FUNDATIA IOAN BARBUS

13 decembrie 1981. Legea Marțială din Polonia. O listă a morților

La 13 decembrie 1981, Generalul Wojciech Jareuzelski a decretat legea marțială în Polonia, încercând să pună astfel capăt marii mișcări a Solidarității, care zguduia din temelii regimul comunist.

Textul pentru „MURY” (Ziduri) a fost scris de Jacek Kaczmarski în 1978 ca răspuns la cântecul revoluționar antifranchist al catalanului Lluis Llach – „L’Estaca”

Vă prezentăm mai jos o listă (incompletă) cu numele morților pricinuiți de această masivă represiune, care a durat mai mulți ani, ai cărei principali responsabili au fost Jaruzelski și Czeslaw Kiszczak, ministrul său de interne.

E o listă cu numele unor oameni, răpiți cu violență dintre ai lor, din destinul lor firesc, din planurile lor de viață, de un regim criminal, care nu a fost nici până acum judecat.

Jaruzelski și Kiszczak au fost spălați și ridicați în slăvi de „legendarul” Michnik, idolul tuturor telectualilor și jurnaliștilor incompetenți din țara noastră. Michnik i-a proclamat pe cei doi criminali „oameni de onoare”.

Gazeta Wyborcza, organul legendarului Michnik, publica recent, sub titlul sugestiv „Cum să învingi desecuritizarea”, sfaturi juridice pentru securiști, despre cum pot să-și recupereze în justiție pensiile lor nesimțite, tăiate de la o vreme de guvernul conservator. Așa cum vă veți da seama citind lista de mai jos, acele pensii chiar au fost muncite din greu, nu oricine se poate lăuda cu asemenea realizări în întrecerea socialistă. (De exemplu, col. Adam Piotrowski, asasinul Părintelui Jerzy Popiełuszko, avea, înainte să i-o taie Kaczynski, o pensie de 3900 zl/lună, adică vreo 4000 de RON; pensiile nesimțite erau un motiv în plus pentru securiști și milițieni spre a le râde în nas celor pe care îi băteau în anii 80, și care abia dacă atingeau o pensioară de vreo 800 zl.)

detalii – Legendarul aliat al comuniștilor Adam Michnik, la 30 ani de la Revoluție: „Iliescu a salvat România”

Conform documentelor cercetate de Vladimir Bukovsky, – iar de data aceasta vorbim de un erou legendar în adevăratul sens al termenului, Legea Marțială din Polonia nu a fost decretată de Jaruzelski pentru a preveni o invazie sovietică a Poloniei, așa cum susține Michnik și galeria lui de aplaudaci. Dimpotrivă, așa cum a arătat Bukovsky, Jaruzelski era cel care insista pe lângă conducerea PCUS, implorându-i pe ruși să intre în Polonia!

Această listă ne amintește cât de grea și dureroasă a fost lupta polonezilor pentru libertatea lor și a noastră.

Pentru că, să nu uităm, zidul Berlinului nu a căzut prin lupta poporului german, care pretinde să dea astăzi polonezilor lecții de domnie a legii. Nici din mila lui Gorbaciov. Eliberarea Europei de Est o datorăm în primul rând curajului și sacrificiilor polonezilor.

Deținuții închiși în timpul Legii Marțiale în lagărul de la Łupków au confecționat acolo „legitimația de deținut nr. 1”, pentru Papa Ioan Paul al II-lea, și „legitimația de deținut nr. 2” pentru Președintele Ronald Reagan. Ambele legitimații au ajuns în posesia titularilor.

Se cuvine încă o vorbă (mai ales că e o chestiune de actualitate) despre judecătorii care, la vremea Legii Marțiale, îi condamnau pe cei care luptau atunci pentru libertate, inclusiv pentru libertatea noastră, și îi scoteau basma curată pe criminali. Mai nou, ei sunt cei care restituie securiștilor și milițienilor pensiile nesimțite despre care vorbeam mai sus. Acești judecători șed și astăzi înșurubați, inclusiv pe scaunele Curții Supreme din Polonia, și orice încercare de a-i da jos de acolo se lasă cu urlete la Berlin, Bruxelles și Paris – ecourile fiind preluate cu cuvenita slugărnicie și de marii noștri analiști, politologi și iecsperți.

Pentru că în Europa de Vest domnesc acum copiii marxismului cultural de la ’68, iar acestora le sunt mai simpatici dinozaurii lui Jaruzelski decât oamenii Solidarității, catolici, patrioți, anticomuniști. Și pentru că, nu-i așa, ce e permis Germaniei nu e permis și națiilor inferioare – Germania și-a putut lustra la sânge judecătorii din RDG, dar polonezii n-au voie să-și facă curat în sistemul de justiție.

