Petru Clej este xenofob

Print Friendly, PDF & Email

petruclejDl Clej a avut astăzi o zi neproductivă. Spre seară s-a hotărît să recupereze printr-o Slujbă publică de Lepădare de Xenofobie la Schitul Corectitudinii Politice şi a Noii Limbi de Lemn de pe Facebook.

Petru Clej
Astazi am intalnit pentru prima oara o atitudine xenofoba la o persoana care se pretinde amator de rugby, care considera ca tinerii din Romania nu pot juca la echipele de varf din cauza jucatorilor straini care evolueaza acolo. Si spunea asta cu un vizibil resentiment. Daca in lista mea sunt persoane care impartasesc asemenea opinii, le invit sa dea unfriend.
https://www.facebook.com/petru.clej/posts/653328608079570

Să vă traduc în româneşte: Dl Clej a vorbit azi cu un amator de rugby despre care crede că are idei tîmpite şi s-a întristat.

S-a întristat atît de tare încît, pentru început, a hotărît că acel amator de rugby doar pretinde că-i place rugby-ul. De ce naiba ar pretinde cineva aşa ceva, ce interes ar putea avea cineva să depună eforturi pentru a-l face pe Dl Clej să creadă că îi place rugby-ul? Problema mă depăşeşte şi, în general, nu înţeleg de ce Dl Clej se lasă sedus de astfel de idei conspiraţioniste. Pînă la o eventuală probă contrarie, eu sînt dispus să accept că pasiunea acelei persoane pentru rugby este reală.

Dl Clej crede că amatorul de rugby cu care s-a întîlnit are idei tîmpite. Eu cred că majoritatea amatorilor de rugby au idei tîmpite. Acelaşi lucru îl cred şi despre amatorii de fotbal sau de tenis. Însă nu acelaşi lucru îl cred în privinţa amatorilor de baschet. Cu excepţia D-lui Ponta, desigur, despre care, de altfel, sînt convins că este doar un pretins amator de baschet. Dar asta e o altă discuţie, să nu stereotipizăm, Dl Ponta nu poate fi redus la o singură caracteristică.

Ideea lui tîmpită era că echipele de baschet au în componenţă aproape în exclusivitate jucători negri şi lui, ca alb, i-ar fi destul de greu să ţină pasul cu ei şi să acceadă în prima ligă. Nu, ideea lui tîmpită era că echipele de fotbal au mulţi jucători sud-americani, mult mai buni decît jucătorii români pentru că sar peste şcoală şi joacă de mici şi au şi pretenţii financiare de multe ori mai modeste. E enervant. Nu, ideea lui tîmpită era că i-ar fi plăcut să joace şi el într-o echipă de rugby, dar nu a fost destul de bun. A fost şi cam leneş, s-a luat cu altele, l-au bătut la cap părinţii să meargă la şcoală să-şi facă un rost în viaţă, dacă ar fi ales altă cale ar fi jucat în mod sigur mai bine decît tîmpiţii ăştia. Nu, ideea lui tîmpită era că ţinea cu o echipă, dar acum nu se mai regăseşte în ea, nu mai cuplează afectiv la fel ca mai demult, pentru că între timp aproape toţi jucătorii au devenit străini. Echipa e mai bună, dar parcă îi plăcea mai demult cînd el era tînăr şi jucătorii erau proşti, dar familiari. Îi înjura din tot sufletul, pierdeau toate meciurile, dar tot cu ei ţinea. Ce era să facă, îi ştia pe numele mic. Şi pe adversari îi înjura în fiecare duminică, cu şi mai mult resentiment. Erau străini, nu? Acu, ce să le zică? Nici nu-l înţeleg. Cum să cuplezi afectiv-resentimentar cu ei? Îşi iau salariul şi se duc. Au o accidentare minoră, imediat vine medicul, îi schimbă. Nu pun suflet, nu joacă pînă la capăt cum făceau ai noştri.

Dl Clej s-a întristat atît de tare încît a ajuns să susţină enormităţi de genul: „Astazi am intalnit pentru prima oara o atitudine xenofoba”. Exagerările îşi au uneori rostul lor retoric, dar asta e prea de tot. Dl Clej a mai întîlnit atitudini xenofobe, chiar şi la alţi pretinşi amatori de rugby.

Dl Clej însuşi, cînd ajunge prin Bucureşti, dacă iese la o plimbare îşi pune într-un loc sigur portofelul şi-l verifică din cînd în cînd în tramvai; iar dacă iese seara, alege bulevarde largi din centru, nu străduţe prost luminate de la marginea Bucureştiului. Pe copii îi învaţă să nu vorbească cu străinii în vîrstă care îi abordează în parc, iar casa şi maşina are grijă să rămînă încuiate cînd pleacă.

Veţi spune că aceste frici sînt raţionale. Resentimentele la adresa străinilor, posibil infractori, nefiind exagerate nu reprezintă xenofobie. Faptul că Dl Clej, amintindu-şi în tramvai că a uitat uşa apartamentului neîncuiată, îşi anulează întîlnirea spre care se îndrepta, se dă jos la prima staţie şi ia imediat un taxi înapoi pentru a încuia uşa reprezintă un comportament perfect raţional.

Dar resentimentele dinamoviştilor la adresa steliştilor? Sînt raţionale sau iraţionale? Trebuie pedepsite? Dar resentimentele liberalilor la adresa conservatorilor? Sau ale adepţilor Cultului Corectitudinii Politice la adresa amatorilor de sporturi? Sînt ele raţionale? Sînt exagerate? Cine stabileşte asta?

