Forbes: Câteva lucruri pe care trebuie să le cunoașteți despre gazele de șist

    32

    # Fracturarea hidraulică se practică de 60 de ani. Inovațiile tehnologice aduse de inginerii americani în 2008-2009 nu au făcut decât ca metoda să devină viabilă comercial;

    # De când a fost introdusă fracturarea, în 1949, peste două milioane de puțuri au fost montate fără a exista nici un caz documentat de poluare a pânzei freatice;

    # 90% din puțurile de extragere a gazului din Statele Unite folosesc, începând din 1949, metoda fracturării hidraulice;

    # Adâncimea celor mai multe depozite de gaz de șist exploatate este între 1.800 de metri și 3.000 de metri – pânza freatică se află la aproximativ 150 de metri.

    # Afirmația că ar exista „migrație” între gazul de șist și pânza freatică datorită fracturării, sau din orice alt motiv, e pur și simplu absurdă, din moment ce gazul ar trebui să traverseze milioane de tone de rocă impermeabilă. Dacă roca ar fi atât de poroasă, nici apa, nici gazul nu ar fi fost acolo unde sunt.

    # Noile filme de groază eco de genul Gasland, al lui Josh Fox, crează impact susținând minciuni revoltătoare, cum ar fi că „569 de chimicale” sunt folosite în „coctailul toxic” din timpul unei singure exploatări. Realitatea este că 99,5% din substanțele folosite sunt apă și nisip. Mare parte din ceilalți 0,5% sunt un număr de maxim 12 geluri, cum ar fi Guar (folosit în producerea înghețatei) și chimicale folosite și în gospodărie.

    Citiți mai mult: Ten Fracking Things Everyone Should Know

    sursa: Forbes.com

    Print Friendly, PDF & Email

    32 COMENTARII

    1. # Adâncimea celor mai multe depozite de gaz de șist exploatate este între 1.800 de metri și 3.000 de metri – pânza freatică se află la aproximativ 150 de metri.
      …………………………..

      # peste 90% din puturile producatoare de gaze de sist sint locate la adincimi cuprinse intre 900 si 1300 metri in Marcellus Shale, USA .
      Exploatarea zacamintelor de sist situate la adincimi peste 2.500 metri nu este viabila dpdv economic. Cheltuielile de foraj pe sectiunea orizontala la aceste adincimi sint foarte ridicate… in timp ce densitatea gazului (pe cm3) scade in paralel cu cresterea adicimii, datorita presiunii ridicate. Aici trebuie mentionat si faptul ca sisturile Marcellus si Barnett in USA sint unice in lume dpdv al densitatii gazului pe cm-cub (sint foarte bpgate). Pina in prezent in Europa nu s-au descoperit zacaminte de gaze de sist a caror exploatare sa fie viabila dpdv economic.

      Mai jos un link care descrie foarte frumos (pe intelesul tuturor) procesul de exploatare a gazelor in sistul Marcellus. O lucrare excelenta.

      http://exploreshale.org/

      # Conform studiilor efectuate de geofizicienii si expertii de la US Environmental Protection Agency, gazul poate migra prin falii, fracturi si fisuri existente, roci poroase, greseli umane si incidente la foraj, etc, pina la pinza freatica, chiar si pina la suprafata. Contaminarea pinzei freatice (cu gaz si chemicale) nu este exclusa. Pericolele sint foarte frumos schitate pe intelesul tuturor in pagina 63-69 din lincul de mai jos.

      http://www2.epa.gov/sites/production/files/documents/hf-report20121214.pdf#page=75

    2. Se pare ca ai probleme cu conversia din picioare in metri. La linkul exploreshale.org se afirma: „O sonda tipica din Marcellus Shale este sapata intre 5000 – 9000 picioare pe verticala si pana la 10.000 picioare pe orizontala”.

      Asta inseamna intre 1524 – 2743 metri pe verticala.

      In al doilea rand, studii geologice riguroase arată că migrarea verticală și pe distanțe mari a fluidului de foraj este neverosimilă, datorită geologiei șisturilor argiloase care găzduiesc depozitele de gaz natural și factorilor fizici ce operează la mare adîncime (vezi Constraints on Upward Migration of Hydraulic Fracturing Fluid and Brine și Hydraulic fracture height limits and fault interactions in tight oil and gas formations).

    3. Ai inteles tu gresit! Sistul Marcellus este situat la adincimi cuprinse intre 4500 si 9000 picioare (depinde de locatie) deci tipic acestei formatiuni adincimea sondelor pot fi curpinse cuprinse intre 4500 si 9000 de picioare. Actualmente toata lumea foreaza in formatiune la adincimi cat se poate de mici (in jur de 5000 de picioare) in viitor probabil ca se vor muta si la adincimi mai mari.

      http://en.wikipedia.org/wiki/Marcellus_Formation#Outcrops

      Forajele la adincimi mari sint costisitoare datorita conditiilor neprielnice de lucru -HTHP. In privinta riscurilor (i.e. migratia gazului eliberat sau a solutiilor pompate catre suprafata) trebuie sa te gandesti si la faptul ca zona subcarpatilor este impinzita cu falii /faults (nu ar fi exlus ca in Romania, pe sectiunea orizontala sa te intilnesti cu o falie sau chiar cu doua pe lungimea unui singur foraj (vezi Woodford Shale, USA)

    4. Voi ati inteles postarea @3? un picior=0,304 m. 0,304x 4500=1368> 900(-1300). Adica adancimea minima de forare este mai mare decat intervalul specificat la @1.