Polonia: Atentat la independența Curții Supreme, sau curățenie în Jurassic Park-ul comunist?

Așa că victimele Legii Marțiale nu au apucat dreptatea până astăzi. Cel puțin, nu aici, pe pământ.

Ce putem noi să facem în orice caz este să ne amintim măcar de acești oameni, să spunem o rugăciune pentru ei, să le arătăm respectul nostru, măcar citind această listă cu un gând de recunoștință.

  • Czekalski Józef Vârsta 48. Ucis la data de 16 decembrie 1981 în timpul reprimării grevei de la mina Wujek, împușcat în torace și abdomen, precum și în piciorul stâng
  • Gnida Joachim Vârsta 28. Mort la data de 25 ianuarie 1982 din cauza rănilor suferite în ziua de 16 decembrie 1981 în timpul reprimării grevei de la mina Wujek, de un glonț care i-a străbătut capul
  • Gzik Ryszard Vârsta 35. Ucis la data de 16 decembrie 1981 în timpul reprimării grevei de la mina Wujek, de un glonț care i-a străbătut capul
  • Kupczak Bogumił Vârsta 28. Ucis la data de 16 decembrie 1981 în timpul reprimării grevei de la mina Wujek, împușcat în abdomen
  • Pełka Andrzej Vârsta 20. Ucis la data de 16 decembrie 1981 în timpul reprimării grevei de la mina Wujek, de un glonț care i-a străbătut capul
  • Stawisiński Jan Vârsta 22. Mort la data de 25 ianuarie 1982 din cauza rănilor suferite în ziua de 16 decembrie 1981 în timpul reprimării grevei de la mina Wujek, printre care o rană împușcată a capului
  • Wilk Zbigniew Vârsta 20. Ucis la data de 16 decembrie 1981 în timpul reprimării grevei de la mina Wujek, împușcat în toracele posterior, și în regiunea lombară
  • Zając Zenon Vârsta 22. Ucis la data de 16 decembrie 1981în timpul reprimării grevei de la mina Wujek, plagă împușcată transfixiantă a toracelui
  • Browarczyk Antoni Vârsta 23. Ucis prin împușcare în cap în timpul dispersării demonstrației de la Gdańsk, în ziua de 17 decembrie 1981.
  • Kosecki Tadeusz A decedat în urma unui atac de cord, fiind bătut de trupele speciale ale miliției ZOMO în timpul reprimării grevei de la Politehnica din Wrocław în ziua de 17 decembrie 1981.
  • Adamowicz Michał Vârsta 28. Mort la data de 5 sep1982 din cauza rănilor prin împușcare suferite în timpul demonstrației în ziua de 31 august la Lublin
  • Pozniak Mieczysław Vârsta 26. Mort la data de 31 august la Lublin, din cauza unei răni prin împușcare abdomenului suferite în timpul demonstrației la Lublin
  • Trajkowski Andrzej Vârsta 32. Mort la data de 31 august la Lublin, din cauza unei răni prin împușcare a capului suferite în timpul demonstrației la Lublin
  • Barchański Emil Vârsta 17. Elev, deținut politiuc. Dispărut în ziua de 16 iunie 1982. Corpul a fost pescuit din Vistula. În timpul anchetei a fost bătut, ca să apară ca martor la procesul colegilor.
  • Cielecki Wojciech Vârsta 19. Împușcat de către un militar în ziua de 2 aprilie 1982, în Biała Podlaska
  • Cieślewicz Wojciech Vârsta 29. Mort la data de 2 martie 1982 fiind bătut de forțele speciale ale miliției ZOMO în timpul demonstrației de la Poznań, în ziua de 13 februarie 1982
  • Durda Władysław A decedat în noaptea de 3 spre 4 mai 1982 intoxicat cu gaze lacrimogene folosite pentru reprimarea demonstrației din ziua de 3 mai 1982 la Szczecin. Miliția nu a permis să fie chemată salvarea.
  • Grudziński Adam Vârsta 36. A decedat din cauze cardiace după ce a fost bătut în lagărul de la Zalęż, în oct 1982.
  • Jurgielewicz Zdzisław Vârsta 29. Mort la data de 21 sep 1982 după ce a fost bătut în ziua de 12 sep 1982 la comisariatul de miliție din Giżycek
  • Kamiński Wacław Vârsta 32. Mort la data de 28 nov 1982, atins de o petardą în timpul demonstrației din ziua de 11 nov 1982 la Gdańsk
  • Kołodziejczyk Wanda Vârsta 59. Transportată la spital în stare agonică având urme de bătaie în arestul miliției de pe strada Rakowiecka, Varșovia. A decedat în ziua de 4 ianuarie 1982
  • Kot Stanisław după ce a fost bătut de către o patrulă de trupe speciale miliție (ZOMO) în ziua de 31 martie 1982, a murit la data de 3 aprilie 1982 la Rzeszów
  • Królik Stanisław Vârsta 39. Bătut în timpul demonstrației în ziua de 10 nov 1982 de la Varșovia. Mort la data de 16 nov. 1982.