Dl Clej a aderat la un cult. Acest cult îi cere, printre altele, să rupă relaţiile cu oamenii care nu aparţin aceluiaşi cult. Dl Clej, ca orice alt membru al oricărui alt cult, dezvoltă în timp o frică iraţională de tot ceea ce nu aparţine cultului. Dînsul nu mai poate relaţiona şi reacţiona normal în faţa opiniilor, sentimentelor (şi resentimentelor) sau oamenilor care nu fac parte din acelaşi cult. De aceea, va trebui să se izoleze voluntar, să aleagă compania exclusivă a membrilor cultului. Opiniile care se dezvoltă în cadrul închis al cultului în care îşi desfăşoară activitatea mustesc de conspiraţionism. Membrii se simt continuu agresaţi de exterior şi îşi cultivă resentimente la adresa celor care nu au văzut Lumina şi Calea Corectitudinii Politice. Izolarea acestora creşte iar reacţiile lor exagerate în situaţii normale, de zi cu zi, devin din ce în ce mai greu de înţeles pentru celalţi oameni. E trist.

Oamenii sînt mai ataşaţi de membrii familiilor lor decît de ceilalţi oameni. Cînd cineva intră într-o familie prin căsătorie trece o vreme (uneori lungă, uneori durează toată viaţa) pînă este acceptat. Oamenii sînt mai ataşaţi de vecinii sau colegii lor (chiar dacă nu se înţeleg cu ei) decît de alţi oameni. Oamenii sînt mai ataşaţi de cei din etnia sau din ţara lor decît de ceilalţi oameni. Pentru că au impresia (uneori corectă, uneori greşită) că au mai multe lucruri în comun cu ei, că membrii familiei lor îi vor înţelege şi accepta mai uşor decît alţi oameni, că cei din oraşul sau satul lor sînt oameni mai de treabă decît alţii, că unui român i se va putea plînge cu mai puţine cuvinte şi-l va înţelege, iar dacă va încerca să-l înşele îi ştie deja metodele şi se poate apăra.

Definiţiile curente ale xenofobiei sînt vagi, atît de vagi încît pot însemna orice sau pot scuza orice. Utilizarea favorită în epoca Corectitudinii Politice este cea de măciucă, exact ca şi în cazul fascismului. Spre exemplu, Dl Clej utilizează o definiţie favorită a liberalilor occidentali, care acoperă orice sentiment negativ la adresa imigranţilor, în contextul imigraţiei masive din Occident şi a neliniştii în creştere a localnicilor în privinţa asta. Dar România este o ţară de emigraţie, nu de imigraţie. Avem cîţiva arabi rămaşi în general de pe vremea comunismului, căsătoriţi de multe ori cu românce şi integraţi. Despre ce vorbim? Despre fotbalişti? Avem cîteva zeci sau sute de sportivi străini. Nu prea arată a invazie. De altfel, definiţia sa este abuzivă şi în Occident – îngrijorarea în faţa unei imigraţii care atinge proporţiile unei invazii nu este iraţională, iar neîncrederea în mase largi de oameni care refuză integrarea în cultura locală faţă de care îşi afirmă deschis resentimentele, care îşi păstrează loialitatea faţă de mişcări sau culte care îşi proclamă supremaţia şi hotărîrea de a distruge legea, religia, cultura şi civilizaţia locală, neîncrederea faţă de astfel de oaspeţi nu pare deloc exagerată.

Xenofobie însă, în sensul propriu al termenului, Dl Clej poate găsi în România la partidele de suflet ale domniei sale, PSD şi PNL.

PSD, PNL şi televiziunile asociate au dus campanii publice de ani de zile împotriva Occidentului. Au incitat şi tolerat demonstraţii de masă împotriva companiilor americane şi au afectat contracte şi interese private ale acestora. Au determinat emiterea de legi şi hotărîri de guvern care au afectat nejustificat interesele economice ale companiilor străine. Au lansat şi întreţinut zvonuri despre intenţiile necurate ale maghiarilor de a cumpăra Transilvania hectar cu hectar. Au utilizat astfel de tactici xenofobe pentru a influenţa rezultatul alegerilor şi procesul legislativ. Tocmai au încheiat o campanie electorală în care tema principală a fost apărarea românilor la Bruxelles de ameninţarea europeană.

Nu resentimentele sau chiar înjurăturile unui fan înfierbîntat la adresa unui jucător columbian sau argentinian reprezintă xenofobie. Acelea sînt, unele naturale şi normale, altele tîmpenii sau mitocănii. Dar nu xenofobie.

Xenofobia este reprezentată în România de campaniile de masă conduse de partide politice, media şi ONG-uri care cultivă ura împotriva americanilor şi a europenilor, incită la violenţe şi forţează schimbări legislative care au pretenţia de a apăra românii de pericole inexistente şi iraţionale. Iar Dl Petru Clej, în măsura în care le acordă sprijinul sau le justifică acţiunile, este un xenofob.

29 de gânduri despre “Petru Clej este xenofob

  1. ma roaga un coleg sa adaug un disclaimer; se pare ca avem vizitatori care nu citesc decit titlurile si disclaimer-urile articolelor noastre; ne facem datoria si fata de dinsii:

    disclaimer: nu fac parte din secta Corectitudinii Politice, asa ca nu obisnuiesc sa cataloghez oameni drept fascisti pentru motive frivole si nu cer sa se faca ceva, sa se ia masuri urgente, sa se dea unfriend; fiti pe pace, nu cred ca Dl Petru Clej este xenofob; pe de o parte, titlul acesta mi s-a parut haios si, pe de alta, titlul este perfect justificat in textul articolului (pacat ca nu ati avut timp sa il cititi, e documentat si convingator); dar nu, despre dinsul cred ca este un agent voluntar in Politia Gindirii, translator si promotor in Romania al Noii Limbi de Lemn, tovaras de drum al xenofobilor de rit social-liberal si va fi, ca si Dvs si ca si noi cei de la ILD, una dintre victimele lor, daca – Doamne Fereste! – preferatii sai politici isi vor putea pune in practica viziunile totalitare

  2. Domnule Craciun,

    Ati consumat o groaza de munitie de buna calitate pe o tinta falsa.
    Petru Clej NU este xenofob si NU este Politically Correct.
    El nu afirma ce afirma din corectitudine politica – aceasta caracterizare este valabila pentru cei care isi schimba afirmatiile dupa cum se schimba corectitudinea politicii. Insa Petru nu ia aceste turnuri dupa cum bate vantul.

    Ca este discutabil sau nu ceea ce afirma, e alta poveste.