      Nu inteleg ce vrea @1

    5. Florin. Imaginea de mai jos e preluata de la linkul recomandat de tine:

      Tu ai spus:

      # peste 90% din puturile producatoare de gaze de sist sint locate la adincimi cuprinse intre 900 si 1300 metri in Marcellus Shale, USA

      … ceea ce este fals. Ti-am aratat mai sus ca adancimea de foraj in Marcellus Shale, tradusa in metri, inseamna un interval intre 1524 – 2743 metri pe verticala.

      Nu mai sustine o prostie.

      Chestia cu „toata lumea foreaza la adancimi mici, in jur de 5000 picioare” este si ea falsa. Cheapsake Energy (al doilea producator de gaz natural din SUA) foreaza sonde la o adancime medie de 7.700 picioare, adica aprox. 2345 metri.

      Poti sa afli multe, dar pentru asta ar fi necesar sa citesti si altceva decat Wikipedia.

      „Impanzirea” e o figura de stil. Da, exista falii. Exista si cartografie de subsol, masuratori geofizice, regulamente si procedee de foraj care tin cont de acest aspect. Ce sa spun, mare descoperire: avem falii subcarpatice, vai de noi. Nu-i asa, sondele de petrol si gaz existente la ora de fata au fost sapate inainte de formarea faliilor.

    6. @ emil borcean

      “Impanzirea” e o figura de stil. Da, exista falii. Exista si cartografie de subsol, masuratori geofizice, regulamente si procedee de foraj care tin cont de acest aspect. Ce sa spun, mare descoperire: avem falii subcarpatice, vai de noi. Nu-i asa, sondele de petrol si gaz existente la ora de fata au fost sapate inainte de formarea faliilor.

      Chiar asa? Pina in momentul de fata, in Romania nu s-au facut foraje orizontale (pina la 10.000 picioare lungime) insotite de fracturari hidraulice de-a lungul lor. Accidentele si riscurile asociate de contaminare a pinzei freatice si a mediului nu pot fi excluse (vezi studiul agentiei guvernamentale americane de la postarea nr. 1).

      Exista alternative viabile la scormonitul, extragerea si arderea mizeriilor (hidrocarburilor) din scoarta! Exista strategii concepute in viziunea reconcilierii dintre economie si mediul inconjurator, pe o noua cale de dezvoltare care sa sustina progresul uman, nu numai in cateva locuri si pentru cativa ani, ci si pentru copii si pentru nepotii nostri (pentru un viitor mai indelungat), pe intreaga planeta. Romania de exemplu dispune de resurse uriase de energie regenerabila (eoliana, hidro, bioamasa), iar pretul ceva mai ridicat (la inceput) pentru exploatarea acestor resurse poate fi compensat prin ridicarea eficientei energetice (cresterea eficientei energetice se numara printre sectoarele cu cea mai mare rata de crestere). Scormonirea scoartei, extragerea mizeriilor la suprafata si arderea lor nu reprezinta un concept viabil (este contra-productiv) pe termen mediu si lung!

      http://www.youtube.com/watch?v=fvgG-pxlobk

    7. Chiar asa. Nici in SUA nu au fost facute foraje orizontale insotite de fracturare… pina cand au fost facute. Asta nu e un argument. Oriunde exista riscuri, desigur. Insa tehnologia este matura, iar riscurile pot fi (si sunt) minimalizate. Si daca iti plac studiile guvernamentale americane, studiaza si asta:

      Un studiu federal de referință care a examinat fracturarea hidraulică, sau fracking, la un punct de extracție din vestul statului Pennsylvania, nu a descoperit nicio dovadă că substanțele chimice folosite în procesul de foraj ar contamina apa potabilă din acvifer, a anunțat Departamentul de Energie pentru agenția de presă Associated Press.

      După un an de monitorizare experții au ajuns la concluzia că lichidul tratat cu substanțe chimice și folosit pentru a degaja gazul captiv la mare adâncime rămâne mii de metri sub zona aproape de suprafață care înmagazinează rezervele de apă potabilă și nu se deplasează vertical pentru a le contamina, a declarat geologul Richard Hammack.

      Cu toate că rezultatele sunt preliminarii – studiul încă nu s-a încheiat – ele constituie o primă apreciere independentă referitoare la pericolul pe care substanțe chimice potențial toxice l-ar putea avea asupra oamenilor în timpul operațiunilor normale de foraj. Cercetătorii guvernamentali nu consideră studiul drept un verdict final asupra riscurilor, ci o etapă din cadrul eforturilor care se desfășoară în prezent, pentru a examina impactul pe care îl are avântul recent al explorării de petrol și gaze naturale.

      DOE study: Fracking chemicals didn’t taint water

      Daca nu iti plac hidrocarburile (pe care le consideri „mizerii”) atunci fa bine si nu le mai folosi. Nu mai șofa sau calatori cu orice mijloc de transport care foloseste benzina sau motorina, gateste pe o plita cu lemne si renunta la toate produsele care contin fibre sintetice si coloranti obtinuti din petrol. Daca folosesti „mizerii” risti sa devii „mizerabil”.

      Foloseste-te de panouri solare si turbine eoliene. Cumpara, instaleaza-le pentru uzul tau personal, nu mai tine predici pentru altii. Da un exemplu personal, arata ceva in afara de papagal. Pentru ca la nivel de natiuni, toate solarele si eolienele dumitale nu au dus decat la scumpirea energiei.