  • Lenartowicz Joanna Vârsta 19. A decedat în ziua de 5 mai 1982 după ce a fost bătută în timpul reprimării demonstrației din ziua de 3 mai 1982 de la Varșovia
  • Lisowski Włodzimierz Vârsta 67. Mort la data de 13 iulie 1982 după ce a fost bătut în timpul demonstrației din ziua de 13 mai 1982 de la Cracovia
  • Majchrzak Piotr Vârsta 19. Mort la data de 18 mai 1982 după ce a fost bătut de trupele ZOMO în timpul demonstrației în ziua de 13 mai 1982 la Poznan
  • Majewski Kazimierz Vârsta 46. Din cauza urmăririi, amenințărilor și presiunilor ca să devină colaborator al securității, s-a sinucis în ziua de 29 octombrie 1982 la Jelena Góra
  • Michalczyk Kazimierz Vârsta 27. Mort la data de 2 sep 1982 din cauza leziunilor suferite în timpul reprimării demonstrației de la Wroclaw în ziua de 31 august 1982.
  • Raczek Stanisław Vârsta 35. Mort la data de 7 sep 1982 după ce a fost bătut în timpul demonstrației de la Kielce în ziua de 31 august 1982.
  • Radomski Mieczysław Vârsta 56. Mort la data de 3 mai 1992 în timpul luptelor de stradă de la Varșovia
  • Rokitowski Mieczysław Vârsta 47. Mort la data de 3 aprilie 1982 după ce a fost bătut în arest la Zalaż
  • Sadowski Piotr Vârsta 32. Mort la data din 31 august 1982 lovit de o petardă în timpul demonstrației de la Gdansk
  • Szulecki Adam Vârsta 32. Mort la data de 9 mai 1982 după ce a fost bătut în timpul demonstrației în ziua de 3 mai 1982 la Varșovia
  • Wilkomirski Eugeniusz Vârsta 52. Mort la data de 3 sep 1982 după ce a fost bătut de trupele ZOMO în timpul demonstrației de la Częstochowa în ziua de 1 sep 1982.
  • Włosik Bogdan Vârsta 30. Ucis de un ofițer de securitate în timpul demonstrației de la Nowa Huta în ziua de 13 oct 1982
  • Wozniak Tadeusz Vârsta 49. Mort la data de 1 sep 1982 după ce a fost bătut de către trupele ZOMO în timpul demonstrației din ziua de 31 august 1982 la Wroclaw
  • Zdunek Franciszek Vârsta 49. Împușcat de un sergent de miliție. Conducătorul Comitetului pentru Construirea unei Capele în Sobolew, voievodatul Lublin
  • Bleszczynski Zenon Vârsta 24. A decedat în noaptea din 13 spre 14 ianuarie 1983 după ce a fost bătut în arest în ziua de 28 decembrie 1982
  • Drabowska Janina Vârsta 63. A decedat în sep 1983 ca urmare a edemului pulmonar cauzat de gazul lacrimogen folosit pentru a reprima demonstrația din Nowa Huta în ziua de 31 august 1983.
  • Grzywna Andrzej Vârsta 62. A decedat în noaptea din 29 spre 30 august 1983 după ce a fost bătut cu bâta în cap în arestul miliției
  • Kowalski Ryszard Vârsta 44. Conducătorul „Solidarność” la Huta Katowice de două ori deținut politic. Dispărut în ziua de 7 februarie 1983. Trupul a fost pescuit din râu în ziua de 31 martie 1983.
  • Larysz Józef Vârsta 41. Președinte al Comitetului de fabrică al „Solidarność” la fabricile ELWRO. Închis în lagăr, dat afară din serviciu. Mort la data de 7 martie 1983 după un nou interogatoriu la miliție.
  • Lyskawa Bernard Vârsta 56. A decedat în urma unui atac de cord fugind de ZOMO după o demonstrație la Cracovia în ziua de 1 mai 1983.
  • Miasko Zdzisław Vârsta 29. Mort la data de 3 iunie 1983 după ce a fost bătut la postul de miliție Nowa Miłosna
  • Marzec Jerzy Vârsta 21. Dispărut în ziua de 21 iunie 1983 după ceremoniile legate de vizita Papei. Corpul a fost găsit lângă râul Odra în ziua de 22 iunie 1983. Cauza morții a fost asfixia cu sânge
  • Podboraczyński Bogusław Vârsta 21. Activist „Solidarność”. Probabil reținut de miliție, corpul a fost recuperat din râu în ziua de 30 aprilie 1983.
  • Przemyk Grzegorz Vârsta 19. Mort la data de 14 mai 1983 din cauza leziunilor suferite fiind bătut de milițieni la secția de miliție din str. Jezuicka la Varșovia în ziua de 12 mai 1983.
  • Stefański Jacek Vârsta 25. Mort la data de 9 sep 1983 bătut în ziua de 2 sep 1983 pe stradă de către „făptași necunoscuți”. Fratele decedatului și martorii incidentului au fost supuși la presiuni de către angajați ai Ministerului de Interne ca să nu facă demersuri pentru elucidarea cazului