    Dar nu spune ceea ce spune din aplicarea unei corectitudini politice ci pentru ca pur si simplu asa gandeste. Si asa gandeste din scoala primara, din clasa intaia de cand l-am cunoscut (carevasazica, in curand, de 50 de ani!) si poate inainte de asta 🙂

  3. Stefan, iti multumesc pentru interventie dar iti pierzi vremea cu acesti sfertodocti care bat in tastatura o gramada fara sa spuna nimic. Articolul e plin de supozitii si procese de intentie dar n-are nici in clin nici in maneca cu postarea mea de pe Facebook.

  4. Stefan Maier
    multumesc pentru comentariu; nici eu nu cred ca este xenofob, insa bias-ul stingist il face ipocrit – vede xenofobie unde nu e cazul si ii scapa acolo unde se manifesta flagrant; cit despre corectitudine politica, am indoieli

    Petru Clej
    sfertodoct, nesfertodoct, eu unul nu am citit nici un articol in care Petru Clej sa condamne nationalismul de tip uselist, cultivarea consecventa a xenofobiei, instigarea sau actiunile cu caracter xenofob ale acestora din ultimii ani

    am vazut in schimb nenumarate articole echidistante – dar cu substrat – tipice jurnalistilor de stinga: articole care prezinta neutru pozitii considerate condamnabile ale dreptei insotite de criticile stingii; si articole care prezinta diverse inabilitati ale unor personaje ale stingii insotite de critici acide; substratul? dreapta este condamnabila in sine, stinga este, din pacate, populata de personaje care tradeaza idealurili; nu ma pling, bias-ul e in natura umana

    am vazut si articole sau comentarii de opinie, angajate, in care sint denuntate nationalismul de orice culoare, xenofobia si homofobia; fiind opinii, poza echidistanta nu isi mai are rostul; dar se pare ca nici definirea riguroasa a conceptelor (probabil deoarece tintele sale sint in general sfertodocti de dreapta?) – si asa ajung de-a valma extremistii, fascistii, dreapta, conservatorii, crestinii, heterosexualii, inapoiatii, neiluminatii vinovati cu fapta sau macar cu gindul de toate grozaviile din lume; dar nu stiu cum se face ca, in afara de citeva cazuri flagrante si individualizate de deraieri ale stingii (vezi sova), cind vine vorba de insusi miezul xenofob al liniei politice sau de actiune guvernamentala a unor partide de stinga, acestea reusesc sa se strecoare pe sub radarul – deosebit de sensibil altfel – al domniei sale

    si ajungem si la corectitudine politica – orice intelectual stingist respectabil refuza incadrarea, fie si in rindurile corectilor politic; el este neincorsetat, liber la vorba si la gind, deschis la dialog, asculta si cealalta parte, se pune in pielea celuilalt, il intelege, el include, nu exclude, etc; in consecinta, se ofenseaza in numele unor grupuri de victime, ia atitudine si propune interzicerea gindurilor neconforme sau a exprimarii de opinii cu potential ofensator fata de grupurile alese pentru a fi protejate de catre stinga; adica, daca e sa ne luam dupa definitie, e corect politic

    ce nu spune dl Clej e ce ar trebui facut in privinta acestora, dincolo de un unfriend pe facebook; dar pare destul de clar ca situatia nu mai poate continua asa, cineva ar trebui sa faca ceva, sa puna piciorul in prag, nu? pina una alta, dinsul, pacifist convins, se margineste la sarcasm si insulte

    exemplu: ce este crestinismul? o doctrina inapoiata care, cind nu se ocupa cu invirtitul soarelui in jurul diverselor planete, discrimineaza intre vicii si virtuti, vede diferente intre homosexualitate si heterosexualitate, intimplator sau nu, (se pare ca) exact ca regimul ceausescu (wink); si asta in 2014, cind nici macar le pen sau farage nu mai comit astfel de infamii; e acceptabil asa ceva? ce e de facut? ce spune corectitudinea politica?

    Este uimitor și inacceptabil ca cineva să mai considere în 2014 homosexualitatea ca un “viciu”.

    În secolul al XXI-lea într-un stat al Uniunii Europene (nu în Rusia, Uganda, Iran sau Arabia Saudită) relațiile liber consimțite între persoane de același sex sunt nu doar legale ci sunt puse pe același plan cu cele între pesoane de sexe opuse.

    Adică Marea Britanie sau Franța, legiferând căsătoria între persoane de același sex au legalizat un viciu? Chiar nu puteți să faceți saltul mental din România ceaușistă în Europa mileniului trei?

    N-au trecut decat vreo 2000 de ani de cand numitul Pavel ar fi facut aceste afirmatii. Aici e vorba de regimul ceausist care e in acord, une foi n’est pas coutume, cu doctrinarul crestinismului. Dar repet suntem in 2014 si nu in 44 sau 1974 sau chiar 1994, iar in Romania, unde religia e separata de stat, iar telatiile sexuale intre persoane de acelasi sex au fost dezincriminate, asa cum s-a intamplat in absolut toate tarile europene.

    Prietenii dumneavoastra Le Pen si Farage sunt critici ai legiferarii casatorieiiitre persoane de acelasi sex, dar nu le-ar trece prin cap sa spunavgogomania ca homosexualitatea e un viciu, pentru ca asta ar fi sinucidere politica curata in tari precum Franta si Regatul Unit.

    De altfel, primul europarlamentar UKIP ales vreodata in Scotia, David Coburn, este homosexual declarat.

    Am fost foarte clar: a spune despre homosexualitate in 2014 ca este un viciu nu denota doar imgustime de minte ci este o jignire la adresa persoanelor care au aceasta orientare sexuala.

    Vă mai repet o dată: în Europa anului 2014, din care aveți și dumneavoastră pretenția că faceți parte, a califica orientarea homosexuală drept viciu este inacceptabil. Cât despre crezutul în ce spunea Pavel sau Biblia în general, asta e o chestiune privată într-un stat laic, iar până la proba contrarie Românie este un stat laic. Dacă tot susțineți ce predica, chipurile, Pavel acum 2000 de ani puteți să susțineți și că Soarele se învârte în jurul Pământului și altele care erau norma până acum vreo 300 sau 400 de ani.