      Europeans getting pretty upset about their “necessarily skyrocketing” electricity prices

      Realitatea energiei „verzi” si limitarile de randament care fac ca „regenerabilele” sa fie fiabile numai prin subventii masive de stat:

      Că v-aduce vouă Google frunze-n buze, lapte-n ţâţe, energie ieftină şi verde

    8. @emil borcean

      # 1 Studiul tau se refera la o singura sonda (forata in anumite conditii geologice, etc). Studiul efectuat de US Environmental Protection Agency este considerat „benchmark” in industrie (descrie pericolele asociate in diferite scenarii)
      http://www2.epa.gov/sites/production/files/documents/hf-report20121214.pdf#page=80

      #2

      Daca nu iti plac hidrocarburile (pe care le consideri “mizerii”) atunci fa bine si nu le mai folosi. Nu mai șofa sau calatori cu orice mijloc de transport care foloseste benzina sau motorina, gateste pe o plita cu lemne si renunta la toate produsele care contin fibre sintetice si coloranti obtinute din petrol. Daca folosesti “mizerii” risti sa devii “mizerabil”.

      Traiesc in Germania din ’87, aici se gateste pe plita de ceran (restaurantele ce mai gatesc cu gaz).
      In ceea ce priveste mobilitatea, majoritate deplasarilor in familie le facem in localitate. Una din urmatoarele masini va fi un BMW i3. Pretul este mare dar in schimb costurile de deplasare se reduc considerabil (sub 50%) http://www.youtube.com/user/BMWi?v=g1LsT1PVjUA

      #3 Electricitatea produsa in hidrocentrale este foarte ieftina, preturile la biodiesel si etanol sint competitive cu benzina si motorina iar energia eoliana devine tot mai competitiva . La pretul de 10ct /kWh, cu o masina electrica ma costa 1,20 Euro /100 km prin oras. Chiar si la pretul de 40 eurocenti kilowatul sint comeptitiv cu benzina. http://www.youtube.com/watch?v=Yp6Rf_wS02c

      #4

      Europeans getting pretty upset about their “necessarily skyrocketing” electricity prices.

      Nu este chiar asa. Germania de exemplu a investit in cresterea eficientei energetice (in reducerea consumului) a proiectat crestere economica si a creat multe noi locuri de munca in acest sector. Facturile la energie au scazut – in ciuda faptului ca pretul electricitatii a crescut. http://www.youtube.com/watch?v=dO3DwPJy13U

    9. Florin. Studiul de care te agati cu insistenta este despre POTENTIALUL contaminarii prin fracturare. EPA nu a reusit pina acum sa documenteze NICIUN caz de contaminare reala. Tii minte? ZERO. Si pentru ca EPA e biblia ta ecologica, asculta chiar din gura calului. Lisa Jackson, director EPA, pentru Camera Reprezentantilor din SUA:

      Verstanden?

    10. Emil, studiul EPA prezinta riscurile teoretice (argumentate stintiific). Pina in prezent majoritatea sondelor au fos sapate in zone slab populate (prin centrul USA) iar faptul ca nu au fost monitorizate indeaproape nu inseamna ca nu au existat incidente sau contaminari locale ale aerului sau a pinzei freatice. Aici in Europa densitatea demografica este mult mai mare, opozitia oamenilor care locuiesc la 3 km distanta de sonde cred ca pe undeva este foarte fireasca (am inteles ca prin USA, astfel de sonde si lucrari de sfarimare a straturilor subterane se fac la distante mai mari de 20 km de localitate)

      http://www.youtube.com/watch?v=mNdB6CKwkcA
      http://www.youtube.com/watch?v=js5vVSpWwEw
      http://www.youtube.com/watch?v=NOfadg9xavE
      http://www.youtube.com/watch?v=3GPWZfNHeNM

    11. @Vlad M.

      Tot mai competitiva cu finantare de la buget. Tare mai e energia asta eoliana.

      In Germania, statul nu ne subventioneaza facturile la energie (de la buget), facturile le platim noi, consumatorii. Statul obliga operatorii locali sa cumpere energia din resurse regenerabile de la priducatori – la anumite tarife. Acestia la rindul lor factureaza consumatorii. Pretul ridicat al electricitatii din resurse regenerabile nu ne sperie deoarece il compensam prin reducerea consumului la energie si la gaze, iar in viitorul foarte apropiat vom adauga acici si reducerea costurilor mobilitatii (doua plinuri ma costa 180 de euro, astept cu nerabdare sa-mi fac drumurile zilnice cu o masina electrica, la costuri de 15-20 euro pe luna)

      Reteta succesului pe termen mediu si lung consta in cresterea eficientei si crearea a noi locuri de munca prin inovatie (11 % din angajatii germani de exemplu lucreaza in industria de virf). Producatorii nu vind doar tehnologii precum pompe de caldura sau panouri solar-termale, ci prin reprezentantii lor le si instaleaza, formeaza forta de munca profesionala si ofera servis pentru intretinere si reparatii. In Germania, aprox 100.000 de specialisti si ingineri noi isi fac anual intrarea pe piata muncii, venind direct de pe bancile uneia din cele 200 de facultati tehnice ale tarii.

      http://www.youtube.com/watch?v=tPOivsKavQo

      http://www.youtube.com/watch?v=nTRwVLXkMCk

      http://www.youtube.com/watch?v=nTRwVLXkMCk

      Cum am mentionat si intr-o postare anterioara, scormonirea scoartei, extragerea mizeriilor la suprafata si combustia lor reprezinta un concept depasit. http://www.youtube.com/watch?v=fvgG-pxlobk

    12. Florin. Ori nu cunosti cum merge treaba cu „energia verde” in Germania, ori dezinformezi cu buna stiinta. Realitatea este exact pe dos fata de ceea ce sustii: „verdele” dumitale este subventionat masiv de statul german. (Abia in acest an au fost reduse subventiile, iar intentia este ca pina in 2018 sa fie eliminate complet.)