  • Symoniuk Zbigniew Vârsta 33. Membru al Comitetului pentru Apărarea Prizonierilor de Conștiință. Deținut politic. Mort la data de 8 ianuarie 1983. Cf. versiunii oficiale s-a sinucis în timp ce execută o pedeapsă de 2 ani de privare de libertate într-o închisoare din Bialystok
  • Smagura Ryszard Vârsta 29. Mort la data de 1 mai 1983 la Cracovia, lovit de o petardă în timpul demonstrației
  • Szymanski Zbigniew A decedat în apr 1983 după ce a fost bătut de ofițerii ZOMO Rudowczak și J. Niemec
  • Wasiluk Henryk Vârsta 28. Deținut politic. Mort la data de 25 nov 1983 după ce a fost dat afară din serviciu s-a sinucis prin auto-incendiere înainte să fie evacuat din apartament
  • Wedrowny Jerzy Vârsta 28. Arestat pentru participarea la manifestație în ziua de 31 august 1983. Decedat în centrul de detenție din septembrie 1983 în circumstanțe inexplicabile înainte de data procesului
  • Witkowski Włodzimierz Vârsta 31. Dispărut în timpul manifestării din 31 august 1983 la Wroclaw. Cadavrul a fost găsit în ziua de 7 septembrie 1983 atârnat de un copac lângă Oleśnica
  • Ziołkowski Jan Vârsta 56. Colaborator al Comitetului pentru Construcția Monumentului Victimelor din iunie 1956. Mort la data de 5 martie 1983, după ce a fost bătut în timpul interogatoriilor la secția de poliție a 5-a din Poznań
  • Bartoszcze Piotr Vârsta 34. Activist al „Solidarității Fermierilor Individuali”. Decedat în noaptea de la 7 la 8 februarie 1984, corpul a fost găsit în ziua de 8 februarie 1984 într-o groapă de scurgere pe câmp, cu urme de bătaie și strangulare
  • Fraczek Lech Mort la data de 25 mai 1984 după ce a fost bătut în ziua de 5 aprilie 1984 la postul de miliție
  • Fras Tadeusz Vârsta 33. Profesor, președinte NSZZ „Solidarność” la școală. Mort la data din 7 septembrie 1984. Corpul a fost găsit în suburbiile Cracoviei. Cf. versiunii oficiale a sărit de la etajul doi. Autopsia a evidențiat urme de bătaie și de strangulare
  • Gebosz Andrzej Vârsta 31. Mort la data de 26 oct 1984 după ce a fost bătut în timpul anchetei din Łódź – Śródmieście
  • Hac Aleksander Vârsta 44. Președinte al NSZZ „Solidarność” la Fabrica de camioane la Lublin. Mort la data din 18 octombrie 1984 găsit în ziua de 16 octombrie 1984 în subsolul casei, cu leziuni grave ale capului
  • Hant Edyta Vârsta 8. Elevă. A decedat în ziua de 29 martie 1984 în parc, din cauza unui foc de armă tras de la ferestrele apartamentului de sergentul de miliție Halonia
  • Jasiński Krzysztof Vârsta 25. Activist al „Solidarității” . Deținut politic. Mort la data de 10 noiembrie 1984. Cadavrul a fost găsit la gara din Elbląg cu răni grave
  • Kulka Stanisław Vârsta 47. În ziua de 15 nov 1984 a fost împușcat pe șosea de către milițianul Jan Żurek
  • Lawrynowicz Henryk Vârsta 42. în ziua de 8 nov 1984 a fost arestat în gară. Mort la data de 9 nov 1984. Medicul a constatat hematom temporal și numeroase vătămări
  • Lazarski Kazimierz Vârsta 58. Bătut în apartamentul său de către ofițeri de miliție. Mort la data din 24 septembrie 1984. Judecătoria din Oleśnica i-a condamnat pe ofițerii Ryszard Boryg, Zbigniew Królak și Józef Jarosik la închisoare de la 1 la 2 ani.
  • Popiełuszko Jerzy Vârsta 37. Preot al „Solidarność”. Ucis cu bestialitate în oct 1984 de către angajați ai Ministerului de Interne.
  • Romanowski Jarosław Vârsta 23. Mort la data de 12 mai 1984 Arestat de miliție. Cf. versiunii oficiale s-a spânzurat în arest
  • Struski Krzysztof Vârsta 28. Mort la data de 14 nov. Arestat de milițieni, a fost aruncat din mașina miliției
  • Sztencel Paweł Vârsta 19. Mort la data de 22 decembrie 1984 de astm cardiac în arestul de pe str. Smutna la Łodzi, după ce i s-a refuzat asistența medicală
  • Tokarczyk Zbigniew Vârsta 31. Activist „Solidarność” și KPN. Închis și persecutat de securitate. A decedat în noaptea din 22 spre 23 februarie 1984. Corpul a fost găsit în apropierea casei decedatului. Autopsia a arătat leziuni ale ficatului, plămânlor, în urma unor lovituri
  • Walczak Bogusław Vârsta 57. A decedat în martie 1984 a fost arestat de o patrulă a miliției în 8 martie 1984. Soției i-a fost predat cadavrul în ziua de 16 martie 1984, spunându-i-se că a fost găsit pe stradă