    Iar legătura cu acest articol este foarte clară: regimul comunist folosea șantajul împotriva homosexualilor, pe vremea când exista celebrul art. 200 CP pe care oameni ca dumneavoastră îl regretă și acum, după cum se vede, ascunzându-se după clișeul – perimat – al revoltei față de corectitudine politică.

    http://www.contributors.ro/cul.....ora-14-00/

  5. Dupa ce am lecturat unele din „panseurile” domnului Petru Clej, inclin sa cred ca situatia e mult mai grava decat cea descrisa de autorul articolului. Asa ca am sa-i dau dreptate domnului Stefan Maier (@3), care ne spunea ca asa este si gandeste domnul Petru Clej „din scoala primara, din clasa intaia de cand l-am cunoscut…si poate inainte de asta”.

    Pana la urma ajungi sa crezi, ascultandu-l pe domnul Clej, ca este mai bine sa fii cu Anusul decat cu Sfanta Cruce! Un indemn la reflectie, spun asta pentru ca domnul Clej este o persoana respectabila.

  6. Sfertodocți și provinciali. Pleacă de la rugby – despre care nu au nici cea mai vagă idee – și ajung prin reflexele lor pavloviene la USL – politica din România – liga a patra a politicii europene, care din punctul meu de vedere este complet neinteresantă. Li se potrivește proverbul românesc „prostul dacă nu e și fudul, parcă nu e prost destul”.

  7. Petru, mie mi-ar fi rusine in locul tau sa vorbesc de sfertodocti si provinciali, tu care, de cate ori ne-am intersectat in ultimii ani nu ai fost in stare sa produci decat cocosisme, jigniri si prostii – iti amintesti expresia ‘dreapta maimutarda’ de care s-a indragostit si pe care a citat-o ex-consiglierul lui dan voiculescu (tudoran) in atacurile lui numeroase si prelungite impotriva ild, coordonate, cu sau fara stiinta lui, cu atacurile vocii rusiei , voxpublica, cotidianul, cr.atac etc? Asta, citatele aduse de Liviu si comentariile tale de aici, pe mine m-ar face sa ma ascund de rusine sub primul pres.

  8. Hopa! Se pare ca domnului Clej nu-i pute „dinapoia” altora, dimpotriva, ci provincia asta de la marginea Europei si „politica ei de liga a patra”! ‘Mnealui traieste la Londra si se vede asta din prima, cand binevoieste a cobora, doct, din Orient Expres, printre romanasii astia neimpliniti, care nu numai ca n-au reusit sa legalizeze casatoriile intre gay, dar nici nu-si masturbeaza inca pruncii prin crese si gradinite cum o fac aia cu politica de Premier League.
    Pai, are dreptate! Nu meritam altceva decat sa ne trateze cu fundu’ 🙂

  9. Mie imi place ca domnul Petru Clej, care altfel tine sa isi desconsidere adversarii de idei drept suboameni („dreapta maimutarda” este un citat din domnia sa, daca-mi aduc bine aminte), practica o corectitudine politica intocmai ca la carte. Acelasi individ care se considera parte a unui Herrenvolk progresist, se da de ceasul mortii pentru a combate, vezi Doamne, discriminarea.

  10. Rusine e pentru provincialii complexati si maimutarzi care nu pricep nimic din ce citesc.

    In liga profesionista de rugby (daca nu stiti ce este acela rugby va pot explica) evolueaza jucatori straini, mai ales din emisfera sudica (trebuie sa mentionez pentru ignorantii de pe aici ca in emisfera sudica se afla centrul de greutate al rugby-ului mondial).

    In orice liga de rugby evolueaza astfel de jucatori pentru ca, n’asa, asta e tendinta de globalizare si asta cere profesionismul introdus in rugby in 1995. Sau sunteti adepti ai pietei libere doar in teorie, teorie pe care ati citit-o din carti fara sa pricepeti o iota?

    Acesti jucatori straini nu pot decat sa ridice nivelul rugby-ului romanesc si sa atraga tinerii sa-l practice.

    Iata la ce ma refeream, dar provinciali si ingusti la minte cum sunteti va intoarceti cu reflexele pavloviene tot la USL. La atata se reduce universul vostru? Inteleg ca sunteti provinciali dim liga a patra, dar chiar nu sunteti in stare sa invatati nimic.

    Si daca nu va pricepeti la ceva – in speta la rugby – de ce va simtiti obligati sa practicati sportul national romanesc – vorbitul dupa ureche?

  11. Petru Clej,si ai putea sa ne scutesti de atitudinea ta de membru al Rasei Superioare. Pentru un Om Nou, superior fiintelor inferioare „provinciale” si „maimutarde”, pesemne demne de exterminare, nu intelegi cam multe.

    Articolul lui Liviu Craciun nu este despre rugby, ci despre comisari ai corectitudinii politice. Nu comenteaza nici favorabil, nici defavorabil afirmatia care te-a scos din minti. In schimb, articolul comenteaza exagerarile dumitale. In loc sa pricepi atata lucru, continui sa arunci petarde – adica intocmai vorbitul dupa ureche pe care ai pretentia ca il condamni – si sa exagerezi.

  12. Domnule Vlad M. nu va scutesc pentru ca pe langa faptul ca sunteti niste provinciali maimutarzi mai sunteti si fuduli si nu aveti simtul ridicolului.

    Articolul se refera la un comentariu de pe facebook cu privire la rugby, prilej de a face teoria chibritului sau a castravetelui, ca sa ma refer la celebrul sketch al lui Mircea Crisan. Cu alte cuvinte e un articol scris ca sa se afle in treaba. Ca de fapt intregul acest sit.

  13. Off topic este articolul asta. Rau ati ajuns, sa scrieti articole despre comentarii de pe Facebook, fara nicio legatura, ca sa va aflati in treaba.

