile economice, a descris noile sancțiuni drept o „jumătate de măsură”. Întreruperea importurilor de petrol rusesc va dura cel puțin șase luni, a menționat Kustra, în timp ce Ungaria și Slovacia vor putea continua să cumpere țiței rusesc până la sfârșitul anului 2023. „Prin urmare, Putin va vedea sute de milioane de euro pe zi ce vor ajunge în conturile sale bancare. El poate folosi acești bani pentru a finanța acest război costisitor”, a explicat Kustra.

Moscova va folosi probabil acest timp pentru a încerca să obțină noi contracte petroliere în Asia, a adăugat acesta.  Întreruperea importurilor de gaze naturale din Rusia ar arăta „voință politică serioasă de a opri aceste atrocități”, a continuat Kustra. Nu există un consens între statele membre ale UE cu privire la încetarea utilizării gazului natural rusesc – o resursă energetică ce nu a fost încă vizată de sancțiunile UE. „Rusia are atât de puține locuri în care le-ar putea vinde”, a zis Kustra, explicând astfel de ce ar fi o lovitură catastrofală pentru Kremlin interzicerea importurilor de gaze rusești.

Noile sancțiuni sunt mai dure decât măsurile anterioare, dar „nu merg suficient de departe pentru a pune capăt celui mai grav război din Europa din 1945”, a mai precizat acesta.

Volodimir Zelenski: „Sancțiunile funcționează cu siguranță”

Într-un interviu acordat Fox News, citat de ziare.com, Volodimir Zelenski, a vorbit inclusiv despre sancțiunile impuse Rusiei. „Sancțiunile funcționează cu siguranță, iar Rusia se teme cu siguranță de sancțiuni. Îi scoate din confort. Le prăbușește economia. Dar există o întrebare legată de modul în care funcționează sancțiunile. Noi arătăm și spunem Statelor Unite și liderilor europeni, toată lumea trebuie să lucreze împreună rapid”, a declarat Zelenski.

Și renumitul șahist Garry Kasparov, unul dintre cei mai mari opozanți ai lui Vladimir Putin, a declarat, la emisiunea „Tema Zilei” de la TVR, că „deja sancțiunile încep să muște. Sancțiunile iau timp, însă sancțiunile de data asta sunt foarte serioase și în următoarele câteva luni economia rusească se va prăbuși.” Tot Kasporov a dat de înțeles că, dacă în 2014-2015, ar fi fost impuse măcar 25% din sancțiunile actuale, efectul ar fi fost considerabil.

Joe Biden a semnat Lend-Lease pentru Ucraina

Președintele american Joe Biden a semnat pe 9 mai legea privind introducerea Lend-Lease pentru Ucraina. Acest lucru va accelera livrarea ajutorului militar și va ajuta ucrainenii în lupta împotriva invadatorilor, relatează RBK-Ucraina.

Șeful Biroului Președintelui Ucrainei, Andriy Yermak a avut o reacție imediată pe pagina sa de Twitter: „Suntem recunoscători lui Biden și poporului Statelor Unite pentru sprijinul lor puternic. Apărătorii noștri au nevoie de arme cât mai curând posibil. Eficiente. Puternice. Moderne. Vom câștiga!”

Președintele Volodimyr Zelensky a numit semnarea Lend-Lease pentru Ucraina un pas istoric:  „Sunt convins că vom câștiga din nou împreună. Și vom apăra democrația în Ucraina și Europa. Ca acum 77 de ani”, a subliniat șeful statului pe Twitter.

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

 
Print Friendly, PDF & Email

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here