  • Antonowicz Marcin Vârsta 19. Mort la data de 2 nov 1985. A fost reținut de patrula miliției în ziua de 19 octombrie 1985. Într-o mașină a poliției a suferit o rană mortală la cap
  • Budny Jan Mort la data de 14 februarie 1985. Arestat de milițienii Witold Jabłoński și Kazimierz Klonowski în ziua de 11 februarie 1985. A fost bătut în timpul interogatoriului. În spital i-a fost găsit un hematom cerebral care a constituit cauza morții
  • Bulko Zdzisław Vârsta 30. Mort la data de 17 decembrie 1985 a fost găsit într-un șanț în apropiere de Zamość, cu răni grave.
  • Czarny Mikołaj Vârsta 56. Mort la data de 14 februarie 1985. A fost arestat de miliție.(…) A decedat din cauza leziunilor la nivelul craniului. Cf. versiunii oficiale a căzut pe scări
  • Franz Roman Vârsta 32. Mort la data de 8 ianuarie 1985. A fost arestat de miliție la secția de la gară. Găsit mort pe o bancă din apropierea gării. Autopsia a arătat leziuni cerebrale.
  • Krawiec Jan Vârsta 22. Mort la data de 30 octombrie 1985. În ziua de 30 octombrie 1985 a fost arestat și dus la comandamentul miliției din Miechów. Cf. versiunii oficiale, s-a sinucis în arest prin spânzurare. Corpul avea leziuni ale toracelui, abdomenului și capului
  • Krzywda Jacek Vârsta 37. Mort la data de 26 iunie 1985. A fost bătut la poarta casei sale de patrula miliției
  • Kasprowski Dariusz Vârsta 23. Mort la data de 9 decembrie 1985 Cf. versiunii oficiale, s-a spânzurat în penitenciarul din Koronow. Cadavrul prezenta numeroase leziuni ale gâtului, brațelor și spatelui
  • Martin Lesław Vârsta 37. Membru al Comisiei Regionale „Solidarność”. Ucis la data de 23 ianuarie 1985 A fost aruncat de către „făptași necunoscuți” dintr-un pasaj pietonal de deasupra străzii, de la o înălțime de 20 m
  • Popławski Piotr Preot al bisericii ortodoxe din Narew. Dispărut în ziua de 15 iunie 1985. Cadavrul a fost găsit în ziua de 20 iunie 1985 în pădurea de lângă Zabłudów. Cf. versiunii oficiale s-a sinucis
  • Przepiorzynski Witold Członek NSZZ „Solidarność”. Dispărut în ziua de 9 mai 1985. Cadavrul a fost găsit în ziua de 17 mai 1985 în canalul portuar cu urme importante de violență
  • Szuster Aleksander Vârsta 25. Mort la data de 30 ianuarie 1985 după ce a fost bătut la secția de miliție din Świdnik. Cauza morții – fractura bazei craniului
  • Ślusarski Ryszard Vârsta 25. Mort la data de 4 martie 1985 după ce a fost bătut de miliție în locuința sa, pe stradă și la secție, moartea survenind din cauza strivirii ficatului, rinichilor și perforațiilor intestinale
  • Bednarek Marian Vârsta 35. Mort la data de 27 decembrie 1986 după ce a fost bătut la secția de miliție
  • Szkarlat Zbigniew Vârsta 43. Activist „Solidarność”, deținut politic. Mort la data de 9 februarie 1986 – găsit pe stradă în ziua de 2 februarie 1986 bătut cu brutalitate, s-au constatat fractură de craniu și leziuni cerebrale
  • Luks Grzegorz Vârsta 19. Mort la data de 14 ianuarie 1987. A fost bătut și călcat în picioare de o patrula a miliției în noaptea de 29 spre 30 august 1986. Din cauza lipsei ajutorului medical, a decedat în urma rupturii traumatice a unui chist pancreatic
  • Kalinowski Wacław Mort la data de 27 martie 1987. În ziua de 22 martie 1987 fusese bătut în autovehiculul miliției
  • Strzelecki Jan Vârsta 69. Mort la data de 11 iulie 1988 găsit bătut cu brutalitate pe malul Vistulei în ziua de 30 iunie 1988.
  • Niedzielak Stefan Paroh al bisericii Sf. Karol Boromeu. Ucis la data de 20 ianuarie 1989. Corpul a fost găsit în locuința decedatului. Autopsia a arătat numeroase leziuni și fractura vertebrelor cervicale drept cauză a decesului
  • Suchowolec Stanisław Paroh al bisericii Preasfintei Fecioare Maria din Dojlidy. Ucis la data de 30 ianuarie 1989. Cf. versiunii procuraturii, moartea a survenit din cauza intoxicației cu oxid de metal din cauza unui incendiu în cameră rezultat din aprinderea încălzitorului
  • Zych Sylwester Vârsta 39. Vicar al parohiei Sf. Iacob. Deținut politic. Ucis 11 iulie 1989 Corpul a fost găsit în gară.