  14. Ai dreptate, nu erau atat de caraghiosi. Totusi, curioasa atitudine are mr. Clej: pe de o parte critica pe cei care „discrimineaza”, pe de alte ii trateaza drept suboameni pe toti cei care au alta parere decat domnia sa. :mrgreen: Intr-un fel, mi-e simpatic.

  15. „maimutard” nu cred ca se refera la suboameni, ci la maimutareala. in fine, atat a putut scoate, incearca sa branduiasca o ineptie. uite discutia despre standardele bbc din comentariile de la articolul asta, articol in care ii ia apararea „echidistant” lui ponta http://acum.tv/articol/58902/

    articolul se incheie cu fraza asta:

    Şi odată deprinse standardele BBC, ele nu trebuie abandonate niciodată. De aceea, am pretenţii de la foşti jurnalişti BBC şi nu le acord niciun fel de circumstanţă atenuantă când difuzează ştiri false, chiar dacă ele se referă la cineva ca Victor Ponta.

    mai sus avem standardele bbc, cele neabandonate, la lucru. petru are dreptate, totusi, cam astea sunt, in 2014, in secolul 21, standardele bbc 🙂

  16. Stefan Maier
    va prezint o alta mostra de rea-credinta stingista; va marturisesc ca sint tentat sa scriu un nou articol, de aceasta data intitulat „Michael Shafir este nazist”

    Michael Shafir distribuie pe Facebook si apara prin comentarii acest articol:
    http://universulromanesc.ro/av.....german-el/

    https://www.facebook.com/michael.shafir.3/posts/10203066459395134

    citeva fragmente din productia cu pricina:

    În comparație cu Ucraina, Germania nazistă a fost un stat care chiar ar putea trece drept unul umanitarist.

    De fapt încă din 1944 mareșalii ruși i-au cerut lui Stalin formarea unui tribunal militar care să-i judece pe criminalii ucrainieni vinovați de genocid și să-i execute. Ei l-au atenționat pe Stalin că ucrainienii erau un popor criminal care indiferent ce vremuri ar fi trăit și sub ce regimuri, nu puteau trăi fără să ucidă.

    Stalin, ca marxist-leninist nu a fost de acord cu o astfel de teorie și a refuzat să ia măsuri punitive de amploare împotriva ucrainienilor, mulțumindu-se să aprobe doar cercetarea criminalilor ucrainieni cu adevărat odioși, care au fost judecați și spânzurați.

    După moartea lui Stalin, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și Hrușciov (care era ucrainian) au menținut regimul de documente secrete asupra arhivelor de război de teamă ca Israelul să nu ceară URSS-ului despăgubiri pentru genocidul ucrainian. Pe atunci Ucraina făcea parte din URSS și responsabilitatea pentru eventuale despăgubiri cerute de Israel ar fi căzut în sarcina Moscovei care, firește, nu voia să plătească Israelului 300 de miliarde de dolari pentru crime pe care nu le săvârșiseră rușii.

    Astăzi, însă, Ucraina este un stat independent și poporul ucrainian poate să-și asume responsabilitatea propriului trecut. Dar astăzi trecutul este falsificat pe scară largă, așa că președintele Putin a ordonat Ministerului Apărării al Rusiei să ridice secretul de stat de pe documentele privind genocidul ucrainian.

    Cele mai multe atrocități au fost comise de naziștii ucrainieni în Ucraina de Sud-Est (Doneț. Lugansk, Harkov etc). Adică în locurile unde astăzi actuala Armată Ucrainiană trage cu tunurile în satele și orașele rușilor, așa cum făcea în anii 1941-1943.

    Opinia publică indusă azi în eroare de o propagandă mincinoasă nu știe că rușii din Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk și-au declarat independența în acest an și cer ajutorul Rusiei tocmai de teamă ca evenimentele din 1941-1945 să nu se repete și rușii să fie exterminați de ucrainieni.

    Toate aceste lucruri se petreceau în anii 1941-1945 în Ucraina Socialistă. Adică în mijlocul unui popor care deși trăise 20 de ani în ideea prieteniei între popoare promovată de socialism, a uitat într-o noapte toate aceste idei și a devenit la fel de primitiv și sălbatic precum oamenii cavernelor.

    Astăzi, după 20 de ani de existență sub deviza valorilor europene și în spiritul european al promovării minorităților naționale, pe care ei singuri le clamează, ucrainenii și-au reluat marșurile naziste pe străzile din Kiev, se mândresc cu genocidul săvârșit asupra evreilor, polonezilor și rușilor, iar Armata Ucrainiană trage cu tunurile în blocurile de locuințe, în școlile și spitalele din orașele rusești din sud-estul Ucrainei.

    Este limpede că indiferent sub ce deviză ar trăi poporul ucrainian, nazismul și fascismul nu pot fi eradicate din Ucraina.

    daca Dl Shafir sustine si promoveaza public afirmatii cum sint cele subliniate mai sus, sinteti de acord cu mine ca poate fi considerat nazist si idiot util sef in slujba moscovei?

    … si nelipsita echidistanta a unui stingist care distribuie pe Facebook astfel de porcarii, sub deviza „eu nu spun, dar zic”:

    Michael Shafir

    Ceea ce au facut bandele lui Bandera e EXCELENT documentat, dle Căstăian. Despre asta nu incape nicio discutie. In rest, tot nu incape nicio discutie ca decizia lui Putin de a desecretiza arhivele ACUM este o masura de genialitate propagandistica. Cat despre restul, eu, unul, inca nu ma pronunt. Dar imi este greata ca democratiile au putus sustine forte care SIGUR nu sunt democratice. Nu vorbesc de ucraineni in general, ci de proeminanta neonazistilor (nu exista alt cuvant) in randurile fortelor antirusesti. Daca acestia au jucat un rol mic (la alegeri au luat un rahatel) cu atat mai mult era cazul sa se dezica de ei. Restul, mai astept pana sa ma pronunt.

    intr-adevar, pe linga asa ceva, productiile d-lui Clej par benigne; cel putin pe termen scurt


    chiar si fanii domniei sale au dubii; oricum, scopul a fost atins… propaganda kremnlinului a fost distribuita, iar Dl Shafir si-a folosit influenta pentru asta

    domnii Clej si Shafir sint intelectuali de stinga, sint formatori de opinie; sint destui stingisti (nu sfertodocti de dreapta) care ii cred, care nu vor mai verifica pe cont propriu pentru ca informatiile sau verdictele vin de la oameni cu autoritate pe care ei i-au investit cu increderea lor;

    ce pot sa astept de la sova sau de la ponta daca asta gasesc de cuviinta sa propuna publicului Shafir si Clej?