      The basic story is that Germany has offered some of the world’s highest subsidies for solar PV installation. I work part of the time in eastern Germany and the place is festooned with them: in one of the climates least able to make efficient use of the technology. The method was that those installing PV were offered high and guaranteed rates for the electricity produced. These were paid for by inflating the electricity bills of users. The problem is that large industrial users simply could afford these rates (more like 28 euro cents per unit than the 10 US cents an American company might pay) for energy intensive processes. So, the German government created a system of opts out for large energy users: they would have to pay that extra to subsidise the solar installations.

      Solar Power Subsidies Were Too Large Too Fast

      Germany once prided itself on being the “photovoltaic world champion,” doling out generous subsidies — totalling more than US$130-billion, according to research from Germany’s Ruhr University — to citizens to invest in solar energy. But now the German government is vowing to cut the subsidies sooner than planned, and to phase out support over the next five years. What went wrong?

      According to Der Spiegel, even members of Chancellor Angela Merkel’s staff are now describing the policy as a massive money pit. Philipp Rösler, Germany’s Minister of Economics and Technology, has called the spiralling solar subsidies a “threat to the economy.”

      Germany’s enthusiasm for solar power is understandable. We could satisfy all of the world’s energy needs for an entire year if we could capture just one hour of the sun’s energy. Even with the inefficiency of current PV technology, we could meet the entire globe’s energy demand with solar panels by covering 250,000 square kilometres, about 2.6% of the Sahara Desert.

      Unfortunately, Germany — like most of the world — is not as sunny as the Sahara. And, while sunlight is free, panels and installation are not. Solar power is at least four times more costly than energy produced by fossil fuels. It also has the distinct disadvantage of not working at night, when much electricity is consumed.

      In the words of the German Association of Physicists, “solar energy cannot replace any additional power plants.” On short, overcast winter days, Germany’s 1.1 million solar-power systems can generate no electricity at all. The country is then forced to import considerable amounts of electricity from nuclear power plants in France and the Czech Republic. When the sun failed to shine last winter, one emergency back-up plan powered up an Austrian oil-fired plant to fill the supply gap.

      Indeed, despite the massive investment, solar power accounts for only about 0.3% of Germany’s total energy. This is one of the key reasons why Germans now pay the second-highest price for electricity in the developed world (exceeded only by Denmark, which aims to be the “world wind-energy champion”).

      Germany’s experiment with subsidizing inefficient solar technology has failed. As even many German officials would probably attest, governments elsewhere cannot afford to repeat the same mistake.

      Germany’s solar experiment collapses

      BERLIN — Germany will stop subsidising solar energy by 2018 at the latest, its environment minister said Monday after last year initiating a scaling-back of generous state support for the faltering industry.

      Peter Altmaier of Chancellor Angela Merkel’s Christian Democratic Union had fought to set a ceiling of solar power capacity above which the government would no longer offer its financial backing.

      He said Monday that the limit of 52 gigawatts would be reached by 2017 or 2018. Currently solar panels installed in Germany generate 34 gigawatts of power.

      „The development of solar energy ran out of control in the last three years,” Altmaier told a news conference.

      The system of subsidies, under which solar energy producers are paid a guaranteed price for each kilowatt-hour of power generated, created a boom in recent years, making Germany a global leader in the field.

      The farm sector in particular seized upon solar power as a chance to supplement income, and the low price of solar panels from Asia contributed to the craze.

      The state support was justified in large part by Germany’s much-heralded „energy revolution” in which it is phasing out nuclear power and aiming to produce 80 percent of its power with renewable resources by 2050.

      But solar energy is notoriously unreliable as a power source and Germany has seen its market hobbled by oversupply and ferocious competition from players such as China.

      Merkel, campaigning for a third term, has promised an overhaul of subsidies for renewable energy after the September general election, amid criticism particularly from the energy industry.

      Berlin „has so far invested 216 billion euros ($278 billion) in renewables and the biggest chunk went to solar, the technology which does least to ensure the power supply,” said the head of industrial group Siemens, Peter Loescher, in an interview published in the business daily Handelsblatt on Monday.

      Germany has seen a wave of solar company insolvencies and the number of people employed in the industry fell to 87,000 in 2012 from 110,900 a year earlier, while sales plummeted by 11.9 billion euros, according to government figures.
      Solar panels are at the heart of a current trade spat between China and the European Union, which accuses the Chinese of selling its solar panels below cost.

      Germany to pull plug on solar subsidies by 2018

      Si din iulie 2012, inainte de reducerea subventiilor din acest an. Articolul este din Der Spiegel si incepe asa: Solar subsidies cost German consumers billions of dollars a year and are widely regarded as inefficient.
      Tu nu citesti Der Spiegel? Poftim:

      Sunny Business: Germans Cough Up for Solar Subsidies

    13. Si, pentru ca utopia verde nu este sustenabila, energia pentru intretinerea unei industrii cum este cea germana trebuie sa provina de undeva. De la „mizeriile” de sub pamint. Ironia perversa a falimentului german cu panourile solare consta in faptul ca au crescut importurile de carbune. De unde? De la americani. Carbunele american s-a ieftinit in anii recenti, datorita concurentei cu gazul de sist. Pe de alta parte, nemtii si-au pus pe butuci propria industrie miniera: mai exista doar trei mine de carbune in Germania.

      Asadar, Florin, sa fii recunoscator gazului de sist, de aceea poate Germania sa cumpere carbune ieftin.