Sursa: fronda.pl

Anca Cernea

Anca Cernea

De profesie medic, Anca Cernea este preşedintele Fundaţiei Ioan Bărbuş, fiica fostului lider si senator naţional-ţărănist. Anca Cernea a fost vicepreşedinte al Tineretului Universitar Naţional Ţărănesc şi al Organizaţiei de Tineret a PNŢCD la începutul anilor '90. În timpul guvernării CDR, Anca Cernea a fost director al Direcţiei Relaţii Internationale în cadrul Departamentului pentru Administraţie Publică Locală al Guvernului României.

Un comentariu

  1. mihai
    13 decembrie 2019

    Ne putem gandi cu groaza: daca aceasta e situatia in Polonia, cu aceasta lupta care e departe de a se fi incheiat (asta daca se va putea incheia vreodata) … care e atunci situatia in Romania? Unde nu isi pune nimeni – cu exceptia unor indivizi izolati – problema moralitatii, a limpezirii lucrurilor, a consecventei…
    Minunat cantec, minunati oameni, minunata credinta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Campania pentru “alegerile” la președinția Rusiei programate pentru 15-17 Martie se înfierbântă. Nu încape îndoială că Vladimir Vladimirovici va fi “reales la al N-șpelea congres”, dar întrebările pasionante care rămân sunt: 1) Câți contracandidați vor fi lăsați în cursa electorală măcar așa, de ochii lumii? 2) Cine va mai fi aruncat din tren înainte de …

Putin-stalin-1000x600-11

Comunitatea ucraineană din București invită publicul și presa să participe la un marș care marchează doi ani de la invazia Rusiei din Ucraina – „un moment greu, 24 februarie 2024, comemorarea unei zile negre din istoria noastră și din istoria Europei, momentul declanșării invaziei pe scară largă de către Federația Rusă și generarea celei mai …

protest ucraina arcul de triumf
Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian