Dacă ar fi să comparăm situația de acum, cu ceva de acum 10 ani, curentul unionist este în creștere evidentă în Republica Moldova. De la începutul Anului Centenar (2018), peste 110 de localități din Basarabia, dintre care trei orașe (Cimișlia, Călărași, Durlești), la care se adaugă trei raioane (Strășeni, Telenești, Călărași), au semnat declarații simbolice de unire cu România. În Basarabia s-a constituit un nou partid de orientare prounionistă, Partidul Unității Naționale, al cărui președinte de onoare este Traian Băsescu.

Cine pe cine dezbină

Unii afirmă că problema unirii nu trebuie pusă pe motiv că dezbină societatea. Însă o asemenea viziune susține împăcarea cu o situație nepotrivită și blochează voința de a lupta pentru cauza națională. Apoi, cei care au provocat dezbinarea nu sunt unioniștii, ci rușii care ne-au despărțit de frații de peste Prut în 1812. Prin urmare, unioniștii nu fac decât să lupte pentru restabilirea unei situații firești, care a existat înaintea dezbinării provocate de ruși.

Istorie

De frații de peste Prut suntem legați prin istorie, limbă, cultură și religie. Basarabia a fost parte timp de 450 de ani a Moldovei medievale, la care adăugăm cei 20 de ani interbelici când am făcut parte din statul unitar național român. Sub ocupația rusească am fost aproximativ 150 de ani, timp în care s-a încercat să ni se ia limba și tot ce este românesc. Locuitorii Basarabiei au luptat alături de moldovenii (românii) de peste Prut timp de 450 de ani împotriva cotropitorilor, și este de subliniat faptul că cele trei capitale istorice ale Moldovei medievale – Baia, Suceava și Iași – se află toate în Moldova de peste Prut.

Limbă, cultură și religie

De românii de peste Prut suntem legați și prin personalitățile noastre culturale, care s-au considerat români, unii dintre ei locuind și afirmându-se în România: chiar autorul Imnului Republicii Moldova „Limba noastră”, Alexei Mateevici, s-a considerat român și a dorit unirea Basarabiei cu România. Să-i amintim pe Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alecu Russo și alți basarabeni care s-au afirmat în întreg spațiul românesc și s-au considerat români. Avem exemplul lui Grigore Vieru, cel mai mare și mai iubit poet basarabean, luptător pentru românism și promotor al unionismului, al interpreților Ion și Doina Aldea-Teodorivici, care în timpul războiului din Transnistria, s-au dus pe front pentru a-i încuraja pe combatanții moldoveni prin cântecele lor patriotice ș.a. Alte exemple de basarabeni de seamă cu conștiință națională românească sunt: Ion Pelivan, Pantelimon Halippa, Alexandru Plămădeală, Părintele Sofian Boghiu, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija, Tatiana Stepa ș. a.

Deși unii moldoveniști numesc Moldova de peste Prut parte a unei națiuni moldovenești, diferită de cea română, toată elita culturală a Moldovei de peste Prut s-a considerat românească, ca și cea mai mare parte a elitei basarabene, de altfel. În această idee, recent, Uniunea Scriitorilor din Moldova și Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei au semnat declarații de reunire cu România. Simbolurile naționale ale Republicii Moldova – tricolorul și stema (capul de bour) – își au de asemenea originea peste Prut.

Economie

Un argument forte în favoarea unirii este cel economic. Dacă unirea ar avea loc, salariile și pensiile din Republica Moldova s-ar ridica la nivelul celor din România. De asemenea, după cum arată Dan Dungaciu și Petrișor Peiu în lucrarea „Reunirea: realități, costuri, beneficii”, pe lângă faptul că prin unire teritoriul Republicii Moldova de azi va face parte dintr-un stat cu un PIB total și PIB/loc. mai mare și astfel nu vom mai fi cel mai sărac stat din Europa. În urma unirii, regiunea Basarabiei va crește semnificativ, va deveni mai prosperă, iar România nu va fi afectată prea mult de pe urma acestui act politic, ci va avea de câștigat. Ca și Germania de Vest, care inițial a suportat costuri importante în urma reunificării germane, dar în consecință decalajele dintre teritoriile fostelor Germanii a scăzut considerabil. În ansamblu, economia Germaniei a sporit, țara devenind o mare putere economică europeană, la aceasta contribuind unirea germană.

Ca să deschidem o paranteză, chiar și în condițiile actuale, când există încă hotarul de la Prut, piața românească este cea mai fezabilă și mai atractivă pentru agenții economici din Republica Moldova, schimburile comerciale dintre cele două state românești în 2017 au atins cifra de 1,3 miliarde de dolari. România fiind, după cum declară oficialitățile de la Chișinău, partenerul numărul 1 pentru Republica Moldova. Cele mai multe investiții vin de asemenea din România.