      Hanover, 6 March (Argus) — German coal imports soared to a record high last year, while average import prices were down, according to federal office for business and export control (Bafa) data released yesterday.

      Coal imports last year were the highest ever recorded by Bafa, at 31.95mn t, or 3pc up on 2011. The Bafa data do not take EU imports into account. Imports in the fourth quarter rose to a record high of at 8.9mn t of hard coal equivalent.

      The average import price last year was €93.02/t of hard coal equivalent, or 13pc down on the year. In the fourth quarter, import prices fell to €86.62/t of hard coal equivalent, the lowest in two and a half years, and 22pc down on the same period of 2011. The third quarter of 2012 had already seen the lowest import prices in two years.

      German coal imports have increased as the country gradually phases out its domestic mining, with just three mines in operation, after the 2.6mn t/yr Bergwerk West mine in the western state of North Rhine-Westphalia closed at the end of 2012. Low prices for carbon allowances, combined with low coal prices, last year boosted demand for coal from power generators in Germany, with 2012 seeing emissions from hard coal steam-fired generation up by 3.4pc on the year.

      German coal imports soar, prices fall

      According to BP’s “Statistical Review of World Energy,” released last month, coal consumption in Europe went up 3.3% last year over 2010. Germany, the biggest consumer of coal in Europe, consumed 77.6 million tonnes (85.5 U.S. tons) of coal in 2011, 1.2% more than 2010. Coal consumption in debt-plagued Spain jumped by more than half last year.

      That expansion led to a 49 percent jump in imports from the United States in the first quarter of 2012, according to the U.S. Energy Information Administration. The reasons for Europe’s backsliding on coal dependency are purely financial: cheap coal imports from the U.S. have boosted profit margins at coal-fired power plants to a two-and-a-half year high, according to Bloomberg, while carbon permits – the centerpiece of the EU Emissions Trading System – have dropped to prices that make it more reasonable to burn coal and pay for the permits, rather than shifting to renewables or other relatively high-cost fuels. Permit prices have fallen about 17% this year, to around €8 ($10) per ton, even as the EU hands out free “transition” allowances to utilities in Poland and elsewhere.

      Natural gas, meanwhile, which has dropped to record low prices in the United States thanks to the shale-gas boom, remains pricey in Europe, making coal the more competitive fuel for power generation. European utilities are actually shuttering gas-fired power plants: Deutsche Bank AG has forecast that 6.4 gigawatts (GW) of power from natural gas plants in Germany, or one-quarter of the country’s capacity, could shut down between now and 2015.

      In Europe, Coal Regains Its Crown

    14. #1

      Ori nu cunosti cum merge treaba cu “energia verde” in Germania, ori dezinformezi cu buna stiinta.

      Mda, mersi fain pentru cotonogeala! In Germania, mecanismul sustinerii energiilor regenerabile functioneaza exact asa cum ti-am explicat si mai sus (vezi postarea mea 22 octombrie la ora 14:09). Operatorii retelelor cumpara energia regenerabila de la producatori – la tarife fixate de Guvernul Federal (in conformitate cu EEG), iar acestia la rindul lor transfera tarifele catre consumatorii finali.

      http://www.erneuerbare-energien.de/en/topics/acts-and-ordinances/renewable-energy-sources-act/eeg-2012/

      # 2

      Pe de alta parte, nemtii si-au pus pe butuci propria industrie miniera: mai exista doar trei mine de carbune in Germania

      .

      Minele Germaniei s-au inchis la jumatatea anilor ’90, in urma liberalizarii si deschiderii pietelor globale /ridicarea barierelor cu fostul bloc de est, etc. Pretul carbunelui german (Braunkohle /un lignit de calitate inferioara) depasea cu mult pretul pietei. In acest context, inchiderea minelor germane a fost un pas logic si inevitabil. Astazi, copii minierilor si sindicalistilor de odinioara produc turbine eoliene, pompe geotermale, pompe de caldura, samd.

      http://www.indexmundi.com/energy.aspx?country=de&product=coal&graph=imports
      http://www.verein-kohlenimporteure.de/download/2013/092013_Importe_engl.pdf?navid=4

      #3 Asa zisul “Faliment German“ al industriei solare este o interpretare eronata. Multumita progresului tehnologic, in urmatorii 5 ani, pretul energiei solare va ajunge in jur de 10 eurocenti kilowatul, poate chiar si mai putin. Reforma tarifelor isi spune cuvintul, pretul viabil la panouri solare va declansa o adevarata revolutie (va favoriza accesul utilizatorului casnic/rural la instalarea panourilor in masa, pe fiecare acoperis, pe fasadele cladirilor, pe fiecare petec de pamint liber expus la soare).

      http://www.bmu.de/en/bmu/press-and-speeches/current-press-releases/detailansicht-en/artikel/reform-der-pv-foerderung-erweist-sich-als-grosser-erfolg/?tx_ttnews%5BbackPid%5D=1892&cHash=ed37626a709ee0810f0994c517524d44

      #3

      Si, pentru ca utopia verde nu este sustenabila, energia pentru intretinerea unei industrii cum este cea germana trebuie sa provina de undeva.

