Garçon, o cafea şi presa (2)

    14

    Imperialistu’ propune trei materiale din revista germană Der Spiegel. Kenya’s Runners Race through Fear povesteşte despre antrenamentul şi viaţa alergătorilor de cursă lungă kenieni în această periodă cînd ţara lor e în haos, după o rundă de alegeri prezidenţiale fraudate care au readus la suprafaţă vechi rivalităţi tribale. ‘We Will Kill Everyone!’
    O nouă promoţie de sinucigaşi palestinieni profită de deschiderea fîşiei Gaza spre Egipt pentru a ataca Israelul —
    Security Experts Fear New Wave of Terrorism in Israel

    Eu propun altceva. Mi s-a făcut reproşul că nu găsesc decît lucruri negative de spus despre islam. Nu comentez aici reproşul în sine. Cert este că m-a determinat să caut şi ceva pozitiv în prezent. Am găsit. Muzică. Şi ca să fie mai interesant, mica mea selecţie arab-islamică este însoţită şi de muzică evreiască.

    Radio Tarifa îşi trage numele de la o mică peninsulă pe coasta mediteraneană a Spaniei, unde se află cea mai apropiată fîşie de pămînt faţă de Maroc. Grupul e cu totul deosebit prin interesul pentru izvoarele vechi ale muzicii spaniole: psalmuri catolice medievale, cîntecele de amor şi eroism ale trubadurilor, folclorul sefardic şi bineînţeles, ritmurile şi melodiile maurilor.tarifa.jpgFuziunea acestor elemente într-un singur album ca Rumba Argelina e un tur de forţă şi un deliciu. Am ales două piese ca două fîntîni în stratul adînc al moştenirii islamice a muzicii spaniole.

    La Canal

    In the hills of the sierra
    A stream flowed down
    They call it La Canal

    She was washing clothes
    In winter
    She dried her chapped hands

    Singing she goes
    With her wicker basket
    On her hip

    Path of stone and mud
    She walked without looking back

    Singing she goes
    With her wicker basket
    On her hip

    atlas.jpgNatacha Atlas e ea însăşi o fuziune a mai multor lumi. Născută dintr-o mamă englezoaică şi un tată evreu sefardic, a crescut într-un cartier marocan al Bruxelles-ului şi a fost de mică influenţată de cultura arabă. În adolescenţă s-a stabilit în Anglia şi a atras repede atenţia ca prima cîntăreaţă de rock în limba arabă din Northampton. Au urmat peregrinări dese prin Europa, Turcia, nordul Africii şi absorbind geografia şi stilurile muzicale întîlnite, eclecticismul genetic al Natachei Atlas şi-a găsit exprimarea în sinteza dintre genul techno-dance cu muzica orientală. Un cocktail exploziv doar în difuzoare, reprezentat aici de sincopele şi vocalizele in your face de pe piesa Leyli.

    Klezmer e muzică evreiască de petrecere. Mai precis, e muzică idiş. Distincţia e importantă. E vorba despre tradiţia muzicală a evreilor din Europa centrală şi răsăriteană maturizată în secolul 19 şi primele decenii ale secolului 20, cînd evreii din Germania, Polonia, Ucrainia şi România au adaptat folclorul local la sensibilitatea evreiască şi instrumentaţia dominată de vioară şi clarinet. Piesa aleasă se numeşte Rumenye, Rumenye şi da, este vorba despre România. Acea Românie complet pierdută în timp, de acum 80 său 90 de ani, cînd…

    Ay, Rumania
    Once there was a sweet and beautiful land
    Ay, Rumania
    Once there was a sweet and beautiful land

    To live there is a pleasure
    You can get whatever you heart desires
    A mamelige, pastramele, karnatsele
    And a glas of wine. A-ha!

    It’s good in Rumania
    You don’t know worries
    Wine is drunk everywhere
    And for desert is kashkaval

    Oh, help me
    I so love brinze mamalige
    I dance with joy up to the ceiling
    When I eat a patlagele

    Y’kum purkun min shemaye
    Stand and kiss Chaye, the cook
    Dressed in old rags
    she’s making a pudding in honor of the Sabbath

    Oh, it’s a pleasure
    It can’t get any better
    Oh, Rumanian wine is a pleasure

    alberstein.jpgChava Albertstein este doamna muzicii israliene, o femeie admirabilă ca om, talent şi parcurs muzical. Într-o perioadă a inflamat opinia publică datorită unor cîntece aspre la adresa co-naţionalilor şi a fost o critică vocală a politicii Israelului faţă de palestinieni, însă opera ei este aşa de variată şi dedicată spiritului evreiesc încît transcende complet persoana reală.

    Vera from Bucharest came down to Israel to make a living
    through the Human Resources Ltd. she found a job:
    a companion to an old lady, helping, cooking, cleaning,
    without any rights, with no contact,
    for a modest salary, basic food and a room,
    and two words in Hebrew: yihie beseder (all will be ok)
    two whole years, day and night,
    takes care of her lady, does as she is told,
    until the old lady all of a sudden died in her sleep,
    without anyone she knows.
    Vera doesn’t know what to do with the body
    she prays to her according to her own religion,
    prays for her in her own language.
    A religious neighbour comes to help her:
    „yihie beseder”
    he is willing to teach her.
    Vera learns the rules of Jewish „Shiva”:
    she covers mirrors, sits on the floor,
    takes off ther shoes, tears her shirt…
    „yihie beseder”
    she answers to those asking her
    about her future.

