Petru Bogatu: Pretențiile Moscovei drept cea de-a treia Romă nu mai au niciun suport real. Revirimentul religios românesc în Basarabia e iminent

1

Sâmbătă, 27 octombrie, la Chișinău urma să sosească Patriarhul Kiril al Rusiei. Ceva îmi spunea că nu va veni și n-am greșit, scrie Petru Bogatu, editorialist deschide.md.

Cât o zi de post

Povestea cu vizita Patriarhului Rusiei este lungă cât o zi de post. Mai întâi, se zvonea că acesta va veni în luna septembrie, la așa-zisul Congres mondial al familiei, o făcătură de-a președintelui Dodon.

Numai că BORu intrase în corzi între timp. La orizont se întrezărea autocefalia Kievului și Kiril despica firul în patru, pesemne, încercând să iasă din încurcătură. Nu-i ardea lui de Dodon de la Chișinău.

Ulterior, Patriarhul Moscovei a lăsat să se întrevadă că va sosi în octombrie, dar și-a scurtat cu două zile călătoria programată. Până la urmă n-a mai venit deloc, contramandându-și vizita.

Asupra motivelor renunțării lui Kiril vom reveni ceva mai la vale. Acum însă trebuie spus că el poate fi înțeles până la un punct. Biserică sa traversează o perioadă grea. Poate cea mai proastă din întreaga ei istorie, cu excepția dictaturii bolșevice.

BORu, pierzând  Ucraina, suferă o înfrângere nemaipomenită. „Sfânta Rusie”, văzută ca un imperiu cvasireligios rus pe întinsurile fostei URSS, se destramă. Pretențiile seculare ale Moscovei de a fi recunoscută drept cea de-a treia Romă nu mai au niciun suport real.

Mai mult decât atât. Acordarea autocefaliei pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană de către Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului Bartolomeu dă peste cap istoria oficială a Rusiei care pretindea că își are originile în creștinarea Kievului în anul 980, când fuseseră botezați cneazul Vladimir și membrii familiei sale.

O dublă pierdere

În noile condiții firul logic al argumentelor în favoarea vechimii Moscovei se rupe. Rusia rămâne nu doar fără teritoriul canonic al Kievului, ci și fără istoria strămoșească pe care și-a arogat-o cu de la sine putere. Odată cu înstrăinarea Ucrainei,  muscalii se transformă într-un neam tânăr, istoricește vorbind, care apare pe scena vizibilă a lumii relativ târziu, prin secolele XV – XVI, când firavele cnezate ale slavilor de est se căzneau să țină piept ravagiilor făcute de Hanatul Kazanului și Hoarda Nogailor.

Așa fiind, înfrângerea BORu este totodată și o catastrofă politică pentru statul rus care, deposedat de rădăcinile sale ancestrale, riscă să intre într-o criză identitară și existențială. Putin, desigur, nu are cum să se împace cu așa ceva și va căuta să se revanșeze prin diverse inginerii de hibridare a imixtiunilor ruse în fostele republicii sovietice.

Patriarhul, la înaintare

Kremlinul îl bagă pe Kiril la înaintare, obligându-l să salveze ceea se poate încă salva. Tocmai de aceea, bunăoară, ultimul Sinod al BORu, la care s-a anunțat ruperea relațiilor cu Constantinopolul, s-a desfășurat la Minsk.

Vorba e că actualul teritoriu al Bielorusiei se afla pe vremuri sub jurisdicția Mitropoliei autocefale a Kievului și, deci, sub ascultarea Constantinopolului. Și cum anexarea de la 1686 a fost declarată ilegală, Biserica Ortodoxă Bielorusă, aidoma celei ucrainene, se poate desprinde astăzi de Patriarhatul Moscovei. Iată de ce convocarea Sinodului la Minsk a avut menirea să oprească în fașă orice mișcare centrifugală.

Or, după cum scria deunăzi expertul american Paul Goble, fost analist CIA, în timp ce toată lumea e cu ochii pe diferendul inter-ortodox din Ucraina și Belarus, opiniei publice internaționale riscă să-i scape evoluțiile din Republica Moldova, unde de asemenea teritoriul canonic al ortodoxiei este în joc. Potrivit lui, la ora actuală cresc tensiunile dintre Mitropolia Moldovei, aflată sub controlul Moscovei, și Mitropolia Basarabiei, autonomă, dar aparținând de Biserica Ortodoxă Română.

Șantaj separatist

În această situație complicată, voiajul lui Kiril la Chișinău survenea într-un moment antagonic și de aceea se potrivea ca nuca în perete. Unde mai pui că el avea o  misiune polițienească: să curme orice tentativă de sciziune.