  17. Da, incurajez ideea! Am gasit si eu niste piste de explorat legate de abordarea colectivista, as spune, a memoriei si responsablitatii.
    Anul trecut, la Universitatea de Vara Ramnicul Sarat, Michael Shafir a tinut prelegerea Cum sa pierzi supralicitând : Martirologia competitivă și avatarurile trecutului care refuză să treacă. Nu am gasit textul conferintei, insa am dat de un interviu pe aceasta tema
    http://www.zf.ro/ziarul-de-dum.....o-10518409
    Nu e lipsit de substanta, dar cam excesiv de analist pentru mentalitatea mea provinciala si de la coada vacii si poate pentru rostul discutiei.
    Se plange ca „la noi mulţi continuă să caute „adevărul” istoric, ca şi cum acesta ar putea exista”. Pai atunci de ce sa mai schimbam intre noi articole ref la istorie? Ca sa ne dam cu parerea?
    Se plange ca „mulţi evrei români (dar fenomenul nu este câtuşi de puţin singular României) care habar nu au de tradiţiile iudaice, de cultura iudaică, dar pentru care Holocaustul dictează apartenenţa lor de grup, sau cel puţin una dintre aceste apartenenţe. Din acest punct de vedere considerînd lucrurile, Holocaustul, mai bine zis post-trauma Holocaustului, este mitic nu mai puţin decât este mitică rezistenţa anticomunistă, una dintre faţetele martirologiei competitive”. Nu e fericita aceasta situatie, dar arata totusi un respect fata de suferinta inaintasilor si in multe cazuri a dus si la cunoasterea traditiei si apoi la credinta. Mai important e ca in iudaism exista adevar obiectiv si ca are rost sa cauti adevarul (nu pareri) in trecut, in suferinta, in alegerile zilnice, etc.
    Crede ca „recursul la memorie (spre deosebire de istorie) ne dictează inamicii şi amicii”. Trebuie sa fii PhD in istorie ca sa iti aduci aminte fara sa desemnezi inamicii? Nici la animale nu e totdeauna asa… Viktor Frankl si Julius Margolin au desemnat vreun inamic?
    I se pare „esenţial este să acceptăm diferenţa dintre vinovăţie şi responsabilitate. Vinovăţia poate fi numai individuală. Responsabilitatea însă poate deveni colectivă.” Asta e cel putin confuz. Responsabilitatea, ca si libertatea, e legata de persoana, nu de gloata. Exista si responsabilitati comune asupra unor indatoriri anume. (Sunt responsabila impreuna cu vecinul meu securist de curatenia strazii, nu si de ce a facut el in beciurile securitatii.) Confuzia in acest domeniu nu e permisa pt ca duce foarte usor la vina colectiva sau la abolirea responsabilitatii, si atunci chiar ca nu suntem departe de Dughin („în catolicism, fiinţa umană este un indiviuum, şi de aceea un întreg indivizibil, în ortodoxie fiinţa umană este dividuum, o persoană dividuală, şi de aceea divizibilă. În catolicism, fiinţa umană este finită, este responsabilă ea însăşi – în faţa lui Dumnezeu, în faţa oamenilor şi aşa mai departe. Protestantismul a absolutizat chiar mai mult această convingere. Totuşi, în Biserica Ortodoxă, fiinţa umană este o parte a Bisericii, o parte a trupului Comunităţii, precum piciorul. Atunci cum pot să fie fiinţele umane responsabile ele însele? Poate un picior să fie el responsabil? De aici ideea de Stat, de Stat totalitar. De aceea, ruşii, pentru că sunt creştini ortdodocşi, pot să fie fascişti adevăraţi, spre deosebire de artificialii fascişti italieni…” – din Fronda nr 11/12, 1998)
    Pe urma, pornește de la termenii definiti juridic de genocid si de crima contra umanitatii, si apoi ii interpreteaza filozofic, psihologic, mitoligic si teologic, etc – la provinciali ca mine asta se cheama sa aduni scaune cu capsuni:
    „Succesul evreiesc de a trezi conştiinţa omenirii la grozăviile Holocaustului, devenit azi genocidul paradigmatic, a generat dorinţa de a prezenta Gulagul în termeni nu mai puţin generatori de identificare şi compasiune. Aşa se explică faptul că deşi comunismul nu a fost genocidar în sensul acestui termen acceptat de ONU prin convenţia din 9 decembrie 1948, dar a fost din plin criminal împotriva umanităţii, se insistă în mod eronat a fi prezentat drept genocidar; deşi crimele împotriva umanităţii sunt pedepsite de legislaţia internaţională la fel de drastic. Dacă ieri-alaltăieri creştinul de rând aspira către imitatio Christi,azi a ajuns să aspire către imitatio Judae. Tot aşa se explică şi faptul că mitul funcţional este transformat în mit ficţional.”
    Stie toata lumea ca Gulagul nu a fost neaparat destinat crestinilor, desi foarte multi crestini au fost acolo. Lasand la o parte faptul ca o minima documentare asupra termenilor (ca sa nu zic si un oarecare respect) ar fi aratat ca din nou comparam scaune cu capsuni.
    In fond, cine pierde? cine supraliciteaza? Mai e ceva de pierdut astazi la Ramnicul Sarat? Oricum, nici o grija, Mihalache, Pogoneanu si Visa nu vor capata nici un avantaj concurential fata de nimeni. Ponta a taiat finantarea memorialului Ramnicul Sarat si IICCMERului nici ca ii pasa.