      Wishful thinking. Modelul German evidentiaza tocmai contrariul: regenerabilele substituie resursele de combistibili fosili pentru productia de electricitate. In acest context, regenerabilele reprezinta o noua cale de dezvoltare sustenabila a progresului uman, nu numai in cateva locuri si pentru cativa ani, ci si pentru copii si pentru nepotii nostri, pentru un viitor mai indelungat (ne asigura securitatea energetica pe intreaga planeta). Era energiilor inteligente si a mobilitatii electrice bate la usa, knokc, knock, viitorul va fi smart si stralucitor. In lincurile de mai jos gasesti cateva informatii – de la sursa.

      http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Renewable_energy_statistics#Electricity

      http://www.climateactionprogramme.org/climate-leader-papers/transformation_of_germanys_energy_system_from_the_national_and_the_internat/

      http://www.bmu.de/fileadmin/Daten_BMU/Pools/Broschueren/broschuere_erneuerbar_mobil_2013_en_bf.pdf

      http://www.ewea.org/policy-issues/offshore/

      http://emobility.volkswagen.de/int/en/private.html

      http://www.renault-ze.com/en-gb/-1931.html

      Romania dispune de resurse vaste de energie eolioana (offshore in Marea Neagra) si hidro in Carpati. Ar fi important sa fie facute investiiile necesare de exploatare astfel incat Romania sa beneficieze cat mai curand de aceste noi resurse energetice si eventual, in viitor sa poata exporta energie si catre vecini.

    15. @ Florin
      Ca nu se intelege mecanisme un pic mai complicate de subventionare in Germania nu ma intereseaza. Ca vreti dumneavoastra in mod direct (si nu indirect, prin stat) sa subventionati energia „verde” nu poate decat sa ma bucure!

      Dar va rog frumos nu mai veniti cu energia hidro din Carpati. Chiar in week-endul trecut am fost prin Apuseni si am vazut pe viu perspectivele energiei verzi de tip hidro. Draganul si afluentii lui mai au cateva luni de libertate dupa care tubul ii manca. Si impreuna cu ei inca cateva zeci de rauri si paraie din Apuseni. In Romania in urmatorii ani se vor construi 600 M CHE care vor distruge albiile a sute de rauri. O catastrofa ecologica de proportii !

      Chiar habar nu aveti ce inseamna pentru mediu asa-zisa energie verde de tip hidro! Ramaneti la masinutele electrice.

    16. Florin.

      In Germania, statul nu ne subventioneaza facturile la energie (de la buget), facturile le platim noi, consumatorii. Statul obliga operatorii locali sa cumpere energia din resurse regenerabile de la priducatori – la anumite tarife. Acestia la rindul lor factureaza consumatorii.

      Inca o data: energia solara este (era) masiv subventionata de statul german. Subventia consta in asa numitul feed-in tariff. Statul german plateste firmele, persoanele private, sau organizatiile care produc energie solara. Cum? Sub forma unui pret garantat pe kW/ora, care este mai mare decat pretul de piata al energiei conventionale. Distribuitorii de energie sunt obligati sa cumpere energie mai scumpa de la producatorii solari si sa o revinda consumatorului. Iar consumatorul plateste o suprataxa la factura pt energie. Suprataxa reprezinta modalitatea prin care statul recupereaza (in parte) subsidiile pt producatori. Rezultatul este ca Germania, cu toate ca produce energie solara in cantitati mari comparativ cu alte tari, a ajuns sa aibe cele mai mari preturi din Europa pt electricitate, dupa Danemarca.

      The costs of subsidizing solar electricity have exceeded the 100-billion-euro mark in Germany, but poor results are jeopardizing the country’s transition to renewable energy. The government is struggling to come up with a new concept to promote the inefficient technology in the future.

      The Baedeker travel guide is now available in an environmentally-friendly version. The 200-page book, entitled „Germany – Discover Renewable Energy,” lists the sights of the solar age: the solar café in Kirchzarten, the solar golf course in Bad Saulgau, the light tower in Solingen and the „Alster Sun” in Hamburg, possibly the largest solar boat in the world.

      The only thing that’s missing at the moment is sunshine. For weeks now, the 1.1 million solar power systems in Germany have generated almost no electricity. The days are short, the weather is bad and the sky is overcast.
      As is so often the case in winter, all solar panels more or less stopped generating electricity at the same time. To avert power shortages, Germany currently has to import large amounts of electricity generated at nuclear power plants in France and the Czech Republic. To offset the temporary loss of solar power, grid operator Tennet resorted to an emergency backup plan, powering up an old oil-fired plant in the Austrian city of Graz.

      Solar energy has gone from being the great white hope, to an impediment, to a reliable energy supply. Solar farm operators and homeowners with solar panels on their roofs collected more than €8 billion ($10.2 billion) in subsidies in 2011, but the electricity they generated made up only about 3 percent of the total power supply, and that at unpredictable times.

      The distribution networks are not designed to allow tens of thousands of solar panel owners to switch at will between drawing electricity from the grid and feeding power into it. Because there are almost no storage options, the excess energy has to be destroyed at substantial cost. German consumers already complain about having to pay the second-highest electricity prices in Europe.

      New numbers issued by the pro-industry Rhine-Westphalia Institute for Economic Research (RWI) will only add fuel to the fire. The experts calculated the additional costs to consumers after more solar systems were connected to the grid than in any other previous month in December. Under Germany’s Renewable Energy Law, each new system qualifies for 20 years of subsidies. A mountain of future payment obligations is beginning to take shape in front of consumers’ eyes.

      According to the RWI, the solar energy systems connected to the grid in 2011 alone will cost electricity customers about €18 billion in subsidy costs over the next 20 years. „The demand for subsidies is growing and growing,” says RWI expert Manuel Frondel. If all commitments to pay subsidies so far are added together, Frondel adds, „we have already exceeded the €100 billion level.”