Se vede că din criză de timp și presat de griji, Patriarhul rus și-a simplificat itinerarul. La Chișinău  ar fi aterizat doar avionul său, călătoria propriu-zisă urmând să aibă loc la Comrat și Bălți, iar acest fapt nu mi se pare întâmplător.

Kiril trebuia să viziteze nordul și sudul republicii, unde exista un potențial secesionist mocnind. De unde și concluzia că puterea ecleziastică de la Moscova, ca și cea politică, caută să-și apere pozițiile în Republica Moldova prin șantaj separatist.

Un gest provocator

Privită din acest unghi, însăși sosirea Patriarhului Moscovei în Republica Moldova părea  un gest provocator. Șederea sa la Comrat și Bălți nu ar fi fost privită cu ochi buni la Kiev care ar fi suspectat Chișinăul de joc dublu.

Este de prisos să spun că nici Bucureștiul nu agrea acest voiaj.  Dodon afirmă cum că România ar fi încercat să împiedice vizita Patriarhului rus. Bucureștiul, dacă ar fi vrut cu adevărat să-i stea în cale, ar fi reușit. Nu s-a forțat nimic însă, toată responsabilitatea asumându-și-o puterea executivă  de la Chișinău care privea circumspectă vizita anunțată a Patriarhului rus. Sosirea lui Kiril risca să deschidă Cutia Pandorei.

Site-ul oficial al BORu nu suflă un cuvânt în aceste zile despre vizita Patriarhului Kiril la Chișinău. Nici nu-i de mirare. Moscova știe că dacă îi scapă din mână Ucraina, pierde și Republica Moldova.

Până la urmă, Kiril nu vine pentru că și-a dat seama că la Chișinău nu-l așteaptă nimeni în afară de Dodon. Dacă forța nota, risca să treacă o linie roșie trasată de principalii jucători din zonă.
Statele care înconjoară Republica Moldova sunt de partea Constantinopolului în diferendul religios cu Rusia. Ca să nu mai vorbesc că SUA sprijină deschis Constantinopolul și Kievul în conflictul cu Moscova. Jocul la două capete, așa cum l-a făcut Chișinăul în ultimele două decenii și ceva, ar fi în aceste condiții contraproductiv, periculos și fără sorți de izbândă.

Patriarhul Bartolomeu la București

Luna viitoare, la București va sosi Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului Bartolomeu care se va întâlni cu Patriarhul României Daniel și va sfinți o catedrală ortodoxă. Observatorii internaționali consideră că cei doi prelați vor aborda și chestiunea teritoriului canonic de la est de Prut.

foto: basilica.ro

Același Paul Goble se așteaptă ca Patriarhul Ecumenic să puncteze fără echivoc la București că Mitropolia Basarabiei reprezintă singura Biserică Ortodoxă legală în Republica Moldova. Acest fapt ar putea conduce, în opinia sa, la o explozie religioasă și politică la Chișinău.

Indiferent însă ce va spune Bartolomeu la București, revirimentul religios românesc în Basarabia, după ani de opresiune și marginalizare, este iminent. Demarând procesul de acordare a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Patriarhia Constantinopolului a spart gheața, creând un precedent valabil și pentru Republica Moldova.

Petru Bogatu

PRELUAT DIN DESCHIDE.MD

Print Friendly, PDF & Email

1 COMENTARIU

  1. Procesul în curs este normal pentru involuția unei minciuni politice drapate în instituție religioasă. Teribil ca unui popor, altfel destul de pietist, să-i fie mutilată biserica exclusiv în scopuri de jaf și cotropire a vecinilor ortodocși !!

    De altfel, șocuri politice și ideologice au mai avut conducătorii ruși după intrarea în noul mileniu:
    * analiza ADN pe grupuri de etnii europene, care a demonstrat cât de mare e diferența dintre ucrainienii+bielorușii de azi și rușii aflați mult mai aproape de populațiile Asiei centrale !
    * căderea demografică și morală a populației (în condițiile lipsei totale de emigrație – strict supravegheată), ca să nu mai vorbim de ateismul galopant… Toate astea fiind prost mascate prin importul de locuitori-muncitori din Rep. Moldova, Georgia, Ucraina, Asia Centrală, care au umplut marile orașe rusești…
    * invazia tăcută dar tenace a chinezoilor în sudul Siberiei. Nu știu dacă în această chestiune vor mai ajunge discuțiile politice în spatele ușilor închise, sau amenințările militare. Că doar presiunea/persuasiunea galbenilor se desfășoară permanent de-a lungul așa-zisului „drum al mătăsii”, care, culmea, trece chiar prin fostele republici sovietice !!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here