  18. Până azi am evitat să deschid pagina cu articolul domnului Liviu Crăciun al cărui subiect este domnul Petru Clej, eu fiind cel care i-a provocat disconfortul. Și nu numitul Petru Clej, așa cum a găsit de cuviință să-l cheme în instanța înțelegerii mult prea superioare a domniei sale pe Sfântul Pavel, în fața neputincioaselor vietăți bipede, cu unghii late și fără pene, specie din care, dacă-mi permite, fac și eu parte. Mai mult , ceea ce spune Sfântul Pavel este o chestiune privată, spune dumnealui. Argumentul forte venind ceva mai târziu și fiind acela că până și David Coburn este homosexual. Asta m-a năucit de-a binelea. Eu credeam până acum că orientarea sexuală a domnului Coburn este o chestiune privată. Atunci cum de cei asemeni domnului Coburn luptă să le fie acceptată căsătoria religioasă, soro? Acum chiar nu mai pricep nimic.

  19. D-nul Clej nu e decat un gunoi mediatic poluant cu pretentii la intelectualitate. Uraste Romanii mai mult decat orice si e plin de clisee gen ‘reflex Pavlovian’, ‘maimutarzi’ etc si nu are nici un fel de argumente valide – pur si simplu pentru ca e manat de ura oarba si un colosal complex de inferioritate, intre timp devenit cronic si ireversibil. Un adept ferm al insultei fara pricina si al extremismului, este agresiv s incearca sa-si impuna punctul de vedere primitiv cu orice pret. Sint sigut ca si dupa acest comentariu ma va numi antisemit sau mai nu stiu ce, chiar daca nu are nimic cu subiectul sau cu mine – iarasi, din motive patologice. Un mare cacat care refuza sa putrezeasca in timp util.

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.

Petru Clej este xenofob

Print Friendly, PDF & Email

Dl Clej a avut astăzi o zi neproductivă. Spre seară şi s-a hotărît să recupereze printr-o Slujbă publică de Lepădare de Xenofobie la Schitul Corectitudinii Politice şi a Noii Limbi de Lemn de pe Facebook.

Petru Clej
Astazi am intalnit pentru prima oara o atitudine xenofoba la o persoana care se pretinde amator de rugby, care considera ca tinerii din Romania nu pot juca la echipele de varf din cauza jucatorilor straini care evolueaza acolo. Si spunea asta cu un vizibil resentiment. Daca in lista mea sunt persoane care impartasesc asemenea opinii, le invit sa dea unfriend.
https://www.facebook.com/petru.clej/posts/653328608079570

Să vă traduc în româneşte: Dl Clej a vorbit azi cu un amator de rugby despre care crede că are idei tîmpite şi s-a întristat.

S-a întristat atît de tare încît, pentru început, a hotărît că acel amator de rugby doar pretinde că-i place rugby-ul. De ce naiba ar pretinde cineva aşa ceva, ce interes ar putea avea cineva să depună eforturi pentru a-l face pe Dl Clej să creadă că îi place rugby-ul? Problema mă depăşeşte şi, în general, nu înţeleg de ce Dl Clej se lasă sedus de astfel de idei conspiraţioniste. Pînă la o eventuală probă contrarie, eu sînt dispus să accept că pasiunea acelei persoane pentru rugby este reală.

Dl Clej crede că amatorul de rugby cu care s-a întîlnit are idei tîmpite. Eu cred că majoritatea amatorilor de rugby au idei tîmpite. Acelaşi lucru îl cred şi despre amatorii de fotbal sau de tenis. Însă nu acelaşi lucru îl cred în privinţa amatorilor de baschet. Cu excepţia D-lui Ponta, desigur, despre care, de altfel, sînt convins că este doar un pretins amator de baschet. Dar asta e o altă discuţie, să nu stereotipizăm, Dl Ponta nu poate fi redus la o singură caracteristică.

Ideea lui tîmpită era că echipele de baschet au în componenţă aproape în exclusivitate jucători negri şi lui, ca alb, i-ar fi destul de greu să ţină pasul cu ei şi să acceadă în prima ligă. Nu, ideea lui tîmpită era că echipele de fotbal au mulţi jucători sud-americani, mult mai buni decît jucătorii români pentru că sar peste şcoală şi joacă de mici şi au şi pretenţii financiare de multe ori mai modeste. E enervant. Nu, ideea lui tîmpită era că i-ar fi plăcut să joace şi el într-o echipă de rugby, dar nu a fost destul de bun. A fost şi cam leneş, s-a luat cu altele, l-au bătut la cap părinţii să meargă la şcoală să-şi facă un rost în viaţă, dacă ar fi ales altă cale ar fi jucat în mod sigur mai bine decît tîmpiţii ăştia. Nu, ideea lui tîmpită era că ţinea cu o echipă, dar acum nu se mai regăseşte în ea, nu mai cuplează afectiv la fel ca mai demult, pentru că între timp aproape toţi jucătorii au devenit străini. Echipa e mai bună, dar parcă îi plăcea mai demult cînd el era tînăr şi jucătorii erau proşti, dar familiari. Îi înjura din tot sufletul, pierdeau toate meciurile, dar tot cu ei ţinea. Ce era să facă, îi ştia pe numele mic. Şi pe adversari îi înjura în fiecare duminică, cu şi mai mult resentiment. Erau străini, nu? Acu, ce să le zică? Nici nu-l înţeleg. Cum să cuplezi afectiv-resentimentar cu ei? Îşi iau salariul şi se duc. Au o accidentare minoră, imediat vine medicul, îi schimbă. Nu pun suflet, nu joacă pînă la capăt cum făceau ai noştri.

Dl Clej s-a întristat atît de tare încît a ajuns să susţină enormităţi de genul: „Astazi am intalnit pentru prima oara o atitudine xenofoba”. Exagerările îşi au uneori rostul lor retoric, dar asta e prea de tot. Dl Clej a mai întîlnit atitudini xenofobe, chiar şi la alţi pretinşi amatori de rugby.

