Societatea civilă moldovenească trebuia să înceapă cu condamnarea comunismului şi lustraţie. Să spună finanţatorilor occidentali: daţi-ne bani pentru decomunizare şi lustraţie, nu pentru „public policies” falimentare şi „gender studies”. Ce au făcut oamenii ăştia 25 de ani a fost să continue angajarea, centralitatea statului în rezolvarea oricăror probleme, mascat sub forma unei *responsabilizări* a lui, …
În ajunul „Conferinței Mondiale a Familiilor”, găzduită de Igor Dodon între 14 și 16 septembrie, Radio Europa Liberă a abordat cîteva poziții critice vizavi de acest eveniment, exprimate în cadrul unei mese rotunde, convocată de o serie de organizații non-guvernamentale.
Astă primăvară am dat de un „studiu” al unor esperți pă spațiul estic, numit „Propaganda made-to-mesure: how our vulnerabilities facilitate russian propaganda” – „Propagandă pe măsură: cum facilitează vulnerabilitățile noastre propaganda rusă”.
S-au împlinit 77 de ani de la primul mare val de deportări [din R. Moldova] organizate de puterea sovietică în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941.
Ultimele evenimente ale scenei internaționale surprind evoluții extrem de îngrijorătoare în legătură cu relațiile dintre Rusia și restul lumii civilizate.
Iat-o și pe Maia Sandu, lidera opoziției pro-europene de la Chișinău! Ce are ea de reproșat lui Dodon? Nu -Doamne ferește (sic!)- că e un comunist/socialist ordinar care călărește fără obraz retorica ortodoxiei și a tradiției creștine a moldovenilor.
Cu steaguri și alai, pe drumuri pline de țîrfîială, într-o atmosferă dezolantă și provincială, s-au strîns alaltăieri găgăuzii la mare sfat să condamne „vehement declarațiile de unire” ale primăriilor și, așa, orbi de glod, să proclame Găgăuzia epitomul statalității moldovenești. Ei se vor pune de-a curmezișul, cu arma-n mînă, dacă va fi nevoie, și vor …
Începînd din 24 ianuarie, ziua unirii Principatelor Române, pînă astăzi, 45 de localități din R. Moldova, printre care sate, un oraș și un raion, au semnat Declarații simbolice de unire cu România.
Adesea mi-e dat să văd pe rețele postări, dacă nu grupuri întregi, dedicate Chișinăului din perioada sovietică, descris nostalgic de mințile tinere ale celor care s-au obosit prea puțin să cunoască sau să înțeleagă regimul comunist.
Bătătorim cu succes aceleași clișee de care Occidentul, și America mai ales, par să fi obosit. Elitele moldovenești au descoperit însă apa caldă: sunt fresh and kicking și se bălăcesc satisfăcute.
