Eu cu cine votez?

    5

    Fred Thompson şi-a dat alaltăieri demisia din cursa republicanilor pentru nominalizare la presedinţie. Era singurul, dintr-un grup care nu mi se pare prea distins, faţă de care am avut doar rezerve moderate. Bun comunicator (pe alocuri sclipitor), dedicat pieţei libere şi opus intervenţionismului economic (a avansat la un moment dat cel mai coerent plan de reducere a fiscalităţii şi de reformă a unui cod de impozitare aberant — 21 de mii de pagini reguli şi instrucţiuni) şi perfect conştient de pericolul islamist. Au rămas în cursă doi populişti — unul economic (Huckabee), altul economic şi social (McCain) — un bun cunoscător al lumii de afaceri (Romney) dar deloc convingător în ce priveşte reforma administrativă care să restrîngă influenţa statului în economie şi societate, un adept al big government cu tendinţe liberale în plan social şi neoconservatoare în politica externă (Giuliani) şi, în coadă, un lunatic cu o platformă internă decis conservator-libertariană (Ron Paul).

    Caut un conservator cu tracţiune 4×4: caracter integru, profil moral creştin, pragmatic şi prudent în acţiuni dar vizionar în gîndire, devotat intereselor naţiunii şi mai ales cu un profund respect faţă de cetăţean şi plin de scepticism faţă de stat. Am găsit ceva pe aproape, dar nu în oferta republicană din acest an. Merită ascultat acest mic discurs din 1924 al lui Calvin Coolidge. O mică bijuterie oratorică împotriva impozitării, dar mai ales o convingere rar de întîlnit azi la vreun politician: cu cît mai limitat amestecul statului în societate, cu atît mai bine pentru cetăţean. Simplu şi perfect posibil, însă candidaţii republicani de azi sînt rupţi de tradiţia unui Coolidge.

    Şi să nu uit, întrebarea din titlu e pur retorică.

    Print Friendly, PDF & Email
    DISTRIBUIȚI
    Articolul precedentŞtiri din războiul lung
    Articolul următorToate portocalele în sacul lui McCain
    Emil Borcean
    În 1985 am absolvit facultatea de geologie din București. După trei ani de stagiatură la mina de cărbune din Anina, în Banat, am renunțat la geologie și am învățat să fiu programator software. Am plecat din România în 1990, toamna. Am trăit patru ani în Anglia, 19 ani în Canada și aproape doi ani în Germania. M-am întors nu demult în țară. În 2007 am creat blogul Patrupedbun.net, care în 2010 a fuzionat cu blogul Dreapta.net. Din această fuziune s-a născut ILD.

    5 COMENTARII

    1. Problema e ca pe americani ii asteapta o perioada foarte grea, cu provocari atat de ordin intern cat si extern : criza financiara, posibila recesiune, terorismul islamist si razboaiele din Irak si Afganistan, obraznicia Rusiei, ascensiunea spectaculoasa a Chinei, lupta pentru niste resurse energetice ale caror rezerve scad rapid s.a. Toate sperantele noastre se leaga de o America puternica, de un presedinte american decis sa-si asume hotarat rolul de aparator al civilizatiei de tip occidental. Din pacate, tocmai acum, se pare ca vom avea cel mai slab presedinte, cel putin de la Carter incoace …

    2. Un presedinte slab e o posibilitate reala. Mi-e la fel de teama si de unul care nu e slab, insa e nociv (ma gindesc mai ales la madam Clinton). Carter a fost si una si alta.

      Oops, Giuliani is in big trouble. Ultimul sondaj de opinie il plaseaza pe locul trei in Florida, in urma lui McCain si Romney. Daca nu ia Florida martea viitoare, stat in care isi face campanie asidua de citeva luni, cariera de prezidentiabil a lui Giuliani e ca si terminata. McCain si Romney se contureaza drept candidatii principali. McCain joaca rolul de comeback kid (acum citeva luni avea un sprijin slab si parea resemnat) iar Romney e cenusareasa care atrage atentia a tot mai multi alegatori. Deocamdata.

    3. Din ce inteleg din articol, Giuliani chiar e terminat. Sansele sale de a face ceva in Florida tind spre zero si se bate pentru locul 3 cu alde jockerul de Huckabee.

      Sfinx > Asa da, mister. Stay around, you might just start to like it. 🙂

    4. Stii de ce e Florida foarte importanta? E al treilea stat ca marime in populatie si acolo cistigatorul ia totul. Adica delegatii nu se distribuie la candidati functie de numarul de voturi. Cine obtine cele mai multe voturi ia toti delegatii. La fel New York, New Jersey si Connecticut, care urmeaza la o saptamina dupa Florida. Asta e strategia lui Giuliani: s-a concentrat doar pe aceste state (multi delegati pe care nu ii imparte cu nimeni), insa e riscant. Ca la poker, pierzi mizele mici si plusezi masiv la poturi mari in speranta ca mina ta va cistiga si poti sa te ridici cistigator de la masa, chiar daca vei continua sa pierzi alte mize mici. Tactica asta spune ceva si despre Giuliani ca persoana. Nu-l desconsidera, sondajele de opinie sint volatile si uneori complet infirmate de votul propriu-zis (vezi victoria lui Clinton din New Hampshire, cind sondaje si analisti l-au favorizat constant pe Obama).

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here