Dl Clej însuşi, cînd ajunge prin Bucureşti, dacă iese la o plimbare îşi pune într-un loc sigur portofelul şi-l verifică din cînd în cînd în tramvai; iar dacă iese seara, alege bulevarde largi din centru, nu străduţe prost luminate de la marginea Bucureştiului. Pe copii îi învaţă să nu vorbească cu străinii în vîrstă care îi abordează în parc, iar casa şi maşina are grijă să rămînă încuiate cînd pleacă.

Veţi spune că aceste frici sînt raţionale. Resentimentele la adresa străinilor, posibil infractori, nefiind exagerate nu reprezintă xenofobie. Faptul că Dl Clej, amintindu-şi în tramvai că a uitat uşa apartamentului neîncuiată, îşi anulează întîlnirea spre care se îndrepta, se dă jos la prima staţie şi ia imediat un taxi înapoi pentru a încuia uşa reprezintă un comportament perfect raţional.

Dar resentimentele dinamoviştilor la adresa steliştilor? Sînt raţionale sau iraţionale? Trebuie pedepsite? Dar resentimentele liberalilor la adresa conservatorilor? Sau ale adepţilor Cultului Corectitudinii Politice la adresa amatorilor de sporturi? Sînt ele raţionale? Sînt exagerate? Cine stabileşte asta?

Dl Clej a aderat la un cult. Acest cult îi cere, printre altele, să rupă relaţiile cu oamenii care nu aparţin aceluiaşi cult. Dl Clej, ca orice alt membru al oricărui alt cult, dezvoltă în timp o frică iraţională de tot ceea ce nu aparţine cultului. Dînsul nu mai poate relaţiona şi reacţiona normal în faţa opiniilor, sentimentelor (şi resentimentelor) sau oamenilor care nu fac parte din acelaşi cult. De aceea, va trebui să se izoleze voluntar, să aleagă compania exclusivă a membrilor cultului. Opiniile care se dezvoltă în cadrul închis al cultului în care îşi desfăşoară activitatea mustesc de conspiraţionism. Membrii se simt continuu agresaţi de exterior şi îşi cultivă resentimente la adresa celor care nu au văzut Lumina şi Calea Corectitudinii Politice. Izolarea acestora creşte iar reacţiile lor exagerate în situaţii normale, de zi cu zi, devin din ce în ce mai greu de înţeles pentru celalţi oameni. E trist.

Oamenii sînt mai ataşaţi de membrii familiilor lor decît de ceilalţi oameni. Cînd cineva intră într-o familie prin căsătorie trece o vreme (uneori lungă, uneori durează toată viaţa) pînă este acceptat. Oamenii sînt mai ataşaţi de vecinii sau colegii lor (chiar dacă nu se înţeleg cu ei) decît de alţi oameni. Oamenii sînt mai ataşaţi de cei din etnia sau din ţara lor decît de ceilalţi oameni. Pentru că au impresia (uneori corectă, uneori greşită) că au mai multe lucruri în comun cu ei, că membrii familiei lor îi vor înţelege şi accepta mai uşor decît alţi oameni, că cei din oraşul sau satul lor sînt oameni mai de treabă decît alţii, că unui român i se va putea plînge cu mai puţine cuvinte şi-l va înţelege, iar dacă va încerca să-l înşele îi ştie deja metodele şi se poate apăra.

Definiţiile curente ale xenofobiei sînt vagi, atît de vagi încît pot însemna orice sau pot scuza orice. Utilizarea favorită în epoca Corectitudinii Politice este cea de măciucă, exact ca şi în cazul fascismului. Spre exemplu, Dl Clej utilizează o definiţie favorită a liberalilor occidentali, care acoperă orice sentiment negativ la adresa imigranţilor, în contextul imigraţiei masive din Occident şi a neliniştii în creştere a localnicilor în privinţa asta. Dar România este o ţară de emigraţie, nu de imigraţie. Avem cîţiva arabi rămaşi în general de pe vremea comunismului, căsătoriţi de multe ori cu românce şi integraţi. Despre ce vorbim? Despre fotbalişti? Avem cîteva zeci sau sute de sportivi străini. Nu prea arată a invazie. De altfel, definiţia sa este abuzivă şi în Occident – îngrijorarea în faţa unei imigraţii care atinge proporţiile unei invazii nu este iraţională, iar neîncrederea în mase largi de oameni care refuză integrarea în cultura locală faţă de care îşi afirmă deschis resentimentele, care îşi păstrează loialitatea faţă de mişcări sau culte care îşi proclamă supremaţia şi hotărîrea de a distruge legea, religia, cultura şi civilizaţia locală, neîncrederea faţă de astfel de oaspeţi nu pare deloc exagerată.

Xenofobie însă, în sensul propriu al termenului, Dl Clej poate găsi în România la partidele de suflet ale domniei sale, PSD şi PNL. PSD, PNL şi televiziunile asociate au dus campanii publice de ani de zile împotriva Occidentului. Au incitat şi tolerat demonstraţii de masă împotriva companiilor americane şi au afectat contracte şi interese private ale acestora. Au determinat emiterea de legi şi hotărîri de guvern care au afectat nejustificat interesele economice ale companiilor străine. Au lansat şi întreţinut zvonuri despre intenţiile necurate ale maghiarilor de a cumpăra Transilvania hectar cu hectar. Au utilizat astfel de tactici xenofobe pentru a influenţa rezultatul alegerilor şi procesul legislativ. Tocmai au încheiat o campanie electorală în care tema principală a fost apărarea românilor la Bruxelles de ameninţarea europeană.

Nu resentimentele sau chiar înjurăturile unui fan înfierbîntat la adresa unui jucător columbian sau argentinian reprezintă xenofobie. Acelea sînt, unele naturale şi normale, altele tîmpenii sau mitocănii. Dar nu xenofobie.

Xenofobia este reprezentată în România de campaniile de masă conduse de partide politice, media şi ONG-uri care cultivă ura împotriva americanilor şi a europenilor, incită la violenţe şi forţează schimbări legislative care au pretenţia de a apăra românii de pericole inexistente şi iraţionale. Iar Dl Petru Clej, în măsura în care le acordă sprijinul sau le justifică acţiunile, este un xenofob.

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.