    [xspf]_start(‘Muslim_Jewish’);[/xspf]
    Print Friendly, PDF & Email
    DISTRIBUIȚI
    Articolul precedentSf. Valentin in Regatul Magic
    Articolul următorLa mulţi ani, iubit conducător!
    Emil Borcean
    În 1985 am absolvit facultatea de geologie din București. După trei ani de stagiatură la mina de cărbune din Anina, în Banat, am renunțat la geologie și am învățat să fiu programator software. Am plecat din România în 1990, toamna. Am trăit patru ani în Anglia, 19 ani în Canada și aproape doi ani în Germania. M-am întors nu demult în țară. În 2007 am creat blogul Patrupedbun.net, care în 2010 a fuzionat cu blogul Dreapta.net. Din această fuziune s-a născut ILD.

    14 COMENTARII

    1. Da, ar fi o idee bună ca fiecare ediţie de cafea şi presă să fie însoţită şi de muzică. Nu de alta, dar singura mea sursă de muzică (MTV-ul) mi-e frică s-o deschid de frică să nu rămân cu traume ireparabile…

    2. Da, ar fi o idee bună ca fiecare ediţie de cafea şi presă să fie însoţită şi de muzică. Nu de alta, dar singura mea sursă de muzică (MTV-ul) mi-e frică s-o deschid de frică să nu rămân cu traume ireparabile…

    3. Garcon a luat comanda.

      Imperialistu’, am sapat bine printre cd-uri ca sa gasesc chestiile astea. Nici eu nu le mai ascultasem de ani. De un timp bun nu mai cumpar muzica, destul de rar. M-am abonat la radio american prin satelit si sint inundat de muzica. Iubesc muzica si inventia asta (radio prin satelit) e mana cereasca pentru mine. Dimineata ma recalibrez instantaneu pe muzica clasica. Spre lucru (am gadgetul si in masina) ascult stirile pe Fox News, ceva conservative talk shows si doo-woop din anii 50. La intoarcere e timpul copt pentru soul, funk si jazz. Seara tirziu it’s deep rock and world music time. I love capitalism and globalisation!

    4. Garcon a luat comanda.

      Imperialistu’, am sapat bine printre cd-uri ca sa gasesc chestiile astea. Nici eu nu le mai ascultasem de ani. De un timp bun nu mai cumpar muzica, destul de rar. M-am abonat la radio american prin satelit si sint inundat de muzica. Iubesc muzica si inventia asta (radio prin satelit) e mana cereasca pentru mine. Dimineata ma recalibrez instantaneu pe muzica clasica. Spre lucru (am gadgetul si in masina) ascult stirile pe Fox News, ceva conservative talk shows si doo-woop din anii 50. La intoarcere e timpul copt pentru soul, funk si jazz. Seara tirziu it’s deep rock and world music time. I love capitalism and globalisation!

    5. Muzica extra!!! M-am delectat, ma delectez si ma voi delecta. Ma mir ca n-am cunoscut Radio Tarifa si nici Natasha Atlas, care sint o descoperire si le voi mai cauta si pe Yuotube in continuare. Este muzica in stilul care-mi „vorbeste”. Thanx, Emil B, vad ca si in materie muzicala tot la inaltime sinteti!

      A propos de Hava Alberstein si cintecul Had Gadya (care mi-a fost postat in DE VAZUT zilele acestea) aici e linkul cu Had Gadya interpretat si de ea. Merita de ascultat.


      Este cintecul de light motif si din filmul israelian Free Zone (2005) / de Amos Gitai [Ghitai], cu Hiam Abbass, Nataly Portman, Hana Laszlo, film care a luat premiu la festivalul Cannes. Film f. bun, pacat ca propaga politica de stinga. Cind un film israelian ia premiu international, poti deja ghici subiectul…

    6. Muzica extra!!! M-am delectat, ma delectez si ma voi delecta. Ma mir ca n-am cunoscut Radio Tarifa si nici Natasha Atlas, care sint o descoperire si le voi mai cauta si pe Yuotube in continuare. Este muzica in stilul care-mi „vorbeste”. Thanx, Emil B, vad ca si in materie muzicala tot la inaltime sinteti!

      A propos de Hava Alberstein si cintecul Had Gadya (care mi-a fost postat in DE VAZUT zilele acestea) aici e linkul cu Had Gadya interpretat si de ea. Merita de ascultat.


      Este cintecul de light motif si din filmul israelian Free Zone (2005) / de Amos Gitai [Ghitai], cu Hiam Abbass, Nataly Portman, Hana Laszlo, film care a luat premiu la festivalul Cannes. Film f. bun, pacat ca propaga politica de stinga. Cind un film israelian ia premiu international, poti deja ghici subiectul…

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here