Pe scurt, potrivit analizei Dungaciu-Peiu, după unificarea Germaniei, această țară a dat rezultate uimitoare în economie. Mai exact, în ce privește PIB/loc., în perioada 1990-2010, Germania a fost depășită numai pentru patru ani „de una dintre celelalte trei mari economii europene (Franța, Italia, Marea Britanie), ceea ce în 1949-1990 s-a întâmplat de 27 de ori”. De asemenea, „după Reunificare, Germania a devenit locomotiva întregii Europe, iar în 2015, diferențele dintre PIB/loc. ale Estului și Vestului Germaniei sunt deja „mult diminuate”. Reunificarea a stimulat economia germană. În legătură cu aceasta, voi cita din lucrarea menționată:

„În concluzie, putem spune că Germania a cheltuit din bani publici cam două treimi din PIB mediu (adică veniturile sale bugetare pe doi ani) pentru Reunificare, rezultatul fiind spectaculos: dublarea PIB-ului, dublarea PIB-ului pe locuitor, cucerirea și întărirea poziției de lider al grupului marilor economii europene, cucerirea și întărirea poziției de lider economic a întregii Uniuni Europene, creșterea cifrei de afaceri a companiilor listate la bursă cu 4 900 de miliarde de dolari în 20 de ani, creșterea de șase ori a indicelui bursier.

Practic, o Germaniei mai mare a redevenit o mare putere la nivel global, influența și importanța pieței germane a crescut, plasând țara cu mult înaintea Franței, Marii Britanii și Italiei (până în 1990 erau în aceeași ligă, având dimensiuni economice comparabile); practic, pentru orice companie globală (în special pentru primele 5 000 de companii globale), Germania a devenit o prezență obligatorie, singura piață europeană de unde nimeni relevant nu poate lipsi.

Nu în ultimul rând, cifrele indică faptul că marele câștigător al Reunificării Germaniei este, fără îndoială, în primul rând economia landurilor vestice; desigur, landurile estice au crescut enorm, dar beneficiile principale au fost culese de marile companii aflate preponderent în vestul Germaniei.”

Demn de menționat este faptul că din 16 landuri germane, trei aparținând fostei RFG, iar restul fostei RDG, locurile 1, 2 și 4 la PIB/loc. sunt ocupate de landuri ale fostei RDG.

Apoi, prin unire vom deveni mult mai repede parte a UE, având în vedere și faptul că Republica Moldova, fiind cea mai săracă țară din Europa, n-are cum să adere până nu aderă țările balcanice non-membre, Ucraina și Georgia.

Desigur, și în România sunt probleme serioase, cu toate acestea, cel mai sărac județ al României are un PIB/loc. mai mare decât cel al Republicii Moldova.

Justiție

Un alt argument al autorilor menționați este că „numai astfel s-ar produce brusc o repunere” a Republicii Moldova „pe harta economică a lumii și numai astfel s-ar putea conecta la economia globală” și „nu poți să valorizezi ceva specific decât în contextul unei piețe mari, dornică să consume produse pe care le cunoaște și le așteaptă”. Or, prin unire, Republica Moldova se va conecta nu doar la piața României, ci și a întregii UE. În orice caz, „beneficiile reîntregirii sunt net mai mari decât costurile”.

Apoi, justiția românească este mult mai liberă și mai obiectivă. Simplul fapt că fostul primar al Bucureștiului, precum și fostul primar al Iașiului, au fost arestați sub acuzație de corupție, arată că românii nu se joacă cu justiția. În schimb, în Republica Moldova, chiar când cineva este arestat pe bună dreptate, aceasta se face tot din interes. Avem destui politicieni care au săvârșit tot felul de ilegalități, dar care o duc bine mersi în liberate. Dan Dungaciu și Petrișor Peiu afirmă că în urma unirii, Republica Moldova va prelua modelul de succes al luptei anticorupție a DNA și „numai astfel va dispărea puterea copleșitoare a oligarhilor locali, care devin brusc irelevanți la nivelul întregii Românii.”

Natura

Prin unire, vom face parte dintr-o țară cu ieșire la mare, ceea ce constituie un avantaj economic incontestabil. În plus, ne vom bucura de o țară ce are neasemuite frumuseți naturale și toate formele de relief.

Securitate

Prin unire va scădea esențial influența rușilor asupra actualului teritoriu al Republicii Moldova. În plus, făcând parte din NATO, vom fi mult mai protejați de orice amenințare militară rusească, întrucât potrivit statutului NATO, dacă o țară membră a organizației este atacată, celelalte trebuie să o apere. Astăzi, nici nu știm când, prin Transnistria, Rusia ar putea începe acțiuni belicoase în Republica Moldova.

Concluzii

În concluzie, România și Republica Moldova au multe în comun: istorie, limbă, cultură, religie și confesiune. Mulțumită limbii pe care am păstrat-o nu am fost asimilați de masa rusească. Unirea nu va aduce niciun dezavantaj economic Republicii Moldova, ba din contra. De asemenea, amenințarea repetării unei invazii rusești, asemenea celei din Ucraina, se va diminua mult, întrucât vom face parte din NATO.

Elita intelectuală a Basarabiei a luptat necontenit pentru românism în ultimele două secole. Să-i ascultăm astfel, dragi basarabeni, nu pe apologeții moldovenismului, ci pe părinții naționali ai Basarabiei, care în toate timpurile, au dovedit conștiință românească.

Print Friendly, PDF & Email

2 COMENTARII

  1. Lăudabilă intenția autorului. Totuși, Dan Masca nu este coautorul cărții la care se face referire în text: „Reunirea. Realități, costuri, beneficii”.
    Parcă totuși se numește altfel…

  2. Buna ziua, dle Peiu,

    Aveti dreptate. Am vorbit cu Cristian si am corectat greseala din articol. Ne cerem scuze.
    O zi buna.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here