      The RWI also expects the green energy surcharge on electricity bills to go up again soon. It is currently 3.59 cents per kilowatt hour of electricity, a number the German government had actually pledged to cap at 3.5 cents. But because of the most recent developments, RWI expert Frondel predicts that the surcharge will soon increase to 4.7 cents per kilowatt hour. For the average family, this would amount to an additional charge of about €200 a year, in addition to the actual cost of electricity. Solar energy has the potential to become the most expensive mistake in German environmental policy.

      Solar Subsidy Sinkhole: Re-Evaluating Germany’s Blind Faith in the Sun

    17. E scumpa benzina? Nicio problema, nemtii circula cu masini electrice. Cateva mii deocamdata, dar pina in 2020 vor fi un milion. Doar asa a zis doamna Bundeskanzlerin.

      Electric cars have been among the highlights of the IAA motorshow in Frankfurt which opened last week. New models include the BMW’s i3.

      But despite the technology being around for a while, electric car sales are yet to take off in Germany, the Süddeutsche newspaper reported on Tuesday.

      With 3,000 models sold this year, the country is less than 0.2 percent of the way to achieving its target of one million vehicle sales by 2020.

      And a study by research institute ISI which will be presented at the IAA on Tuesday believes the success of electric cars is hugely dependent on energy prices.

      Researchers argue that the best scenario for electric cars is for the price of batteries and energy to decrease, while diesel and petrol gets more expensive.

      But if energy prices and battery costs do not fall the study believes Germany will be a long way short of its target, with consumers buying no more than 200,000 electric cars, author Martin Wietschel said.

      Sceptics view electric cars as being far too expensive and of limited use as they have less range than a conventional car – having to be recharged at special points.

      Henning Kagermann, head of a government department which looks at electric vehicles within the Ministry of the Environment, told the Süddeutsche newspaper that carmakers may need help from the state to realize the electric car dream, even though the German car industry is making multi-billion euro profits.

      Germany to ‘fall short’ of electric car target

      Adica BMW, VW si Audi au nevoie de subventii de stat pt masinutele lor electrice? Ce soc, zau 🙂

    18. @emil borcean

      Suprataxa reprezinta modalitatea prin care statul recupereaza (in parte) subsidiile pt producatori.

      In prezent suprataxa este in valoare de 5,277 centi pe kilowat si este aplicabila pentru fiecare kilowat livrat, indiferent de natura resursei folosite (pretul mediu al energiei regenerbile nu se ridica la 25 centi kilowatul). In 2014 suprataxa se va majora la 6,24 centi. Consumatorilor privati li se mai adaoga si o taxa de tip TVA in valoare de 1,19 centi.

      http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php?title=File:Electricity_prices_for_households_consumers_2012s2.png&filetimestamp=20130523171241

      Una peste alta, platim o contributie anuala de 218 Euro (pe familie) in schimb ne bucuram de benificii enumerate mai sus. Securitate energetica, sute de mii de noi locuri de munca calificate, crestere economica si un model sustenabil (pe timp indelungat) pentru copii nosri.

    19. E scumpa benzina? Nicio problema, nemtii circula cu masini electrice. Cateva mii deocamdata, dar pina in 2020 vor fi un milion. Doar asa a zis doamna Bundeskanzlerin.

      Am o stire buna pentru tine: in urmatorii 15 ani, peste 50% din energie va fi produsa din resurse regenerabile iar industria pregateste trecerea la mobilitate electrica.

      http://www.bmw.de/de/neufahrzeuge/bmw-i/i8/2013/start.html
      http://www.siemens.com/electromobility/
      http://www.volkswagenag.com/content/vwcorp/info_center/en/themes/2013/01/The_year_of_electric_mobility_has_begun.html
      http://www.enel.com/en-gb/media/press_releases/enel-and-renault-unveil-an-innovative-electric-mobility-integration-solution/r/1651247
      http://www.renault.com/en/CAPECO2/vehicule-electrique/Pages/vehicule-electrique.aspx

    20. Stiu, Florin. In urmatorii 15 ani veti face cincinalul in trei ani si jumatate. Am incredere ca Germania va fi mai performanta decat Romania la intrecerea socialista dintre popoare.

    21. nununu, nu asa se fac exploatarile. uitati-va cum se exploateaza aurul in india respectand mediul and all that bull-shit:

      prin septembrie 2013, sobhan sarkar a visat ca sub ruinele unui fort de secol xix se afla 1000 de tone de aur. sobhan sarkar a convins ministerul minelor si pe cei de la arheologie din india ca are dreptate. drept urmare, pe 18 octombrie 2013 au inceput sapaturile. sapa aia-n draci. cum nu au gasit nimic, anunta ca sapaturile pot continua saptamani, luni sau chiar ani.

      sunt sigur ca nu folosesc cianuri sau alte dracovenii inventate de occidentali. dar sapaturile – pornite de la un vis – continua.

      ws

    22. Florin, am văzut clipurile. Mi-a venit să plâng de emoție. Dar m-am abținut.

      Pentru că, iată, în lume sunt unii care privesc și mai cutezător, și mai umweltfreundlich spre viitor, cf. sarcinilor trasate de conducătorii lor iubiți respectivi:

      Russia to approve new Moon rocket

      According to the objectives given by the Russian space agency (Roscosmos) to industry, a future rocket should be able to hoist a payload three times heavier than Russia’s veteran Soyuz spacecraft, including twice the number of crew, and use environmentally friendly propellants.

      CHINA’S MAGNETIC SPACESHIP ENGINE SUPERCEDES REALITY

      Revolutionary ‘electric rocket’ reaches Mars without fuel

    23. Evolutia tehnologica este motivul pentru care economistii nu se tem de apocalipsa prevazuta in urma cu 3-4 decenii de multi oameni de stiinta si gazetari ai timpurilor (care sustineau ca vom ajunge in pragul unui un razboi mondial pentru ultimul baril de petrol si ultima picatura de apa).

      In conditiile in care populatia globului se indreapta catre cifra de 9 miliarde, economistii isi investesc increderea in evolutia tehnologica si in mana invizibila a preturilor pietei care favorizeaza o utilizare mult mai eficienta si mai sustenabila a resurselor. In ultimii 4-5 ani de exemplu pretul energiei solare s-a injumatatit, energia eoliana (offshore) a devenit competitiva cu energia produsa din fosili, automobilele electrice incep sa se construiasca in masa. Utilizarea resurselor regenerabile (eolian, solar, hidro) si electrificarea mobilitatii face deja parte din realitatea in care traim.

      http://i0.wp.com/cleantechnica.com/files/2013/05/price-of-solar-power-drop-graph.jpg

      http://www.siemens.com/innovation/pool/features/siemens360/wind-power/index.html

      http://www.youtube.com/watch?v=AXsdzGXG1Ro

      http://www.youtube.com/watch?v=uLKfDjUfor4

    24. EXPERTS: SOME FRACKING CRITICS USE BAD SCIENCE

      Critics of fracking often raise alarms about groundwater pollution, air pollution, and cancer risks, and there are still many uncertainties. But some of the claims have little — or nothing— to back them.

      For example, reports that breast cancer rates rose in a region with heavy gas drilling are false, researchers told The Associated Press.

      Fears that natural radioactivity in drilling waste could contaminate drinking water aren’t being confirmed by monitoring, either.

      And concerns about air pollution from the industry often don’t acknowledge that natural gas is a far cleaner burning fuel than coal.

      „The debate is becoming very emotional. And basically not using science” on either side, said Avner Vengosh, a Duke University professor studying groundwater contamination who has been praised and criticized by both sides.


      When Fox was told that Texas cancer researchers said rates didn’t increase, he replied in an email that the claim of unusually high breast cancer rates was „widely reported” and said there is „more than enough evidence to warrant much deeper study.”

      Another instance where fears haven’t been confirmed by science is the concern that radioactivity in drilling fluids could threaten drinking water supplies.

      Critics of fracking note the deep underground water that comes up along with gas has high levels of natural radioactivity. Since much of that water, called flowback, was once being discharged into municipal sewage treatment plants and then rivers in Pennsylvania, there was concern about public water supplies.

      But in western Pennsylvania, the Pittsburgh Water and Sewer Authority did extensive tests and didn’t find a problem in area rivers. State environmental officials said monitoring at public water supply intakes across the state showed non-detectable levels of radiation, and the two cases that showed anything were at background levels.

      Critics of fracking also repeat claims of extreme air pollution threats, even as evidence mounts that the natural gas boom is in some ways contributing to cleaner air.

      Marcellus air pollution „will cause a massive public health crisis,” claims a section of the Marcellus Shale Protest website.

      Yet data from the U.S. Energy Information Administration show that the shale gas boom is helping to turn many large power plants away from coal, which emits far more pollution. And the U.S. Environmental Protection Agency passed new rules to force drillers to limit releases of methane from wells and pumping stations.

      „You can literally put facts in front of people, and they will just ignore them,” said Mark Lubell, the director of the Center for Environmental Policy and Behavior at the University of California, Davis.

      Lubell said the situation, which happens on both sides of a debate, is called „motivated reasoning.” Rational people insist on believing things that aren’t true, in part because of feedback from other people who share their views, he said.

      http://bigstory.ap.org/article/experts-some-fracking-critics-use-bad-science

    25. Energia verde este nu o alternativa , este SINGURA SOLUTIE pt un viitor in aceasta lume asa ca ar fi bine scepticilor sa inceapa sa va placa . Am citit toate comentariile de mai sus , incomplet doar ultimul…
      Si ce daca s-au pompat bani sa incurajeze demersul: tineti cont de faptul ca e o energie curata , apoi creeaza locuri de munca , si apoi da sansa fiecarui CONSUMATOR sa devina PRODUCATOR . Desigur ca mai trebuie lucrat la niste aspecte , cum ar fi cele de stocare , ca soarele nu bate tot timpul , dar noaptea bate vantul , dar ii singura cale , incurajati-o . Ii un moment de intorsatura , iar acum traim pe o nisa : nu vom putea extrage la nesfarsit din pamant , stiti cu totii asta . Si ce daca acum sunt preturile mai mici? Intelegeti ca nu este viabil. Banii care s-au cheltuit ‘in plus’ pt energia verde s-au dus intr-o dir buna, reinvestiti cu cap in chestii verzi, bio samd . Nu la magnatii din industria petroliera sau politicieni corupti . Aveti grija pe ce dati banii: fiecare leu/euro cheltuit reprezinta un vot. Votati calea curata sau cea de pana acum? Unde se duc banii vostrii ? La fiecare dintre noi sau la magnati/coorporati/politicieni manipulati sa lucreze impotriva intereselor noastre?
      Actiunile fiecaruia dintre noi ne influenteaza reciproc viitorul.
      Nu mai ganditi pe moment!
      Treziti-va!

      O seara placuta tuturor

    26. norocul nostru ca s-au distribuit clar rolurile in lume – magnatii din industria petroliera si politicieni corupti intr-o parte, magnatii verzi si politicienii cinstiti in alta; asa stim ca nu gresim si dam banii cu constiinta impacata; pentru ca noi platim oricit, numai sa stim ca banii nostri ajung la niste oameni necorupti, verzi, curati si care lucreaza la aspecte

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here